Biserica Crestina Universala

[vsovivi]

Hai să vă spun cum sunt zilele în cer şi pe pământ:

Zilele săptămânii sunt împărţite în 3 fiecare zi, iar Duminica e din trei zile ca una şi se ţine de sâmbătă de la apusul soarelui până luni în răsăritul soarelui deci într-o unică zi sfântă avem 3 zile componente.

Cum fiecare zi are 24 de ore, excepţie făcând Duminica pentru că ea are aproximativ între 35 - 40 de ore funcţie de răsărit şi apus de soare, rezultă că fiecare zi are 3 micro-zile de 8 ore fiecare cu excepţia zilei de luni şi vineri care au numai 2 micro-zile.

Deci vom obţine astfel noua rânduială cerească pe pământ cam aşa:

Duminica (între 35 de ore şi 40 de ore)

Luni 1 - de pe la 7 până la 15 (sau de pe la 8 la 16, poate fi şi de la 6 la 14 sau de la 5 la 13... )
Luni 2 - de pe la 15 până la 23 (sau de la 16 la 24 sau cum ne trezim mai repede)

Marţi 1 - 8 ore de unde ai rămas,
Marţi 2 - tot aşa,
Marţi 3 - tot aşa mai departe,

Miercuri 1 - 8 ore
Miercuri 2 - 8 ore
Miercuri 3 - 8 ore

Joi 1 - 8 ore
Joi 2 - 8 ore
Joi 3 - 8 ore

Vineri 1 - 8 ore
Vineri 2 - 8 ore
Vineri 3 - 8 ore

Sâmbătă 1 - 8 ore
Sâmbătă 2 - 8 ore

Duminica (trei în unu, aproximativ între 35 şi 40 de ore după cum e răsăritul şi apusul şi după cum reuşeşti să te trezeşti dimineaţa)

Deci asta este şi la rânduiala asta ar trebui să ne străduim ca să o păzim şi în funcţie de ea să ne potrivim cu cerul şi cu lucrările pe care le avem de făcut. Şi aşa vom avea o ordine în minte a timpului, căci ne-am fixat ceasul vieţii după cer pe pământ, după Har şi dar şi lucrare.

[vsovivi]

În prealabil postat de vsovivi

Păi de acolo se desparte în 4 brațe.

Dar vezi că nu din Rai izvorăște ci din Edden ieșea un râu ca să ude Raiul... Iar Dunărea izvorăște din munții Pădurea Neagră.

Și dacă ai să te uiți cu grijă pe Hartă ai să descoperi cele 4 brațe.

Dar mai este un loc pe pământ echivalent... echivalent față de mijlocul cubului... căci ambele sunt după chipul și asemănarea celui din Cer, care a rămas acolo sus, căci la Pătlăgeanca s-a pierdut odată ce nu a mai fost cine să-l păzească. S-a dărâmat și ce a fost bun s-a ridicat la Cer. Iar celălalt rai de pe pământ, adică echivalența, nu a fost decât o echivalență așa ca într-o oglindă, dar era și ea reală ca un fel de dublură a Raiului, ca o biunivocetate.

Dragul meu, uite aici din satelit locul unde a fost Raiul pe pământ, situat, la răsărit de Glodeni, pământ din care i-a plămădit... şi apoi uite aici de unde izvorăşte Dunărea, de undeva din Edden ... Den-mark! Sau Baden-Baden îţi spune ceva?

Deci de la Pătlăgeanca se împrate în 4 braţe:

Chilia, Tătaru, Sulina şi Sfântul Gheorghe: Capul şi Pieptul, Pântecul şi Mâinile, Organele de sub pântec şi Coapsele, Genunchii şi Picioarele. Deci iată sunt ele exact asemenea cu un Om Credincios. Deci de acolo, de la Pătlăgeanca, din mijlocul grădinii Raiului se desparte râul ce ieşea din Edden în 4 braţe ce udă toată grădina Raiului. Iar echivalenţa ca'ntr-o magică oglindă, locul unde se află ea localizată faţă de centrul cubului, te las pe dumneata să-l localizezi. Căci Harul Raiului a fost localizat de sf. Ap Pavel care l-a cunoscut pe acel om răpit până la Cerul al treilea, acolo unde era Raiul după chipul şi asemănarea căruia a fost Raiul de pe pământ situat la Pătlăgeanca Tulcea.

