Cugetarea la moarte

[florin.oltean75]

3.2.In momentul mortii rudele si prietenii nu ne pot ajuta

In Indrumar pentru viata unui Bodhisattva, Shantideva spune:

Cand sunt infascat de mesagerul mortii,
Cum ma vor putea ajuta rudele si prietenii?
Numai bogatiile virtutii ma pot cu adevarat proteja in acel moment teribil,
Insa, niciodata nu le-am luat in serios.


Venim in aceasta lume singuri si plecam singuri.

Nu exista nicio persoana in aceasta lume, care sa ne poarte suferintele imbatranirii, bolii si mortii.

Atat prietenii cat si rudele noastre sunt neputincioase in momentul mortii, atunci cand de fapt, avem cea mai mare nevoie de ajutor.

Chiar daca fiecare persoana din lume ne-ar deveni un prieten devotat, niciunul nu ne-ar putea ajuta in momentul mortii.

Chiar daca ne-ar tine de mana si ne-ar sprijini capul, tot nu ar fi in stare sa ne smulga din ghearele mortii.

Cei mai puternici oameni din lume au in jurul lor garzi inarmate care ii protejeaza, dar niciun gardian nu poate oferi securitate atunci cand Lordul Mortii soseste.

Un mare invatat i-a recitat unui rege astfel:

Nu conteaza ca esti o persoana influenta, cu mari bogatii si resurse,
Cand va veni vremea sa treci dincolo
Va trebui sa o faci singur in mare durere si frica.
Va trebui sa calatoresti fara posesiunile tale dragi,
Fara regina, fara copii, fara servitori.

Cand va veni vremea, fiecare dintre noi va lasa totul in urma, asemenea regelui.