Despre viclenia sectantilor

[Adriana3]

Apoi, in capitolul 26 (suntem mereu la Ev. dupa Matei Domnul spune ca in doua zile vor fi Pastile. Hai sa facem un scenariu pornind de la idea ca Pastele a coincis cu Sabatul. Si sa il facem luand in calcul faptul ca schimbarea de la o zi la alta se facea la apusul soarelui la evrei. Deci sabatul incepea vineri la apusul soarelui. Doua zile pana la Pasti insemna deci ziua de joi care incepea de miercuri de la apusul soarelui pana joi la apusul soarelui. In aceasta zi, Iisus vesteste viitoarea Sa rastignire, iar in aceeasi zi, Arhiereii si batranii poporului (apropos de cine erau de fapt batranii din alta discutie) puneau la cale prinderea lui Iisus zicand "Nu in ziua praznicului, ca sa nu se faca tulburare in popor.". Aici am o remarca de facut: in multe Biblii scrie exact la fel (folosind cuvantul de sarbatoare pentru praznic). In Biblia editata in 2010 insa, Biblia ecumenica pe care mi-am cumparat-o (tradusa de peste 60 de specialisti catolici, protestanti si ortodocsi) exista o nuanta (pe care o sa o verific cu prima ocazie cu preotul grec in greaca veche): "pas en pleine fête, pour éviter des troubles dans le peuple", adica tradus "nu in plina sarbatoare, ca sa nu se faca tulburare in popor". O sa revin.

Si acum sa continuam. Putin mai incolo, tot in capitolul 26 arata ca in aceeasi zi Iisus a fost imbalsamat cu mir de acea femeie si vandut de Iuda. Toate s-au intamplat in aceasta a doua zi inainte de Pasti, adica ziua de joi care tinea de miercuri dupa apusul soarelui pana joi la apusul soarelui. Conform traditiei iudaice, era ultima zi in care se mai manca paine, iar dupa apusul soarelui, cand incepea ziua azimilor, adica ziua de vineri , ziua Pregatirilor, care tinea de joi dupa apusul soarelui pana vineri la apusul soarelui, nu se mai manca nici paine dospita si nici azimi, ci era ziua in care se inlatura din casa painea dospita, imediat ce incepea vinerea dupa apusul soarelui zilei de joi, iar dimineata de vineri se cauta simbolic prin casa pentru a vedea daca mai este inca paine.
Deci sa revenim la Matei. Dupa ziua de joi cu anuntarea rastignirii, decizia arhiereilor si batranilor sa il prinda, imbalsamarea si vanzarea lui Iuda, ajungem la ziua de vineri, ziua azimilor, si ziua Pregatirii, care incepea joi dupa apusul soarelui. Pentru aceasta zi scrie:

"17. In cea dintai zi a Azimelor, au venit ucenicii la Iisus si L-au intrebat: Unde voiesti sa-Ti pregatim sa mananci Pastile?
18. Iar El a zis: Mergeti in cetate, la cutare si spuneti-i: Invatatorul zice: Timpul Meu este aproape; la tine vreau sa fac Pastile cu ucenicii Mei.
19. Si ucenicii au facut precum le-a poruncit Iisus si au pregatit Pastile.
20. Iar cand s-a facut seara, a sezut la masa cu cei doisprezece ucenici."

(o paranteza, contrar celor spuse de ghidul evreu cu paturile, aici se vorbeste de masa :)) )

Deci in ziua dintai a azimilor, adica vineri dupa calculele noastre, zi care incepe joi seara si se termina vineri la apusul soarelui, Domnul ii trimite pe ucenici sa pregateasca Pastele. Cand au plecat deci ucenicii si au pregatit Cina? Imediat ce a inceput ziua azimilor, adica joi dupa apusul soarelui sau a doua zi, adica vineri pana in apusul soarelui asa cum dealtfel faceau toti evreii? Pai scrie ca dupa ce ucenicii au preparat totul, s-a facut seara, deci nu poate fi vorba de pregatitul Cinei joi seara ci vineri, ziua azimilor care se termina inainte de apus. Iar cand s-a facut seara era deja Sambata , adica Pastele. Daca insa consideram ca apostolii au dat fuga fuga cu pregatitul imediat ce a inceput ziua azimilor, adica dupa apusul soarelui de joi, pe de o parte nu are sens sa se spuna dupa pregatiri "Iar cand s-a facut seara " din moment ce era deja seara de multa vreme, iar in seara de dupa joi, inceputul zilei azimilor de vineri, era interzis oricum sa se manance si paine si azimi. Deci o cina cu paine ar fi fost posibila doar joi inainte de apus, ceea ce inseamna cu doua zile inainte de Pasti si cu o zi inainte de ziua azimilor.

