Pozitia parintelui Cleopa la Bisericile Ortodoxe pe stil vechi

[Mihailc]

În prealabil postat de cz4000

Le-am citit. Si ce vrei sa inteleg de-acolo? ca "preotii" vostri sint toti adulteri si tin crisme de a ajuns lumea voastra fara de crestini?!

Mă îndoiesc că le-ai citit. Altfel aveai atâta ruşine să taci, evitând să umpli forumul cu argumente expirate care proslăvesc un calendar care nu numai că e incorect astronomic, dar vine şi de la nişte păgâni care nici măcar la rubrica "preparatio evanghelica" nu intră.

[cz4000]

În prealabil postat de Mihailc

Mă îndoiesc că le-ai citit. Altfel aveai atâta ruşine să taci, evitând să umpli forumul cu argumente expirate care proslăvesc un calendar care nu numai că e incorect astronomic, dar vine şi de la nişte păgâni care nici măcar la rubrica "preparatio evanghelica" nu intră.

“Mă îndoiesc că le-ai citit” - Incearca-ma!

“Altfel aveai atâta ruşine să taci, evitând să umpli forumul cu argumente expirate care proslăvesc un calendar care nu numai că e incorect astronomic, dar vine şi de la nişte păgâni care nici măcar la rubrica "preparatio evanghelica" nu intră.” - Tocmai asta este problema: CA NU LE-A “EXPIRAT” NIMENI! De aceea toate anatemele si blestemele sint vii si lucreaza:

“Şi aşa ne-am hotărât cu tot sfinţitul cler, carele e cu noi şi cu adunarea creştinească, să-i dăm anatemei de trei ori; fie că sunt din rândul clericilor, fie al laicilor (mirenilor), despărţiţi sunt de la Domnul Dumnezeu Atotţiitorul, blestemaţi şi neiertaţi, iar după moarte să nu putrezească. Pietrele şi fierul sa putrezească, dar ei niciodată; să moştenească lepra lui Chiezi şi să se spânzure ca Iuda, să fie suspinând şi tremurând pre pământ ca şi Cain, mânia lui Dumnezeu să cadă pre capetele lor, să fie la un loc cu Iuda şi iudeii cei luptători de Dumnezeu, să crape pământul şi să-i înghită ca pre Datan şi Aviron. Ingerul Domnului să-i gonească pre ei cu sabia in toate zilele vieţii lor şi toate blestemele Patriarhilor şi ale Soboarelor să cadă peste dânşii, să fie veşnic sub anatemă şi în focul veşnic. Amin!” (Enciclica de la 1756 a Patriarhului Ecumenic Chiril al V-lea impotriva celor care au adoptat inovatiile papale de la 1582 - http://orthodoxwiki.org/Sigillion_of_1756)

Sa-ti mai aduc aminte ca tot ce-au legat acesti parinti ortodocsi pe Pamint a fost legat si in Cer (indiferent de ce crede Masoneria, argatii ei si sculele sale oarbe)?

[Mihailc]

În prealabil postat de cz4000

“Mă îndoiesc că le-ai citit” - Incearca-ma!

De acord, dar fără să-l ai pe vărul google sub nas. Văd că la un singur lucru te pricepi: la contabilizat blesteme şi anateme prin metoda copy /paste! În rest baliverne sectare bazate pe canoane scoase din context.

În viaţa Bisericii nici un factor nu a fost vreodată purtătorul "infailibilităţii": nici episcopul, nici poporul ca mărime numeric-cantitativă, nici sinodul ecumenic şi nici, desigur, vreo biserică locală. Nicăieri instinctul de autoasigurare al individului nu putea să identifice o autoritate obiectivă, de nicăieri individul nu putea extrage certitudini obiective pentru blindajul eului psihologic.
Adevărul şi autenticitatea evenimentului eclezial au fost şi sunt mereu o căutare comună, niciodată o cucerire definitivă - un intrument dinamic activat ce nu se supune unor localizări de tipul "iată aici sau iată acolo" (Luca 17:21): o desăvârşire nedesăvârşită, un ritual pre-final. Nici măcar hotărârile sinoadelor ecumenice nu transcriu adevărul Bisericii în coordonate codificate ideologic, ci pur şi simplu stabilesc, trasează limitele protecţiei semantice căutării empirice a comunităţii ecleziale.
Astfel, "strădania comună" ce constituie evenimentul eclezial şi autenticitatea ei este delimitată fără a fi stabilită: este delimitată prin verdictele sinoadelor, prin textele părinţilor-învăţătorilor corpului Bisericii, prin limbajul ritualului cultic şi prin manifestările artei, fără ca vreodată delimitarea să epuizeze adevărul şi autenticitatea ecleziastică.(...)

