Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

-DIN PRESA STRAINA

Acum este recunoscător că a găsit o cameră unde poate dormi la căldură, împreună cu alţi 20 de oameni săraci.




Într-o ţară unde nu ştii întotdeauna la ce sfânt să te închini, meseria de pictor de icoane este în pericol. Din septembrie, Leon este în stradă. După ce a încercat mai multe meserii ad hoc, prost plătite, a fost dat afară şi din acestea.
A studiat artele în Anglia şi a devenit pictor de icoane în 1990. “Aveam multe comenzi de la particulari, de la magazine dar şi de la biserici. Lucram şi 17 ore pe zi. Din 2009, această meserie a început să nu mai fie la căutare. Însă în 2011, a fost catastrofă. Nu câştigam mai mult de 60 de euro pe lună. În 30 septembrie am fost aruncat în stradă pentru că nu am mai putut plăti chiria”. Economiile sale au fost înghiţite de boala gravă a mamei sale care a şi murit în 2007. Din noiembrie, s-a lipit de o asociaţie de ajutor umanitar “Klimaka”, unde mănâncă prânzul. Un timp, această asociaţie i-a asigurat un pat, însă odată cu creşterea uriaşă a numărului oamenilor săraci, nici acest lucru nu a mai fost posibil.
Acum este recunoscător că a găsit o cameră unde poate dormi la căldură, împreună cu alţi 20 de oameni săraci. Iarna ateniană e grea, mai ales când nu ai ce mânca zile întregi, explică Leon. Un timp, pictorul de icoane a făcut curat într-un bar, însă acesta a dat faliment. Nici beţivii nu mai sunt ce-au fost.
Cei mai afectaţi sunt oamenii foarte săraci, care sunt lăsaţi pe drumuri din cauză că nu mai pot plăti chiria.
Marţi, 17 ianuarie, Atena a cunoscut prima ei zi de grevă generală, înainte de sosirea reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional, Băncii Centrale Europene şi Comisiei Europene.
Ada Alamanou de la asociaţia umanitară sus-amintită spune că numărul celor fără adăpost în Grecia a crescut cu 25 % în două luni, cifră îngrijorătoare pentru viitorul grecilor.
În 2010, 27,7% dintre greci, adică 3 milioane de oameni trăiau la limita sărăciei şi a excluderii sociale, după cifrele Institutului Grec de Statistică “Elstat”. În 2011, cifrele s-au înrăutăţit. Astăzi se estimează că 18 % din populaţia activă a Greciei nu are un loc de muncă.
Arhiepiscopia Atenei oferă zilnic 10 000 de mese calde săracilor din capitala Greciei.
Articol scris de Alain Salles.
Traducerea şi adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati
Sursa: http://www.lemonde.fr

[cristiboss56]




Proiectul de 'Valorificare turistică a Ansamblului mitropolitan din Iaşi' este finanţat prin Programul Operaţional Regional, valoarea totală a lucrărilor ridicându-se la 60,21 milioane de lei. 'Prin restaurarea clădirilor şi a întregii incinte a Ansamblului mitropolitan, pe care dorim să le facem şi mai primitoare decât sunt acum, pelerinul sau turistul venit din gâlceava străzii va putea găsi aici o oază de pace, de linişte, de întâlnire cu Dumnezeu, dar şi de istorie şi cultură', a spus Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Lucrările de amenajare, consolidare şi restaurare sunt programate să dureze circa trei ani şi jumătate.

Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a semnat, ieri, 20 ianuarie, la Iaşi, contractul de finanţare din fonduri europene a proiectului 'Valorificarea turistică a Ansamblului mitropolitan din Iaşi'. Alături de Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit şi de ministrul Dezvoltării Regionale.

Proiectul 'Valorificarea turistică a Ansamblului mitropolitan din Iaşi' va beneficia de o finanţare în valoare totală de 60.215.216 milioane de lei (cu TVA), din care suma de 47.668.448 milioane de lei (aproximativ 11 milioane de euro) reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă, provenită din fondurile structurale europene alocate prin intermediul Programului Operaţional Regional (Axa Prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, domeniu major de intervenţie 5.1 - Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural).