Dar sa continuam. Iisus ia Cina cu apostolii, apoi se roaga in timp ce apostolii adorm, si imediat dupa vine tradatorul cu cei ce Il vor prinde pe Domnul. Suntem deja sambata seara. Iisus este prins iar la prima ora a diminietii (ora 6 dupa modul actual de a numara orele) este Judecat Iisus. Acum suntem deja in capitolul 27. Tot in acest capitol gasim scris:

"15. La sarbatoarea Pastilor, dregatorul avea obiceiul sa elibereze multimii un intemnitat pe care-l voiau."

Deci ne aflam deja in plina sarbatoare, sau poate fi doar un mod de a vorbi, de a zice "cu ocazia sarbatorii ce avea sa vina". Iisus insa nu-i eliberat asa ca este decisa rastignirea Lui dupa ce este umilit in toate felurile. Si acum apare pasajul cu un om din Cirene care este obligat sa poarte crucea. In Matei nu scrie ca s-ar intoarce de la camp, lucru imposibil pentru evrei in plina sarbatoare, dar nici nu scrie ca acest om ar fi evreu ci asa cum romanii lucrau in sarbatorile evreiesti, si acest om putea foarte bine sa nu fie evreu mai ales ca nu scrie "un evreu" ci "un om". Ca atare putea foarte bine sa fie in plina sarbatoare de Pasti! De la ceasul 6 evreiesc (ora pranzului la noi) si pana la ceasul 9 (ora 15 la noi) s-a facut intuneric, apoi vedem strigatul Domnului catre Dumnezeu si apoi moartea Lui. Dupa care a venit seara, moment in care Iosif din Arimatea si el ucenic de-al lui Iisus cere trupul pentru a-L ingropa. Si astfel incepe duminica dupa calcule! Dupa care scrie ca a doua zi dupa ziua Pregatirilor, arhiereii s-au dus la Pilat sa il anunte sa puna paza la mormant. Dar am vazut ca ziua Pregatirilor pentru Pasti este ziua azimilor in care Iisus a luat Cina si nicidecum ziua rastignirii Lui, iar cum dupa inca o zi s-a facut Duminica, cand femeile s-au dus la mormant, inseamna ca este vorba de pregatirile de Sabat si nu cele de Pasti. Deci premiza ca Pastele ar fi coincis cu Sabatul pare gresita.

Trecem acum mai departe, la Evanghelia dupa Marcu care repeta ceea ce se intampla cu doua zile inainte de Pasti, adica joi dupa calculele noastre, dupa care trece la ziua azimilor dinainte de Pasti:

"12. Iar in ziua cea dintai a Azimilor, cand jertfeau Pastile, ucenicii Lui L-au intrebat: Unde voiesti sa gatim, ca sa mananci Pastile?
13. Si a trimis doi din ucenicii Lui, zicandu-le: Mergeti in cetate si va va intampina un om, ducand un urcior cu apa; mergeti dupa el.
14. Si unde va intra, spuneti stapanului casei ca Invatatorul zice: Unde este odaia in care sa mananc Pastile impreuna cu ucenicii Mei?
15. Iar el va va arata un foisor mare asternut gata. Acolo sa pregatiti pentru noi."

Deci in ziua dinainte de Pasti se jertfeau Pastile (ma gandesc ca este mielul) si se gatea acest miel. Deci din nou, ori au facut asta joi seara dupa apus (cand incepea ziua de vineri) ori vineri pe zi pana in apus, varianta mai plauzibila caz in care Iisus si ucenicii mananca Pastele vineri dupa apus adica Sambata, de Pasti (in ipoteza noastra ca Pastele ar fi fost sambata). Si intr-adevar scrie ca dupa ce au preparat a venit seara si au mancat Cina, deci exact de Pasti. Dupa care totul este descris ca la Matei si se specifica faptul ca s-a facut seara si era astfel ziua Prepararii pentru sabat ( nu scrie Pasti), cand Iosif ia Trupul sa il ingroape. Dupa trecerea Sabatului, femeile cumpara aromatele pentru imbalsamare, deci este dupa apus cand deja se trece in duminica, iar dimineata devreme merg la mormant.