Succces!

Nu m-ai crezut din păcate şi iacă-tă că au descoperit un al cincilea braţ subpământean, deci fie sunt 4 mari şi clare şi n-ai scuze şi justificări ca să nu crezi fie dacă le numeri numai pe alea de deasupra atunci musai îl consideri şi pe Tătaru... (însă nu luaţi în seamă minciunile din articol cu milioanele de ani şi cu erele geologice, că nu au existat aşa ceva şi nu există, ci Creaţia toată are doar 7500 de ani până azi.)

Iată deci că nu te-am minţit absolut deloc, ci era de sus de la Dumnezeu această dezvăluire a Raiului primordial... adică locul unde a sădit Dumnezeu pomi şi a făcut un Rai în Eden pentru Adam şi Eva... şi se scrie cu un singur d chiar dacă toate lucrurile au un echivalent faţă de centrul cubului nevăzut, că de aia am scris Edden ca să subliniez ce a vrut Domnul să spună când l-a numit pe vechiul Avram: Avraam, şi pe Serai femeia lui, Sarra, şi acolo era vorba de înţelepciunea cea veşnică.

[vsovivi]

Păi dacă 'tela' înseamnă coastă, grindă, atunci poate că ne luminăm ca Adam pricepând ce a vrut să zică Iisus că mai înainte de a scoate singur aproapelui paiul din ochi ar trebui să ne scoatem noi înşine sau cu ajutor de sus mai întâi bârna din ochiul cel drept ca să vedem desluşit paiul dacă chiar există... făcând referire la popul de lemn care ţinea cortul mărturiei.

Noi ne uităm mereu cu părere de rău la femei că cică ştim că ea e construită din grinda noastră prin inmulţirea oaselor şi acoperirea lor cu carne şi facem scandal altora pentru preţul ei dar casa proprie nu ne este în rânduială, şi dăm lecţii... păi dacă ne-a furat somnul slavei deşarte, somnul cel greu prin Adam atunci ce ne mai tot dăm victime vrednice că cică ne-a părăsit Eva trupul nostru cel 'curat' şi că acuma umblă pe la pomul cunoaşterii... şi a răului de o vede toată gLumea? Iată deci că a ascultat sofistul Adam cu îngerul lui căzut de Eva şi când să dea ei socoteală de ce au făcut susţine ascuns printre tufe ca să-l acuze pe Dumnezeu că e gol că cică nu a luat el din pom ci aia pe care i-a dat-o i-a dat lui şi el doar a mâncat ce i-a dat Eva, deci el e sfinţişor păcătos fără greşală... el n-a luat, n-a furat ci femeia i-a dat şi el doar n-a băgat de seamă, n-a fost atent... n-a ştiut ce mâncă, n-a priceput... şi apoi dacă a mâncat... ce mai conta apoi dacă au tot mâncat până au golit de tot pomul, ce conta că au păpat toate roadele interzise, păi aveau şi scuza că cică erau bune la gust şi li se deschideau ochii... păi spre ce li se deschidea lor ochii lor mereu mâncând? Ce vedeau ei de nu se mai puteau opri din halit? Păi se vedeau tot mai goi şi mai goi şi asta le făcea plăcere mai mare ca desfătările Raiului... deci e clar, musai Domnul era de vină, că asta au reuşit ei să priceapă şi asta i-au şi reproşat ascuns prin tufe şi bosscheţi: Doamne de ce ne-ai făcut goi?.. E rău... deci eşti rău Doamne. Şi ce poţi să le mai zici? ''Nu cumva aţi mâncat din pomul din care v-am poruncit şi sfătuit ca să nu mâncaţi?''