În subsolul Catedralei mitropolitane va fi amenajat un muzeu

Unul dintre obiectivele urmărite prin Programul Operaţional Regional este acela de a reabilita şi valorifica infrastructura turismului cultural-istoric şi religios din România. În acest context, proiectul semnat ieri, care se va derula pe parcursul a 42 de luni, îşi propune reabilitarea Ansamblului mitropolitan Iaşi, ce cuprinde şase monumente istorice de valoare naţională şi universală, în vederea introducerii ansamblului în circuitul turistic cultural-istoric.

Proiectul 'Valorificarea turistică a Ansamblului mitropolitan din Iaşi' cuprinde următoarele categorii de lucrări: consolidarea şi restaurarea Cancelariei mitropolitane şi a Bibliotecii 'D. Stăniloae'; restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor Căminului monahal 'Sf. Gheorghe' şi Casa Epivata, a Bisericii 'Sfântul Gheorghe' - vechea Catedrală mitropolitană şi a Reşedinţei mitropolitane, în vederea asigurării unei imagini unitare ansamblului; lucrări de amenajare peisagistică şi de iluminat arhitectural a Ansamblului mitropolitan; restaurarea catapetesmelor Catedralei mitropolitane şi a Bisericii 'Sfântul Gheorghe' - vechea Catedrală mitropolitană; amenajarea subsolului Catedralei mitropolitane şi a spaţiilor de acces spre subsol, în vederea funcţionării, în această locaţie, a unui muzeu dotat cu spaţiu polivalent, combinat cu zone de cult religios; amenajarea, la demisolul Bibliotecii 'D. Stăniloae', a unui punct de informare turistică; construcţia, reabilitarea şi modernizarea aleilor din incinta Ansamblului mitropolitan, în vederea facilitării accesului turiştilor către monumentele istorice; amenajarea de grupuri sanitare pentru turişti şi spaţii de parcare destinate persoanelor cu dizabilităţi.

Totodată, prin intermediul acestui proiect, se urmăreşte creşterea numărului monumentelor istorice de valoare naţională şi universală (grupa A din lista monumentelor istorice) din municipiul Iaşi restaurate/protejate (Catedrala mitropolitană, Biserica 'Sfântul Gheorghe' - vechea Catedrală mitropolitană, Reşedinţa mitropolitană, Biblioteca ecumenică 'D. Stăniloae', Cancelaria mitropolitană, Căminul monahal 'Sfântul Gheorghe' şi Casa Epivata); creşterea numărului de vizitatori ai ansamblului la peste 1,15 milioane de persoane, anual; creşterea perioadei de sezon turistic în municipiul Iaşi cu până la trei luni pe an şi, totodată, înfiinţarea de noi locuri de muncă (ghizi turistici, muzeografi etc.).

[cristiboss56]

Preoţii şi credincioşii parohiilor bucureştene Iancu Vechi – Mătăsari şi Iancu Nou – Bălăneanu (foto) sunt alături de enoriaşii bisericii Sfântul Pantelimon - Foişorul de foc, grav avariată în urma incendiului produs în urmă cu două săptămâni.

Reprezentanţii comunităţilor menţionate au trimis o scrisoare de susţinere pe adresa parohiei ”Sfântul Pantelimon”, în care arată că nu pot rămâne indiferenţi în momentele dificile prin care trece aceasta.

Astfel, deşi fiecare dintre cele două parohii au deschise şantiere de restaurare, consolidare sau de începere a picturii la bisericile parohiale, totuşi ele vor oferi câte un ajutor financiar pentru refacerea bisericii ”Sfântul Pantelimon”, potrivit Radio TRINITAS.

Semnatarii scrisorii îşi exprimă, de asemenea, speranţa că exemplul lor va fi urmat şi de alte parohii din Capitală.

[cristiboss56]

Marţi, 24 ianuarie 2012, la aniversarea a 153 de ani de la Unirea Principatelor Române (1859), act care a avut loc pe Dealul Patriarhiei, într-o clădire a Bisericii situată lângă Catedrala mitropolitană de atunci, la Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala patriarhală vor fi pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropolitul Nifon al Ţării Româneşti, Mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române.

După Sfânta Liturghie, de la orele 11.00, va fi oficiat un Te Deum ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru împlinirea acestui act măreţ din istoria poporului român la înfăptuirea căruia Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuţie semnificativă.

Patriarhia Română recomandă clerului ortodox ca rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu şi de pomenire a înfăptuitorilor Unirii Principatelor Române să fie oficiate în toate eparhiile ortodoxe româneşti din ţară şi străinătate.