Pentru Biserică, erezie nu înseamnă părerile, convingerile, formulările greşite (în comparaţie cu unele oficiale), nu înseamnă încălcarea unui cod obiectiv de premise ale ortodoxiei. Erezie este socotire drept cale a vieţii, a modului morţii, încarcerarea în necesitatea morţii. Eretic devine nu cel care păcătuieşte în litera vreunei semantici dogmatice, ci cel ce se desparte de viaţă şi de realitate, care îşi creează o proprie lume fantezistă, un limbaj propriu şi certitudini neîmpărtăşite. În micul univers închis al ereziei, contradicţiile nu sunt remarcate, cuvintele mincinoase sunt realitatea, inconsecvenţa e regulă.
Tot erezie este şi să denaturezi administrarea semnificantelor în iluzie a puterii, în loc să slujeşti iluminarea semnificatelor. Să perverteşti în voluptate a stăpânirii conştiinţelor slujirea paternităţii, ce serveşte altoirea oamenilor pe trupul Bisericii. Să obiectivezi formulările experienţei ecleziastice în "adevăruri" idolatrizate, să venerezi litera formulărilor, înţelegerea lor izolată fără cea mai mică preocupare sau grijă pentru termenii participării la strădania comună pe care o presupun formulările. (...)

În bisericile ortodoxe un exemplu tipic de fundamentalism îl reprezintă schisma calendarului: este vorba despre grupuri de credincioşi ce au refuzat să renunţe în biserică la calendarul iulian vechi (şi cu totul inadecvat din punct de vedere astronomic) şi să-l adopte pe cel gregorian (oarecum mai corect). Doar din motivul stabilirii în calendar a sărbătorilor mobile (ciclul sărbătorilor pascale a rămas pentru toţi ortodocşii legat de calendarul iulian) "ortodocşii de rit vechi" au refuzat să participe la acelaşi corp euharistic cu "ortodocşii de rit nou". Au constituit propriile lor episcopii şi parohii ale "adevăraţilor ortodocşi", propriile lor sinoade - au alcătuit o biserică separată. Desigur, în câteva decenii şi-au făcut apariţia toate simptomele tipice ale unei secte: diviziune multiplă, marginalizare socială, fanatismul psihopatologic al obsesiei pentru unele amănunte cu totul neînsemnate ale "tradiţiilor".
Un creştin de rit vechi este absolut convins că mântuirea promisă de Evanghelie şi viaţa veşnică vor fi dăruite în exclusivitate celor foarte puţini "ortodocşi adevăraţi" din secta lui - toate celelalte miliarde de persoane din prezent sau din trecut au fost create de Dumnezeu pentru chinurile din iadul cel fără de sfârşit. Este vorba de o trăsătură caracteristică a fundamentalismului, o dovadă a puterii irezistibile a instinctului religios: sunt sacrificate logica, judecata, seriozitatea, pentru a fi satisfăcute nevoia de certitudine a individului că deţine mântuirea, nevoia de a găsi un antidot pentru teama de moarte. Pentru ei, mântuirea depinde de cele treisprezece zile ce separă celebrarea pe ritul vechi de cea pe ritul nou.
În orice formă de fundamentalism întâlnim aceeaşi abolutizare a relativului, ce atrage în mod inevitabil relativizarea absolutului. Elemente secundare şi amănunte neînsemnate dobândesc o importanţă uriasă pentru individ, devin centrul intereselor şi axa vieţii sale, îl preocupă cu prioritate absolută, îl pasionează în aşa măsură încât îi anulează gândirea logică şi judecata. Pentru fundamentalist, adevăratul creştin nu este cel ce are experienţa evenimentului eclezial, participantul la strădania comuniunii existenţei şi vieţii. El este ataşat orbeşte de forme şi formule ce deţin o valoare absolută, întrucât le-a lăsat moştenire trecutul şi contituie "tradiţia". Instinctul religios solicită imagini obiectivate ale certitudinilor, iar idolatrizarea izvoarelor credinţei oferă cel mai accesibil mod de satisfacere a acestei solicitări (Christos Yannaras - Contra religiei , editura Anastasia 2011)

[cz4000]

În prealabil postat de Mihailc

De acord, dar fără să-l ai pe vărul google sub nas. Văd că la un singur lucru te pricepi: la contabilizat blesteme şi anateme cu copy /paste! În rest baliverne sectare bazate pe canoane scoase din context.