Şi e vorba de os, adică de 'os din oasele mele şi carne din carnea mea', deci ea era făcută din coasta bărbatului ca să stea împotriva păcatelor, împotriva ispitelor şi aşa să-i fie omului de ajutor şi să nu fie singur, singur în Dumnezeu pus la păzit şi lucrat Raiul desfătărilor...

Deci bârna asta din ochi a credinciosului, a dreptului e chiar pofta de lăcomia stăpânirii plăcerilor deşarte prin a le sluji lor în lepădare de Dumnezeu, cu dreptate... că doar nu bârna auzea mărturia şi călcările poruncilor ci Duhul lui Dumnezeu îi vedea şi-i întreba ce li s-a întâmplat lor. Însă omul din idolizarea exagerată a bârnei a devenit un hulitor de Dumnezeu şi de aia se vor mira foarte când vor vedea cum bolovanul de pe valea Iordanului lepădat de zidari va ajunge în capul unghiului şi va vorbi, va mărturisi Adevărul... adică Iisus se va duce la Tatăl căci asta ne este nouă de folos... ca să se ducă El la Tatăl.

N-ai cum să pricepi dacă te atingi până ce nu s-a suit.

Măcar de ar învăţa omul lui Dumnezeu cum să se scoale după ce se trezeşte... din moarte, căci omul e gol de credinţă.

[vsovivi]

Este un singur Bărbat: Hristos întru Dumnezeu şi întru sfinţi: Abel, Enoh, Noe, Avraam şi Isaac, Iacob şi Moise, Ilie, Iov, Daniel, fraţii Macabei, Iosif şi Zaharia, Ioan şi Iisus întru toţi ucenicii Săi. Nu există alt bărbat afară de Cuvântul lui Dumnezeu.

Cine vrea să fie bărbat e bine să se asemene Lui.

Femeie este doar iubita lui Noe, apoi Sarra, Rebeca, Lia şi Raşela, Tamara şi femeia etiopiancă şi Rut, Susana şi Iudita, Ana şi Elisabeta şi preasfânta şi pururea fecioară Maria, Maria Magdalena, Maria Egipteanca, sf. Eupraxia şi sf. Verginica şi toate celelate uceniţe ale sfinţilor.

Cine vrea să fie femeie e bine să se asemene lor.

Acuma să vedem care este taina sfântă a căsătoriei:

Taina căsătoriei dintre oameni este comuniunea clipei veşnice dintre bărbat şi femeie întru Dumnezeu.

Logodna apare la orice vârstă chiar în ziua, când biunivoc se consimte acceptarea dorinţei de comuniune veşnică prin cuvinte sau fără cuvinte între cel puţin doi oameni ce se plac şi ea apare din dragoste sau în speranţa dragostei întru împlinirea şi desăvârşirea înţelepciunii ei întru Dumnezeu în veşnicie.

După ce perioada de logodnă se sfârşeşte prin venirea în mod liber la Lumină a acestei relaţii liber consimţite, adică ei discută liber şi cinstit unul cu altul în ceea ce-i priveşte, deci când cei doi acceptă să se permanentizeze relaţia lor se poate considera că ei s-au alipit unul de altul şi ceea ce a unit Dumnezeu omul este dator să nu despartă! Deci sunt gata căsătoriţi înaintea lui Dumnezeu Cel văzut şi nevăzut Carele pe toate le vede şi le ştie fără ca să aibă nevoie să-i spună Lui cineva, căci n-are Domnul nevoie de martori sau naşi.

Partenerii şi unirea lor şi convieţuirea lor tainică este deci binecuvântată deja din pricina poruncii lui Dumnezeu rostită asupra lui Adam şi apoi a lui Noe şi din pricina dragostei lor şi a dorinţei lor de comuniune, deoarece comuniunea înseamnă veşnicie iar fericirea veşnică înseamnă Dumnezeu.

Ceremonia religioasă la orice biserică sau casă sau oriunde sau la ofiţerul stării civile nu este o taină propriuzisă ci este doar o oficializare a căsătoriei pentru ca şi ceilalţi oameni să ştie public despre relaţia lor. Deci nu este necesară ceremonia religioasă a căsătoriei căci nu asta este taina dar ea poate fi făcută de către cei ce doresc cu martori şi naşi sau fără, cu public sau cu un număr minim de apropiaţi.