[cristiboss56]

Un dascăl renumit şi un mare patriot - Profesorul Dan Popescu


A plecat din aceasta lume ,Profesorului Emerit Dan Popescu, distins membru al corpului profesoral al Colegiului Coriolan Brediceanu din Lugoj, mentor al multor generaţii de elevi, renumit om de cultură şi de înaltă ţinută morală.


Veşnica lui pomenire din neam în neam!

[cristiboss56]

Copacii speranței

Vorbitori fluenți a trei sau patru limbi străine dorm în adăposturi de noapte pentru săraci, doctori în științe, cu teze foarte bune, fac tehnoredactare în birouri de traduceri.



Dimineața devreme, în curtea Mănăstirii Golia, pe ger. Zăpada înghețată se așterne neatinsă pe dalele de piatră și printre copaci. Doar pe aleea ce duce spre intrarea în biserică sunt întipăriți câțiva pași ce-și păstrează secretul ...or fi de bărbat, or fi de femeie... Din biserica înaltă răzbat cântările slujbei, câte o pală de vânt mai face să scârțâie trist copacii desfrunziți, pe aleea din dreapta curții se aude un târn măturând regulat zăpada. O femeie în vârstă de tot, aplecată din șale, curăță încet, fără de nici o grabă, dală după dală. Zici că este Sora Timpului și odată cu fiecare strat de zăpadă, mătură și câte o sută de ani din trecutul împovărat de păcate al lumii: hâști! o dată, se duce zăpada și o sută de ani, hâști! a doua oară, se duce altă zăpadă și altă sută de ani.
Când deodată, ce să vezi, în toată această nemișcare înghețată, un copăcel abia ițit pe după alții, își poartă fructele mici și portocalii cu mândrie, pe ramurile de tot desfrunzite. Ba nu un copăcel, doi. Iată și perechea lui, chiar peste drum. Și stând așa, în stânga și în dreapta curții, își fac singuri curaj și-și apără comoara, globii mici, roșcați, ce stau mănunchi pe ram, podoabă minunată de fructe în zăpadă. Cum s-or chema asemenea copaci? O fi știind poate Sora Timpului de taina lor? „Care copaci, maică? A, uite că nici nu i-am observat. Ai dreptate, da chiar au fructe, ca să vezi. Nu sunt maică măceșe, că ăla e arbust. Agrișe? Nici atât. Ei, sunt și ei așa maică pe lume, niște copaci fără nume.” Un călugăr grăbește pe aleea principală spre biserică. Poate știe ceva de copăceii cu fructe? „Știți, ăștia sunt copaci din aceia, fără nume.” Dinspre birourile editurii, vine un tânăr, suflându-și în palme de frig. Trece pe lângă copacii cu fructe și cotește spre Stăreție. Știe el ceva despre numele acestor copaci?
„Vedeți, ăștia nici nu sunt copaci propriu-zis. Sunt și ei așa ceva, fără nume.” Copăceii își clatină trist colorata podoabă de fructe. Zăpada nu-i sperie. Așteaptă.
Asemeni lor, întâlnești câteodată, un om minunat, apărut de niciunde. Cult, inteligent, educat, își vrăjește ascultătorii cu talentul său de povestitor, pare să nu existe nici un subiect despre care să nu-ți poată da explicații amănunțite. Audiența pare încremenită, purtată într-un vis frumos, un vis cu oameni eleganți, cu vorba aleasă, cu purtări delicate. Apoi omul se ridică și pleacă. L-ai întâlnit la petrecerea de Revelion a cumnatei. Vrei să știi, cine e, cum îl cheamă pe omul acesta? Nimeni nu-ți poate răspunde exact, e un amic al nu știu cui, de fapt nimeni nu-și mai amintește nici cine l-a invitat, darămite cum îl cheamă. Într-un târziu își amintește cineva că e vânzător la toneta din colț, aceea cu lenjerie de lână, dar numele, vezi, chiar îi scapă. „Are facultate?” „Da, sigur. Master sau doctorat, cum îi zice, mă rog chestii de astea moderne, da ce să-i faci, cu vremurile astea...”
Și ne mai întrebăm cu uimire, UNDE NE SUNT SPECIALIȘTII? Specialiștii noștri sunt în țară. E drept, cei mai tineri dintre ei au plecat. Informaticieni cu diplome meritoase culeg afine în Anglia, absolvenții de drept îngrijesc bătrâni imobilizați, în Italia. Dar cei mai mulți dintre adevărații noștri profesioniști de elită sunt în țară. Vorbitori fluenți a trei sau patru limbi străine dorm în adăposturi de noapte pentru săraci, doctori în științe, cu teze foarte bune, fac tehnoredactare în birouri de traduceri, finanțiști cu studii aprofundate vând ciocolate prin magazinul vreunui văr mai înstărit și mai milos. Și asta în timp ce, faimoasele criterii autohtone de competență, atât de trâmbițate peste tot, pun în posturi colosale din ierarhiile sociale și profesionale, oameni care ne reprezintă prin cele Europe și ne fac pretutindenea, de tot ...plânsul.
Adevărații specialiști, care și-au investit ani fără număr în taina cărții și a profesiei, rămân doar niște copaci plini de rod cărora nimeni nu le știe numele. Niște copaci plini de rod în zăpadă, în zăpada unei societăți înghețate, care a hotărât că totul se cumpără și se vinde, care nu mai găsește de mult, nici un loc oamenilor ei de valoare. Oamenii aceștia, care ar putea să ne reprezinte cu cinste oriunde, în limbi străine vorbite aproape de perfecțiune, care sunt atât de delicați încât nu ar putea jigni nici să vrea, ocupă pretutindeni în țară posturi mult sub nivelul lor de pregătire, trăiesc din salarii mizere și sunt adesea examinați pentru competență, de șefi care nu au nici a zecea parte din cunoștințele lor.
Oamenii aceștia, specialiștii noștri, își poartă rodul de cultură și profesionalism, pe care nu îl mai vrea nimeni, cu simplitate, tristețe și decență. Trec printre noi, ne înmărmuresc prin erudiția și bunul lor gust, apoi își continuă existența lor cenușie, fără proteste, fără a se plânge, fără a lăsa în urmă UN NUME. Cum îl cheamă pe omul acesta? Cum se cheamă copacul acesta? Acesta, cel ce rodește în iarnă, cum se numește el?
Copăceii din curtea Goliei își leagănă grijulii fructul în ger. Privesc întrebători spre Crucea cea mare din vârful turlei, iar Ea le răspunde cu glas de mamă: „Răbdare, răbdare, răbdare...” Și copăceii așteaptă, așteaptă. Așteaptă Primăvara sau poate, cine știe, măcar vreun condeier zgribulit care să le dea un nume: COPACII SPERANȚEI.