Sa trecem acum la Evanghelia dupa Luca :
Aici aflam in plus ca ucenicii trimisi sa jertfeasca Pastile in ziua azimilor au fost Petru si Ioan (pe care ii vedem apoi si la mormant dupa Inviere). Din nou totul descris identic, cel care poarta crucea si care vine de la camp din nou nu scrie ca ar fi evreu, din nou se mentioneaza ca Iisus a fost luat de pe cruce in ziua Pregatirilor iar Sabatul se apropia. Dupa care femeile prepara aromatele, apoi observa sabatul, si apoi merg la mormant, duminica dimineata. Observam deci neconcordanta cu Evanghelia anterioara unde aromatele sunt cumparate dupa Sabat. Insa in ambele, totul se petrece dupa ce femeile au observat unde era ingropat.

Urmeaza partea a treia

[Adriana3]

Si sa trecem acum la Evanghelia dupa Ioan :

Aici nu mai specifica faptul ca Cina ar fi fost cea pascala, ci o Cina inainte de sarbatoarea Pastilor, insista mai mult pe partea duhovniceasca, pe numeroasele invataturi date de Domnul, dupa care este prins, dimineata judecat si in acest moment scrie ca evreii care l-au dus la judecata nu au intrat inauntru ca sa nu se spurce si sa poata manca Pastele (deci Pastele era deja sau urma sa fie?) din nou se vorbeste de eliberarea unui detinut de Pasti, Iisus insa este crucificat, si aici se specifica faptul ca era la ceasul al saselea din ziua Pregatirii pentru Paste cand Pilat il arata pe Domnul evreilor zicandu-le sa il priveasca pe Regele lor. Acestia cer rastignirea zicand ca cine blasfemiaza merita moartea dar in acelasi timp dupa lege ziceau ca nu aveau voie sa omoare asa ca se serveau de romani pentru asta. Iisus si talharii sunt rastigniti. Si cum era ziua pregatirii dinainte de Sabat (de data asta scrie Sabat si nu Pasti), de frica sa nu ramana trupurile pe cruce in timpul Sabatului, evreii cer uciderea mai rapida a rastignitilor. Dupa care Iosif din Arimatea ia trupul, a venit si Nicodim cu smirna si aloe pentru imbalsamare. Dupa care l-au inmormantat repede intr-un mormant aproape din cauza zilei pregatirii, deci ca sa nu ii prinda Sabatul in toiul ingroparii avand in vedere ca era seara, deci in curand asfintea soarele si venea Sabatul. Iar dupa Sabat, duminica dimineata, femeile erau la mormant.

Tragand linie , lucrurile stau asa:
- conform evangheliei dupa Ioan, Iisus a fost rastignit in ziua Pregatirii Pascale care coincidea cu pregatirea pentru Sabat in timp ce, conform celorlalte evanghelii, in ziua pregatirii Pascale adica ziua azimilor, ucenicii de-abia au pregatit Cina iar rastignirea s-a facut a doua zi, cand logic era Pastele. Iar cand a venit seara si momentul luarii de pe cruce, de-abia venea ziua pregatirii pentru Sabat, zi in care pe de o parte a fost ingropat Iisus si pe de alta parte femeile au pregatit aromate dupa ce au vazut unde L-au pus pe Domnul. Si de-abia apoi vine Sabatul.