Foarte bine. Pune-le tu atunci in contextul corect ca sa vad unde gresesc.

[Mihailc]

În prealabil postat de cz4000

Foarte bine. Pune-le tu atunci in contextul corect ca sa vad unde gresesc.

N-ai nici cea mai mică idee despre ce soliciţi. Asta-i o treabă foarte serioasă şi responsabilă, nu selecţie arbitrară de pe ortodoxwiki. Ai răbdare încă vreo doi, trei ani şi o să le găseşti într-o singură carte.

@Mihailc: excelentă postarea cu citatul din Christos Yannaras. Trebuie neapărat să cumpăr cartea.

[Mihailc]

În prealabil postat de N.Priceputu

@Mihailc: excelentă postarea cu citatul din Christos Yannaras. Trebuie neapărat să cumpăr cartea.

Cu siguranţă n-o să regreţi cei 20 de lei, e o carte foarte severă care face distincţii fundamentale şi dă cele convingătoare definţii unor concepte cheie ale teologiei, cum ar fi: dogmă, apofatism, erezie etc.
Uite un exmplu (nu-l redau exact ca în carte): dogma este limita semantică prin care poţi să exprimi o taină, punctul maxim pe care-l poate atinge limbajul în explorarea misterului.

[cz4000]

În prealabil postat de Mihailc

N-ai nici cea mai mică idee despre ce soliciţi. Asta-i o treabă foarte serioasă şi responsabilă, nu selecţie arbitrară de pe ortodoxwiki. Ai răbdare încă vreo doi, trei ani şi o să le găseşti într-o singură carte.

Atunci cum iti permiti sa spui ca am scos canoanele din context din moment ce habar nu ai care este contextul? Nu crezi ca ar fi trebuit ca tu sa astepti vreo doi – trei ani inainte de a face afirmatii “savante”?!

[mihailt]

Mi se pare tare ciudat cum Papa Grigorie,care a pus pumnul in gura lui Galileo Galilei cand acesta a inceput sa demonstreze ca Pamantul nu e fix ci se invarte in jurul Soarelui,a facut mai apoi reforma sa "indrepte calendarul".
S-o fi pocait Papa respectiv de respectivele prigoniri,hai sa fim oleaca seriosi,ca daca se pocaia desfiinta inchizitia.
Doar si pe vremea acestui papa a continuat existenta inchizitiei.
Papa Grigorie a fost unul din sustinatorii puternici ai contra-reformei,deci e foarte ciudat aceasta cu calendarul.

[Mihailc]

În prealabil postat de cz4000

Atunci cum iti permiti sa spui ca am scos canoanele din context din moment ce habar nu ai care este contextul? Nu crezi ca ar fi trebuit ca tu sa astepti vreo doi – trei ani inainte de a face afirmatii “savante”?!

Cred că tu (şi categoria pe care-o reprezinţi) sunteţi tributari unei metode fixe şi tâmpite cum că o problematică complexă se poate explica în trei vorbe, ca pe o bârfă oarecare. Ca să-ţi spun şi ţie ca unei babe surde: spre deosebire de ăştia ca tine, care se indoapă cu tâmpenii de pe internet şi au/dau impresia că sunt mari cunoscători, mai există oameni care se documentează şi întreabă persoane competente atunci când informaţia de pe piaţă de puţină sau neconvingătoare. Sau tu ce credeai, că-ţi fac special pentru tine o prelegere despre sinoadele postbizantine şi împrejurările în care s-au consumat, aşa, să fac conversaţie cu stiliştii???
Sau crezi că un asemenea studiu se face compilând informaţii generale de pe ortodoxwiki?