[cristiboss56]

Mai mulţi copii în Grecia au fost abandonaţi la orfelinate, în spitale sau la porţile bisericilor şi a organizaţiilor umanitare pentru că părinţii nu mai au bani să-i crească, raportează BBC.





Această situaţie disperată se datorează crizei financiare care a cauzat şomaj ridicat, tăieri de salarii şi falimente masive în întreaga ţară.
Spre exemplu, 4 copii au fost găsiţi în ultimele 2 luni pe scările “Centrului de tineret” din capitala Greciei, condus de Părintele Antonios. Printre aceştia era şi un copil de o zi. Preotul ortodox a spus că are sute de cazuri de părinţi care doresc să-şi lase copiii în centrul de copii. Părinţii vin şi întreabă, iar unii chiar îşi lasă copiii la uşa centrului. “Părinţii spun că nu mai au niciun ban, adăpost sau hrană pentru copii. Sperăm să putem să le dăm tot ceea ce au nevoie”.
Într-un alt incident emoţionant, o mamă şomeră numită Maria a decis să-şi aducă fiica în Satul “S.O.S. Copiii”, după ce a căutat un an de zile o slujbă. Deşi şi-a găsit slujbă într-o cafenea, nu şi-a permis să-şi crească fiica pentru că era plătită cu doar 20 euro pe zi.
BBC arată că în anii trecuţi copiii erau abandonaţi datorită adicţiei de alcool sau droguri, iar acum sunt părăsiţi din cauza sărăciei extreme.
Directorul Satului “S.O.S. Copiii”, Stergios Sifnyos a spus pentru BBC: “Nu poţi spune că nu vezi problemele, mai ales când copiii trebuie să crească fără părinţi, dar e foarte greu să-i dai părinţilor când aceştia nu au ce mânca şi nu au nicio slujbă”.
Traducerea şi adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati
Sursa: http://www.christiantoday.com