Facand deci un calcul invers, 3 nopti in mormant cu ultima noapte calculata de sambata spre duminica, rezulta o rastignire in ziua de Joi, trupul apoi este luat de pe cruce seara, dupa apus, deci cand ziua Pregatirii Sabatului incepea, ziua de vineri. In aceasta zi de vineri femeile prepata aromatele, se odihnesc in Sabat, si merg la mormant duminica. Ca atare Pastile sunt de fapt joi, cu doua zile inainte de sabatul evreiesc, ziua azimilor este miercuri, iar vinderea se face marti, marti fiind ziua in care se spune ca mai erau doua zile pana la Pasti. Sunt astfel 3 nopti in mormant (joi/vineri, vineri/sambata si sambata/duminica) si trei zile (vineri, sambata si duminica, dar cu ziua de duminica incompleta). Acest scenariu grupeaza toate aspectele cu exceptia faptului ca la Ioan ziua rastignirii era si ziua de pregatire pentru Pasti si in acelasi timp pentru Sabat in timp ce la ceilalti, in ziua pregatirii (azimilor) s-a pregatit Cina si nu rastignirea. Deci este cert ca evangheliile nu concorda, ci primele trei sunt diferite de a 4-a. Si care are dreptate?
Eu zic ca Domnul Iisus cu siguranta are dreptate. Daca a zis ca va sta in pamant trei zile si trei nopti, pai atat stat, si daca a cerut Cina Pascala, a primit-o. Deci cel care a fost mai putin atent la zile dar mai atent la invataturile duhovnicesti a fost Ioan, in timp ce ceilalti au fost mai atenti la succesiunea evenimentelor si mai putin la invataturile Domnului din acea perioada.

[catalin2]

În prealabil postat de Adriana3

Conform traditiei iudaice, era ultima zi in care se mai manca paine, iar dupa apusul soarelui, cand incepea ziua azimilor, adica ziua de vineri , ziua Pregatirilor, care tinea de joi dupa apusul soarelui pana vineri la apusul soarelui, nu se mai manca nici paine dospita si nici azimi, ci era ziua in care se inlatura din casa painea dospita, imediat ce incepea vinerea dupa apusul soarelui zilei de joi, iar dimineata de vineri se cauta simbolic prin casa pentru a vedea daca mai este inca paine.

Eu am inteles ca postul cand nu se mai mananca azimi incepe atunci cand se distruge ultima bucata de aluat cu drojdie, iar aceasta are loc dimineata, inainte de ora 10. Iar cautarea scrie ca incepe chiar cu cateva zile inainte, nu doar in acea ultima zi, atunci se face un ritual mai special. Si bineinteles ca mananca paine cand are loc cautarea in zilele dinainte. Asadar seara pot lua o ultima masa cu paine, inainte sa distruga painea si astfel sa ramana doar azimi.
De asemenea, ceea ce fac evreii astazi nu stim daca e ceea ce faceau si acum 2000 de ani. Pentru ca intre timp rabinii au mai adugat la traditia iudaica. De exemplu in Lege scria ca sa nu manance aluat cu drojdie din ziua Pastilor. Nu scria nimic de cautare, ardere, etc. Toate aceseta au fost apoi adaugate, de aceea Iisus ii certa pe fairsei si carturari, ca facusera sute de obiceiuri pe langa Legea lasata de Dumnezeu lui Moise. In acest fel Legea era de o 2-3 pagini, iar cu ritualurile si noile legi omenesti o facusera cat un roman, desi nu aveau nicio legatura cu dogma si Legea.

[Adriana3]

În prealabil postat de catalin2

Eu am inteles ca postul cand nu se mai mananca azimi incepe atunci cand se distruge ultima bucata de aluat cu drojdie, iar aceasta are loc dimineata, inainte de ora 10. Iar cautarea scrie ca incepe chiar cu cateva zile inainte, nu doar in acea ultima zi, atunci se face un ritual mai special. Si bineinteles ca mananca paine cand are loc cautarea in zilele dinainte. Asadar seara pot lua o ultima masa cu paine, inainte sa distruga painea si astfel sa ramana doar azimi.
De asemenea, ceea ce fac evreii astazi nu stim daca e ceea ce faceau si acum 2000 de ani. Pentru ca intre timp rabinii au mai adugat la traditia iudaica. De exemplu in Lege scria ca sa nu manance aluat cu drojdie din ziua Pastilor. Nu scria nimic de cautare, ardere, etc. Toate aceseta au fost apoi adaugate, de aceea Iisus ii certa pe fairsei si carturari, ca facusera sute de obiceiuri pe langa Legea lasata de Dumnezeu lui Moise. In acest fel Legea era de o 2-3 pagini, iar cu ritualurile si noile legi omenesti o facusera cat un roman, desi nu aveau nicio legatura cu dogma si Legea.