Cei ce neagă sau reneagă pe Dumnezeu, cei ce nu cunosc pe Dumnezeu, nu-i interesează, nu vor să ştie sau să creadă, sau se unesc alipindu-se unul de altul fără să ia în serios pe Dumnezeu, deci dacă nu ajung la lumină şi nu discută liber şi cinstit unul cu celălalt, ei prin acest mod de alipire nu se logodesc şi nu sunt căsătoriţi cu adevărat chiar dacă îşi formează o comuniune existenţială, sufletească, de scurtă sau lungă durată, chiar iubindu-se unul pe altul, ci ei rămân doar la raportul biunivoc de colegialitate, de prietenie, de iubire prietenească şi care nu implică veşnicia comună dar această stare a lor se poate permanentiza. Practic o relaţia de acest tip este un fel de logodnă prelungită sau de prietenie veşnică în care se amână la nesfârşit plinirea şi veşnicia fericită a iubirii. O comuniune sau o dragoste de acest tip nu se poate condamna din pricina amânării ci se poate răbda de către cei din jur întru nădejdea, în speranţa că cei doi vor primi lumina credinţei, spre înveşnicirea relaţiei lor, cândva întru Dumnezeu. Cine condamnă pe aceştia (păgâni, concubini, prieteni, colegi, parteneri, fraţi şi sore...) pe el însuşi se condamnă căci aşa se va merge până la judecată.

Pentru cei hotărâţi şi care se consideră căsătoriţi înaintea lui Dumnezeu, fie că au făcut sau n-au făcut ceremonia religioasă oricare ar fi ea şi deci s-au acceptat să convieţuiască liber şi cinstit împreună şi să se înveşniceze întru Dumnezeu prin cuvinte sau fără cuvinte, şi se iubesc sau nădăjduiesc şi speră că se vor iubi cândva şi cred ei că aşa vor să trăiască pe maideparte, deci sunt alipiţi unul de altul, Dumnezeu consideră că ei sunt deja întru taina căsătoriei fie că au avut ceremonie religioasă cu jurăminte fie că nu, căci comuniunea lor dreaptă întru Dumnezeu este ca una cu jurămintele nerostite, deci ei sunt consideraţi întru sfânta taină a căsătoriei fie că au avut martori sau naşi fie că nu i-a ştiut pe ei nimeni afară de Dumnezeu căci Dumnezeu nu a creat şi nu a dat ceremonii speciale ci la nunta Mielului, aia care va să fie, se va intra numai cu haina nefăţărniciei şi curăţiei, haina credinţei.

Cum se va consuma această taină până atunci?

Taina aceasta a căsătoriei dintre Bărbat şi Femeie se consumă în ''patul conjugal'' spre iubire comună de Dumnezeu şi a unuia pentru celălalt şi nu spre aducerea pe lume a copiiilor însă sunt interzise orice mijloace de stopare a apariţiei copiilor, orice tipuri de anticoncepţionale sunt interzise inclusiv prezervativele sau malahiile exterioare sau interioare urmate de spălări anticoncepţionale. În cazul în care vor apare însărcinările, ambii parteneri, ambii părinţi trebuie să-şi asume riscul morţii lor spre viaţa copiilor existenţi şi a celor ce mai vin de la prima clipă şi până la sfârşit, deci trebuie să-şi ducă crucea aceasta foarte grea cu credinţă şi fidelitate. Sunt interzise avorturile indiferent de motiv dacă sarcina a apărut întru această taină, iar sarcinile extrauterine trebuiesc mutate dacă e posibil în uter. Mai bine să moară mama şi să rămână copilul cu tata şi ceilalţi copii decât să se facă avort. Nu vă gândiţi doar la viaţa ce se vede, la cele vremelnice. Deci e asumarea morţii şi greutăţilor de către ambii părinţi. Şi cine nu vrea să fie obligat să moară şi să păzească raiul până la sfârşit atunci să nu se alipească. Iar a-i umple femeii braţele de copii este urâciune înaintea lui Dumnezeu.

