Sa ramanem ORTODOCSI pana la capat !

[dobrin7m]

În prealabil postat de Scotland The Brave

Doamna,odata,demult,un batrin profesor,genul care studiaza printre pereti reci,nestiut de nimeni,mi-a spus : ,,Baiete,sa nu presupui nimic.Mai intati sa verifici si dupa aceea sa pui concluzii".Mie sfatul acesta mi-a fost extrem de util.Nu am cum sa nu cred in Epistola Apostolului Iacov pentru ca: a).face parte din Biblie si b).nu contrazice cu nimic ceea ce cred eu,in calitate de calvinist.Exista o vorba la noi ,,Noi suntem mantuiti doar prin credinta dar nu o credinta care este singura". Este o referire la adevaratele fapte ale Credintei,cele din Galateni 5:22-23.Adica la rodul Duhului Sfant.Adica Credinta va fi in mod necesar urmata de transformarea,roadele ,lucrarea Duhului.

Cu privire la predestinare:iarasi nu imi modifica cu nimic conceptia.Exista doua doctrine la noi numite harul irezistibil si perseverenta sfintilor.Ambele sunt in contexul doctrinei suveranitatii divine,PRINCIPALA DOCTRINA.Scriu cu litere mari pt ca sunt efectiv satul sa aud de predestinare cand la noi este o doctrina SECUNDARA.Dar,sunt nevoit sa ma repet,oamenii ne judeca pe sistem ,,Am auzit ca/Mi s-a spus ca.."fara sa verifice ei personal.Ciudat.Cu privire la cum plecam noi la razboi:cu credinta-n Dumnezeu.Daca asta inseamna sa fim goi,atunci o sa zicem si noi precum Iov:,,"Gol am iesit din pantecele mamei mele si gol ma voi intoarce in sanul pamantului. Domnul a dat si Domnul a luat - binecuvantat fie Numele Domnului!". Fara rautacisme doamna,nu ma afecteaza ci doar coboara nivelul discutie.Si ar fi pacat.

Hai sa facem un test public.Verificati dvs personal in toate epistolele lui Pavel+Faptele Apostolilor unde vorbeste de ,,credinta si fapte" si postati versetele.Apoi continuam discutia.PS:as dori sa stiu daca in analiza pe care o vom face veti posta opinii personale sau cele din Parintii Bisericii.In cazul in care sunt din Parinti as dori sa stiu exact cine a spus si unde, ca sa pot verifica.Asa suntem invatati,sa nu ma judecati aspru.Multumesc.

De ce v-ati maniat? cand ati auzit de predestinare? si daca totusi o considerati secundara, asta nu inseamna ca este eliminata. "la noi este o doctrina secundara" Deci este.

Daca o singura porunca a Domnului o incalcam atunci am nesocotit poruncile Domnului. Si un fir de praf daca este pe ceva , atunci nu putem sa spunem ca este curat acel ceva.

Vazand aici supararea dvs. fara sa vreau mi-a venit in minte urmatoarea apoftegma a Sfantului Macarie Egipteanul:
"M-a intrebat vasul alegerii, batranul Macarie Egipteanul si mi-a zis: cum se face ca atunci cand ne aflam asprii fata de oameni ne vatamam sufleteste dar atunci cand ne aratam asprii fata de demoni ramanem nevatamati? Aflandu-ma in incurcatura l-am rugat sa imi spuna motivul. El mi-a spus : pentru ca in primul caz mania este impotriva firii iar im cazul al doilea este conforma firii."

Vedeti asadar ca nu ajunge credinta ca sa dobandim pacea Domnului? Fara fapte bune fata de aproapele de pilda, nu dobandim pacea si linistea Domnului. Pentru ca tot ce facem impotriva semenilor si nu pentru semeni , dupa cum este in exemplul de mai sus cu mania fata de semeni, este impotriva firii asa cum a lasat Dumnezeu "ca sa umblam in ele".

In legatura cu credinta si faptele iarasi fara sa vreau mi-a venit in minte o maxima tot a Sfantului Macarie Egipteanul:
"Un frate l-a intrebat pe Macarie cel mare cum poate cineva sa ajunga la desavarsire. Batranul , raspunzandu-i i-a zis: la desavarsire omul ajunge numai daca are in inima si trupul sau smerenie: daca nu-i da vreo importanta pentru vreun lucru si mai degraba se socoteste pe sine mai prejos decat orice creatura; daca nu judeca pe nimeni ci numai pe sine; daca sufera insulta si alunga din inima sa orice rautate; daca se sileste sa fie milostiv, bun si iubitor de frati, intelept, cumpatat pentru ca s-a scris: "imparatia cerurilor este a celor ce o iau cu asalt" (Mat.11:12); daca nu priveste chioras, daca isi pazeste limba; daca isi intoarce auzul de la tot ce e zadarnic si vatamator; daca face dreptate cu mainile sale; daca inima ii este curata inaintea lui Dumnezeu, iar trupul neintinat; daca isi aminteste in fiecare zi de moarte; daca indeparteaza din sufletul sau mania si rautatea; daca se leapada de cele materiale si de placerile trupesti; daca se leapada de diavol si de toate lucrurile lui sid aca se roaga neincetat; daca in tot timpul si locul si in toate cugetele si lucrurile este asistat de Dumnezeu."