Daca in prima zi a azimilor s-ar manca paine, nu s-ar mai numi ziua azimilor. Iar ziua la evrei incepe dupa apusul soarelui moment in care incepe distrugerea painii, ca atare cina cu paine se ia inainte de apus, inainte sa inceapa ziua azimilor. Deci daca spune ca ucenicii au venit la Iisus in ziua azimilor sa il intrebe unde doreste sa pregateasca Pastele, inseamna ca ei au venit ori atunci seara dupa apusul soarelui, imediat ce a inceput ziua azimilor, ori dimineata. Sa presupunem ca au venit imediat ce a inceput ziua azimilor, adica dupa apusul soarelui. Deci afara se intuneca deja, iar Iisus ii trimite la un om acasa sa jertfeasca si sa gateasca Pastele, deci mielul, si apoi au avut suficient timp sa il taie (sa-l sacrifice adica, ca erau vii mieii), sa il prepare si sa-l si manance, totul doar in cateva ore sa le numeri pe degete? Si ce sens are sa spuna ca a venit seara DUPA ce au preparat daca era deja seara, adica inceputul zilei azimilor? Tare vreau sa te vad pe tine sacrificand si gatind un miel dupa caderea serii si in timp record, ca sa si il manaci apoi tot in aceeasi seara! Este clar ca totul se pregatea pe zi, in ziua azimilor, iar cand venea seara se manca mielul asa cum li se cerusera in momentul Exodului, si acesta era Pastele, noaptea cand evreii fusesera crutati iar egiptenii loviti. Si intr-adevar trebuiau sa stea imbracati, incaltati si cu toiagul in mana ca sa poata sa fuga de acolo in orice moment. Ca atare, ritualul cu stergarul in acest moment, nu infirma Cina Pascala ci dimpotriva, intareste noua semnificatie pe care Domnul tocmai i-o daduse si pe care urma sa o (de)savarseasca.
Numai bine Catalin!

[catalin2]

În prealabil postat de Adriana3

Daca in prima zi a azimilor s-ar manca paine, nu s-ar mai numi ziua azimilor. Iar ziua la evrei incepe dupa apusul soarelui moment in care incepe distrugerea painii, ca atare cina cu paine se ia inainte de apus, inainte sa inceapa ziua azimilor. Deci daca spune ca ucenicii au venit la Iisus in ziua azimilor sa il intrebe unde doreste sa pregateasca Pastele, inseamna ca ei au venit ori atunci seara dupa apusul soarelui, imediat ce a inceput ziua azimilor, ori dimineata. Sa presupunem ca au venit imediat ce a inceput ziua azimilor, adica dupa apusul soarelui. Deci afara se intuneca deja, iar Iisus ii trimite la un om acasa sa jertfeasca si sa gateasca Pastele, deci mielul, si apoi au avut suficient timp sa il taie (sa-l sacrifice adica, ca erau vii mieii), sa il prepare si sa-l si manance, totul doar in cateva ore sa le numeri pe degete? Si ce sens are sa spuna ca a venit seara DUPA ce au preparat daca era deja seara, adica inceputul zilei azimilor? Tare vreau sa te vad pe tine sacrificand si gatind un miel dupa caderea serii si in timp record, ca sa si il manaci apoi tot in aceeasi seara! Este clar ca totul se pregatea pe zi, in ziua azimilor, iar cand venea seara se manca mielul asa cum li se cerusera in momentul Exodului, si acesta era Pastele, noaptea cand evreii fusesera crutati iar egiptenii loviti. Si intr-adevar trebuiau sa stea imbracati, incaltati si cu toiagul in mana ca sa poata sa fuga de acolo in orice moment. Ca atare, ritualul cu stergarul in acest moment, nu infirma Cina Pascala ci dimpotriva, intareste noua semnificatie pe care Domnul tocmai i-o daduse si pe care urma sa o (de)savarseasca.
Numai bine Catalin!

Ei taiau mileul in ziua pregatirilor, dar il mancau numai de Pasti, nu inainte, ti-am mai scris.
Se numea prima zi a azimilor probabil pentru ca atunci nu se mai manca paine, adica incepand cu ora 10 dimineata, era ziua cand incepea asta. De fapt dupa Legea lui Moise sarbatoarea azimilor incepea in seara de Pasti, dar probabil au numit si acea zi in care incepea postul.
Nu scrie niciunde ca ar fi taiat un miel Apostolii. Si oricum nu-l puteau manca, pentru ca nu venise Pastile.
In prima zi de Pasti nimeni nu lucra ceva, era la fel ca Sbatul.
Vad ca ai inceput sa te legi de altceva ce nu are importanta, si interpretezi cum vrei. Ai uitat sa spui ca era vorba de spalarea picioarelor, nu de stergar. Asadar stergarul era pentru stergerea picioarelor, ca nu umbau uzi in praful ala.