Practic această taină se experiază şi cu trupul în timpul perioadelor rânduite, adică în cele 4 zile în care e permisă alipirea trupească: Marţi, Joi, Sâmbătă dimineaţa de la răsăritul soarelui până seara şi Duminică seara după ce apune soarele până la răsăritul soarelui zilei de Luni. Ea constă fizic prin alipirea şi comuniunea goliciunilor partenerilor când ei stau aşezaţi culcat pe o pătură sau pe un cearşaf curat goi acoperindu-se peste cu o pătură sau cu un cearşaf curat pe care se poate pune o plapumă sau dună. Nu este alt scop pentru asta decât iubirea curată întru Dumnezeu.

Comuniunea de goliciuni se acoperă de ochii copiilor sau a oricărui străin, şi la ea iau parte doar cei uniţi prin taina aceasta sfântă. Nu se caută plăcerile, nu se caută copierea altora, nu se caută împlinirea unor programări închipuite, nu se caută potrivirea organelor, potrivirea închipuirilor, vindecarea bolilor, prelungirea sau scurtarea vieţii, prelungirea sau scurtarea desfătărilor ci această taină este pentru adormirea comună, pentru ţinerea în braţe a celor căsătoriţi de către Dumnezeu, pentru alipirea lor întru iubire şi pentru a se ţine şi simţi unul în braţele celuilalt. Scurgerile fluidelor dacă apar nu trebuiesc oprite, şi nici nu trebuie căutată pofta sau grozăvia de a apare scurgerile căci ele practic spurcă patul conjugal, dar nu trebuiesc nici oprite ci ele se vor spăla de pe trup şi de pe patul conjugal dacă apar la sfârşitul consumării tainei. Dacă se umblă prin casă goi, trebuie foarte mare atenţie la scurgeri şi la posibilii ochi care te văd pentru a-i feri de scârbe şi curiozităţi căci este scris că:

''Israele, adună-ţi şi strânge-ţi spurcăciunile din tabără şi îngroapă-le afară din tabără în pământ cu lopata ca nu cumva să ţi le vadă Domnul şi să se scârbească de tine.''

În celelalte zile: Luni, Miercuri, Vineri, Sâmbătă seara şi Duminică dimineaţa, creştinul sau omul credincios se poate dedica sufleteşte lui Dumnezeu căci dacă am făcut baia botezului şi a lacrimilor atunci nu mă voi alipi iarăşi de desfrânată.

Atenţionare:
Nu este obligatoriu ca omul să aibă o singură soţie sau ea un singur soţ, ci sunt libere căsătoriile întru Dumnezeu de orice sex, în orice număr, chiar în grupuri, pornindu-se de la modelul perfect al logodirii Mielului cu Femeia Sa care s-a pregătit şi care este Biserica Universală a lui Dumnezeu... aşa fel încât să nu apară sminteala. Sminteala constă în călcarea celei mai mari porunci şi în lepădarea celei mai mici sau în învârtoşarea cu făţărnicie a lor întru pseudoştiinţa hoţilor.

Amin, aşa să ne ajute Dumnezeu.
...
..

[vsovivi]

Acestea fiind scrise despre taina sfântă a cununiei, nu ne rămâne decât veselia şi durerea şi întristerea şi apoi speranţa... că ea va rămâne fără pată până la sfârşit ca să poţi auzi de la stăpânul inelului veşnic: ''Hai intră slugă bună şi vrednică întru bucuria Stăpânului tău prin porţi căci puţine ţi-au fost încredinţate şi multe roade înmulţite şi păzite ai adus sus, hai intră''... la nunta cea veşnică a Mielului cu femeia Sa întru fericirea Tatălui şi a Miacii, hai intră şi moşteneşte cele pregătite vouă încă de la întemeirea lumii... şi cântă-ţi bucuria la masa Împăratului şi Împărătesei.

