Citat:
În prealabil postat de konijiro
Mara nu a fost contemporan cu Iisus. Mai mult, nu vorbeste despre el
folosindu-i numele, ci il numeste "regele evreilor", cu toate ca in acelasi paragraf vorbeste despre Pitagora si Socrate, pe care ii nominalizeaza direct. In plus, opinia lui e contrara evanghelistilor, pentru ca el ii considera responsabili pe evrei de moartea respectivului "rege".
Autenticitatea pasajului din Iosif Flaviu este disputata aprig. Stim de la Origene ca Iosif Flaviu nu l-a recunoscut pe Iisus drept Mesia. Pasajul nu e citat de nici o alta scriere crestina pana la Eusebiu (secolul 4). Posibilitatea ca respectivul pasaj sa fi fost adaugat ulterior (asa cum s-a intamplat si cu Evangheliile, in multe cazuri) e destul de probabila.
Scrisoarea lui Pilat face parte dintr-o evanghelie apocrifa, datata undeva intre secolele 2 si 4. Nici macar autorii nu pretind ca ar fi scrisa de Pilat, ci spun ca ar fi bazata pe documente scrise de Pilat.
Sunt de acord ca istoria antica nu se cerceteaza in acelasi fel ca istoria moderna, din cauza ca sursele sunt mult mai putine. Dar, avand in vedere ca vorbim despre un om care a facut tot ce zic Evangheliile ca ar fi facut Iisus, cum de nu a ramas nici un text contemporan, scris de romani, care macar sa il mentioneze pe el si macar una din respectivele minuni? Faptul ca romanii l-au executat, si dupa aia a inviat, ar fi fost un motiv suficient de puternic sa fi fost interesati de treaba asta si sa scrie despre ea.
Si in cazul in care a existat cu adevarat, e cale lunga de la un profet evreu, cu idei avantgardiste, pana la "fiul lui Dumnezeu", cu toate calitatile supranaturale descrise in Evanghelii scrise dupa presupusa Inviere. Calitati despre care nici un contemporan nu sufla o vorba, in afara celor care au scris Evangheliile.
|
Documentele ne-crestine chiar nu ma intereseaza daca il vad pe Isus ca Mesia sau nu. Cert este ca sunt destule si relevante. Iar Invierea lui Isus este marturisita de catre Apostoli, care desi au ajuns ulterior sa fie Sfinti, la momentul respectiv au disperat si nu au crezut in ea. Au acceptat-o dea-bea cand l-au vazut. Cel mai bun exemplu fiind Sf. Ap. Toma. Apoi nu mai spun de convertirea celui care a fost u nnul dintre cei mai mari dusmani ai crestinilor timpului : Saul din Tars, care devine Sf. Ap. Paul.
Apoi momentul pierderii si regasirii lui Isus in Templu de catre Sf. Fecioara si Sf. Iosif in care acest copil, Isus , a rostit cuvintele : "Nu stiati ca in casa Tatalui meu se cadea ca eu sa fiu?" denota clar ca era constient de faptul ca este o Persoana Divina. Nu mai spun de Sf. Claudia Procula, venerata ca Sfanta inca din primele secole, care era sotia lui Pilat.
Faptul ca Isus este numit de catre Mara ca "regele iudeilor" are legatura cu originea sa umana din vechea familie regala a regatului lui Iuda, detronata la cucerirea chaldeeana a lui Nabucodonosor II, cand regii Ioachin si mai apoi Zedechia (stramosul si respectiv unchiul lui Isus) au fost luati ca prizonieri in Babilon. Iar din aceasta familie era asteptat sa se nasca Mesia.
Mai presus de toate, Conciliul Vatican II , a insistat asupra faptului ca unica religie 100% adevarata este cea Crestina, NU fiindca VREM NOI sa fie asa, NICI fiindca sunt AI NOSTRI, fiindca ar fi un non-sens. Ci Conciliul se bazeaza in faptul ca Legea Naturala si Ratiunea Umana (arg. de tip empiric si filosofic) se adecueaza in mod deplin (dupa o lunga si profunda analiza bine-nteles) doar cu religia crestina u care nu numai ca nu prezinta nici un fel de contradictie , dar ii si proportioneaza acesteia argumentele rationale suficiente/necesare, lasand mai apoi libertatea fiecaruia de a o alege sau nu.