In concluzie ai primit raspunsuri la toate intrebarile, daca vrei sa faci o evanghelie dupa Adraiana pe mine nu ma intereseaza asta.

[Adriana3]

În prealabil postat de catalin2

Ei taiau mileul in ziua pregatirilor, dar il mancau numai de Pasti, nu inainte, ti-am mai scris.
Se numea prima zi a azimilor probabil pentru ca atunci nu se mai manca paine, adica incepand cu ora 10 dimineata, era ziua cand incepea asta. De fapt dupa Legea lui Moise sarbatoarea azimilor incepea in seara de Pasti, dar probabil au numit si acea zi in care incepea postul.
Nu scrie niciunde ca ar fi taiat un miel Apostolii. Si oricum nu-l puteau manca, pentru ca nu venise Pastile.
In prima zi de Pasti nimeni nu lucra ceva, era la fel ca Sbatul.
Vad ca ai inceput sa te legi de altceva ce nu are importanta, si interpretezi cum vrei. Ai uitat sa spui ca era vorba de spalarea picioarelor, nu de stergar. Asadar stergarul era pentru stergerea picioarelor, ca nu umbau uzi in praful ala.

In concluzie ai primit raspunsuri la toate intrebarile, daca vrei sa faci o evanghelie dupa Adraiana pe mine nu ma intereseaza asta.

Intr-adevar am primit raspunsul, Cina a fost pascala in ziua de Pasti. In ziua dinaintea Pastilor au pregatit mielul, adica au jertfit (sacrificat) Pastele si l-au gatit, iar cand a venit seara, adica a inceput Pastele, l-au mancat.

Si normal ca stergarul era sa sterga de apa. Tie iti arata omul luna si tu in loc sa privesti luna privesti degetul cu care ti se arata luna. Normal ca despre instituirea ritualului de spalare a picioarelor este vorba, tocmai pentru ca inHristos, cel care vrea sa fie mai mare, se face pe sine mic si slujeste celorlalti. Este gestul cel mai profund de iubire pe care il facea Iisus pentru noi in acel moment si care a devenit Pastile nostru, mielul dus la taiere pentru pacatele noastre din iubire pentru noi. Deci cina a fost pascala.

Cat despre faptul ca evreii nu aveau voie sa lucreze in ziua de Pasti, asa este, de asta nu puteau intra in camera in care Iisus era judecat de romani, de asta nu le era ingaduit sa-l ucida in acea zi, dar au facut totul prin mana romanilor dupa vechiul lor obicei viclean de a spala paharul pe dinafara si a bea venin dinauntru.
Iar Simeon care venea de la camp pur si simplu nu era evreu, ca daca era evreu nici crucea nu ar fi avut voie sa o care in zi de sarbatoare. Le-a fost mila de Iisus cumva? Sau fiind sarbatoare Iisus nu avea voie sa o poarte El insusi, El fiind evreu? Si din nou, Ioan zice altceva decat ceilalti: Iisus si-a purtat singur crucea.

[catalin2]

În prealabil postat de Adriana3

Intr-adevar am primit raspunsul, Cina a fost pascala in ziua de Pasti. In ziua dinaintea Pastilor au pregatit mielul, adica au jertfit (sacrificat) Pastele si l-au gatit, iar cand a venit seara, adica a inceput Pastele, l-au mancat.

Cat despre faptul ca evreii nu aveau voie sa lucreze in ziua de Pasti, asa este, de asta nu puteau intra in camera in care Iisus era judecat de romani, de asta nu le era ingaduit sa-l ucida in acea zi, dar au facut totul prin mana romanilor dupa vechiul lor obicei viclean de a spala paharul pe dinafara si a bea venin dinauntru.
Iar Simeon care venea de la camp pur si simplu nu era evreu, ca daca era evreu nici crucea nu ar fi avut voie sa o care in zi de sarbatoare. Le-a fost mila de Iisus cumva? Sau fiind sarbatoare Iisus nu avea voie sa o poarte El insusi, El fiind evreu? Si din nou, Ioan zice altceva decat ceilalti: Iisus si-a purtat singur crucea.