[vsovivi]

Gata, facultatea-i gata, şi începe vremea colinzilor, dar creştini-s închişi în case şi mâncă din farfurie şi se vaită bând din pahar... că cică ceauşescu n-a murit.

...Păi chiar că n-a murit, sau oare ar primi astăzi cineva dintre creştini o fată ca să nască la el acasă? Nimeni nu ar deschide nici măcar beciul nici acum după atâţia ani.

Ea se plimba prin Viflaiem şi nimeni nu-I deschidea... nimeni absolut.

[vsovivi]

Pe toţi creştinii îi invităm la un scurt program de colinde... româneşti:

Dar să facem mai înainte o scurtă introducere... ca să ne circumînscriem pe linia înaintaşilor... şi apoi să ajungem în zilele noastre ca să ne bucurăm.

Iată ceea ce v-am promis: un colind pentru mama şi unul pentru tata... şi încă unul cu fata lu' tata... care-l aşteptă în noapte, plină de emoţie, pe Moşu... dacă scapă săracu... de şoareci şi de raţe.

Deci iată colindul... şi muza, chitaristul şi cheala şi corul...
...şi cam atât.

[vsovivi]

Mesaj naiv şi credul de la un balon, de la mine, către toate bisericile creştine din toate mările:

Mă uit la voi şi văd că unii sunteţi mai perfecţi ca alţii şi fiecare în parte sunteţi tot aşa de perfecţi ca Domnul... sunteţi complet desăvârşiţi... doar că..nu ascultaţi..de Dumnezeu, în rest sunteţi perfecţi cu toţii, nu vă lipseşte absolut nimic...

...nici măcar Cuvântul lui Dumnezeu...

...de la Pucioasa.

[Dumitru73]

În prealabil postat de vsovivi

Hai să vă spun cum sunt zilele în cer şi pe pământ:

Zilele săptămânii sunt împărţite în 3 fiecare zi, iar Duminica e din trei zile ca una şi se ţine de sâmbătă de la apusul soarelui până luni în răsăritul soarelui deci într-o unică zi sfântă avem 3 zile componente.

Cum fiecare zi are 24 de ore, excepţie făcând Duminica pentru că ea are aproximativ între 35 - 40 de ore funcţie de răsărit şi apus de soare, rezultă că fiecare zi are 3 micro-zile de 8 ore fiecare cu excepţia zilei de luni şi vineri care au numai 2 micro-zile.

Deci vom obţine astfel noua rânduială cerească pe pământ cam aşa:

Duminica (între 35 de ore şi 40 de ore)

Luni 1 - de pe la 7 până la 15 (sau de pe la 8 la 16, poate fi şi de la 6 la 14 sau de la 5 la 13... )
Luni 2 - de pe la 15 până la 23 (sau de la 16 la 24 sau cum ne trezim mai repede)

Marţi 1 - 8 ore de unde ai rămas,
Marţi 2 - tot aşa,
Marţi 3 - tot aşa mai departe,

Miercuri 1 - 8 ore
Miercuri 2 - 8 ore
Miercuri 3 - 8 ore

Joi 1 - 8 ore
Joi 2 - 8 ore
Joi 3 - 8 ore

Vineri 1 - 8 ore
Vineri 2 - 8 ore
Vineri 3 - 8 ore

Sâmbătă 1 - 8 ore
Sâmbătă 2 - 8 ore

Duminica (trei în unu, aproximativ între 35 şi 40 de ore după cum e răsăritul şi apusul şi după cum reuşeşti să te trezeşti dimineaţa)

Deci asta este şi la rânduiala asta ar trebui să ne străduim ca să o păzim şi în funcţie de ea să ne potrivim cu cerul şi cu lucrările pe care le avem de făcut. Şi aşa vom avea o ordine în minte a timpului, căci ne-am fixat ceasul vieţii după cer pe pământ, după Har şi dar şi lucrare.

tu ai ceas in casa?

[vsovivi]

În prealabil postat de Dumitru73

tu ai ceas in casa?

Nu mă iau după ceas... chiar dacă dau cu nasus de ceasuri peste tot.