Vedeti dar ca la desavarsire se ajunge prin smerenie. iar smerenia o dobandim prin credinta si faptele bune. Cum sa le numim daca nu fapte bune cele spuse de Sfantul Macarie?
"se sileste sa fie iubitor , bun si milostiv de frati". Iata faptele milosteniei, bunatatii si iubirii.
"daca sufera insulte si alunga din inima sa orice rautate": iata faptele rabdarii

Acum cu iertare as vrea sa vorbim un pic despre acel razboi de care aminteam. Acel razboi nu se refera la plecarea din lumea aceasta a sufletului ci la razboiul pe care il ducem impotriva pacatelor si impotriva diavolului. una este sa te razboiesti doar cu sufletul gol si alta este sa te razboiesti incarcat cu virtuti si arme duhovnicesti: crucea, rugaciunea, sfintele taine si numele lui Iisus. (Acum ceva timp, intr-o noapte vicleanul si uratul s-a hotarat sa ma sperie un pic. Si a capatat chipul meu care venea amenintator spre mine. Straniu si ciudat sa ma vad pe mine, schimonosita la fata de ura aruncandu-se asupra mea. Si am inceput atunci sa spun Rugaciunea lui Iisus aproape strigand. si atunci parca a stat in loc, dar nu batea in retragere. Am repetat atunci numele lui Iisus si am cerut ajutorul lui Dumnezeu continuand sa ma rog cu Rugaciunea lui Iisus si facandu-mi cruce. Brusc s-a intors cu spatele si a disparut prin fereastra. Ce ma faceam eu fara rugaciune, numele Domnului si cruce? )
Adevarat "goi am venit in asta lume si goi parasim lumea aceasta" ca doar nici avantajele materiale, nici onorurile lumesti nu ne sunt noua haina la suflet. In Filocalie, Sfantul Antonie cel Mare ne invata ca atunci cand parasim aceasta lume, o parasim invesmantati in haina sufletului. Daca nu avem grija in asta viata sa curatam haina sufletului nostru, riscam sa plecam cu ea murdara. Si Sfantul Antonie ne zice: ce ne facem noi cand ajungem in fata Domnului cu haina patata? Cum curatam noi haina sufletului nostru? O curata doar Domnul, si noi stam asa ca stana de piatra si zicem : cred in Tine Doamne si astept mantuirea?
mantuirea se dobandeste lucrand impreuna cu Domnul. El prin harul sau si noi prin faptele noastre bune. Milostenia, blandetea, bunatatea, iubirea, smerenia fata de semeni, rugaciunea, plansul si nevointa. Acestea sunte elementele care curata haina sufletului nostru.
Dupa cum spuneam intr-un post mai sus prin Domnul facem faptele bune. El ne da gandul bun sa faptuim cele bune.

Despre exemplele de credinta si fapte, ar trebui sa luam toata Scriptura ca toata este Cuvantul lui Dumnezeu nu doar Faptele Apostolilor si Epistolele. Si vom vedea ca e plina de indemnul de a crede si de a face fapte bune. Acestea doua se impletesc , se intrepatrund si vin una prin cealalta.
Degeaba ma cerceteaza Harul daca eu nu il mentin prin faptele mele bune. Si apoi cum ma cerceteaza Harul. Nu impartasindu-ma cu Trupul si sangele Domnului? Nu prin tainele sfinte
? E de ajuns sa stau in camera mea si sa spun: cred? Fara sa ies afara sa intind o mana de ajutor catre cel sarman , bolnav si flamand? Fara sa alerg la vasele Domnului? fara spovedanie? fara rugaciune si nevointa? fara infranare spre curatare?

Ajunge. Va cer iertare daca considerati ca aceasta discutie este sub nivelul dvs intelectual desi eu imi amintesc de Sfantul Macarie care spune sa ne consideram mai jos decat oricare dintre fratii nostrii daca vrem sa dobandim smerenie. Eu ma multumesc cu pragul de jos. Sunt simpla, fara o vorba prea elevata, recunosc, si pana de curand eram si iute de fire.
Sunt o pacatoasa, asta sunt.