Tu la inceput ai spus ca nu era ziua de Pasti, apoi dupa ce am spus eu ca se pare ca la catolici e in ziua de Pasti ai schimbat.
Acum am cautat pe net ce spun catolicii si am gasit ce spune un teolog, Scheeben, ca Cina a fost in seara de 13 Nisan, asa cum reiese din Evanghelia Sf. Ioan, dar ca poate au mancat azimi.
Acum ce faci, se pare ca si catolicii spun ca era cu o zi inainte, o sa schimbi iar? Alte calcule, dar acelasi rezultat, sa iasa ce crezi tu.
Asadar nu aveau cum sa manance azimi in 13 nisan, pentru ca acestea se mancau numai cu inceperea Pastilor.

Iar celelalte le-ai aranjat sa iei numai ce iti placea tie, ai uitat ca si evreii au tinut judecata, apoi l-au dus pe Iisus lui Pilat.
Evanghellile nu se contrazic, doar tu te contrazici tot timpul dupa cum bate vantul.

[Adriana3]

În prealabil postat de catalin2

Tu la inceput ai spus ca nu era ziua de Pasti, apoi dupa ce am spus eu ca se pare ca la catolici e in ziua de Pasti ai schimbat.
Acum am cautat pe net ce spun catolicii si am gasit ce spune un teolog, Scheeben, ca Cina a fost in seara de 13 Nisan, asa cum reiese din Evanghelia Sf. Ioan, dar ca poate au mancat azimi.
Acum ce faci, se pare ca si catolicii spun ca era cu o zi inainte, o sa schimbi iar? Alte calcule, dar acelasi rezultat, sa iasa ce crezi tu.
Asadar nu aveau cum sa manance azimi in 13 nisan, pentru ca acestea se mancau numai cu inceperea Pastilor.

Iar celelalte le-ai aranjat sa iei numai ce iti placea tie, ai uitat ca si evreii au tinut judecata, apoi l-au dus pe Iisus lui Pilat.
Evanghellile nu se contrazic, doar tu te contrazici tot timpul dupa cum bate vantul.

Catalin,
Tu ai o boala pe catolici de asta esti orbit. Tocmai ca eu nu zic ce zic unii si altii, ci am incercat sa zic ce scrie in Biblie si tocmai ca am scris ca ceea ce rezulta nu este in concordanta nici cu Traditia catolica nici cu cea ortodoxa. Tu te incapatanezi sa ii vezi pe catolici in timp ce eu gandesc independent si de unii si de altii.

Chiar ar fi bine sa reformulez teoria folosind zilele Nissan, asa nu o sa mai fie nici un dubiu. Revin cu reformularea.

In conformitate cu unele dintre sursele pe care le-am verificat(,,New Biblie Dictionary"de Marshall,Millard,Packer si Wiseman citand ,,La Cirenica Romana"de P.Romanelli si ,,Cyrenaican Expeditions of the University of Manchester" de Row, Buttle si Gray) Cirena era un port din nordul Africii,intemeiat de dorieni,bogat in grane si plante rasinoase,lina si curmale.A fost incorporat in Imperiul Ptolemeic in sec III BC si a fost cedat Romei in anul 96 BC,devenind provincie in anul 74 BC.Josephus il citeaza pe Strabo care afirma ca posibilitatile comerciale i-au incurajat pe evrei sa se stabileasca aici,ei constituind una dintre cele patru clase sociale recunoscute in mod oficial. Josephus mai mentioneaza si o revolta a acestora pe vremea lui Sulla,iar Dio Cassius o alta in timpul lui Traian.

Din acesta comunitate de evrei a facut parte si Simon,cel care a purtat Crucea(Marcu 15:21) precum si cei cativa misionari din Antiohia (FA 11:20).Cirena a fost reprezentata in multimea de la Rusalii(FA 2:10)si se pare ca a avut si o sinagoga proprie,sau in comun cu altii,la Ierusalim(FA 6:9).O sa mai verific si eu despre Simon din Cirena.Din ce stiu era evreu dar voi mai veni si cu alte surse.