Dreapta Socoteala

[zaharia_2009]

În prealabil postat de Dreamm

Se spune ca trebuie sa avem dreapta socoteala adic sa fie calea de mijloc (de aur) sa nu tinem post peste masura adica sa nu ne daunam dar nici sa nu tinem deloc post etc.
Cum sa ne dam seama unde este calea de mijloc ?
A-ti auzit vreo data de ,,fanati'' in credinta ? e posibil asa ceva? Daca da ce vorbesc Sfintii Parinti despre asta?

Dreapta socoteala este mult mai mult decit atit . Sfintii capadocieni au vorbit si aratat ce este si multul folos pe care il au legile vietuirii duhovnicesti (dreapta socoteala si buna rinduiala).
Si pt. ca ei au vorbit f. frumos (dar nu numai ei , iar exemple sunt nenumarate in Pateric, Psaltire, Proloage, Vietile sfintilor )ajungem sa ne specializam (intr-o viata de om) in aceste dreptare urmindu-i intotdeauna si nefacind nimic de la noi ca de la niste invatati .
Traind cu tarie in Hristos, judecam si lucram cu dreapta socoteala si buna rinduiala !

• Patericul de la Optina

B. Învăţăturile

Capitolul precedent
Urmatorul capitol
[COLOR=#008000]Despre cele zece virtuţi[/COLOR]
Prima virtute – credinţa, deoarece prin credinţă obţii tot ce doreşti – a spus Domnul. Datorită libertăţii, credinţa noastră ori se micşorează ori se măreşte.
A doua virtute – dragostea nefăţarnică pentru Dumnezeu şi oameni – prin dragoste se împlineşte legea şi se desăvârşeşte viaţa slujirii divine. Dragostea constă în predarea sufletului tău celuilalt şi în a nu face celuilalt ceea ce nu-ţi doreşti ţie.
A treia virtute – postul. Consider post a mânca puţin o dată pe zi. Încă nefiind sătul să te ridici de la masă.
A patra virtute – înfrânarea – mama şi unirea tuturor virtuţilor. Înfrânarea este uciderea păcatului, lepădarea de patimi, începutul vieţii duhovniceşti şi stăruinţa spre fericirea veşnică.
A cincea virtute – trezvia. Trezvia împreună cu meditaţia purifica mintea de gândurile împrăştiate, o face mai limpede şi o îndeamnă la rugăciune. Privegherea chibzuită veseleşte inima.
A şasea virtute – rugăciunea lui Iisus. Aceasta este lucrarea comună a oamenilor şi a îngerilor; prin această rugăciune oamenii se apropie imediat de vieţuirea îngerească. Rugăciunea este bucurie dumnezeiască.
A şaptea virtute – smerenia şi smerita înţelepciune. Smerenia inimii mântuieşte fără greutate pe omul bătrân, bolnav, sărac şi neînvăţat; datorită ei se iartă toate păcatele.
A opta virtute – tăcerea, ceea ce înseamnă despărţirea de tulburările şi grijile lumeşti sau tăcerea smerită în mijlocul mulţimii oamenilor. Cel care îşi înfrânează limba şi se abţine îşi va putea înfrâna întregul trup.
A noua virtute – nelipirea de lucruri şi desăvârşita sărăcie.
A zecea virtute – dreapta socoteală şi smerita cugetare despre fiecare lucru, deoarece fără acestea te duci către ce e rău şi nu ajungi să înfăptuieşti binele.
Fără aceste zece virtuţi arătate mai sus este imposibil să te mântuieşti.

Despre post - Pr. Arsenie Boca

[Dreamm]

Exista fanatism in credinta ? a-ti intilnit vreo data asa ceva?

[tara tara vrem ostas]

În prealabil postat de Dreamm

Exista fanatism in credinta ? a-ti intilnit vreo data asa ceva?

da, chiar foarte mult in ortodoxie.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Dreamm

a-ti intilnit vreo data asa ceva?

A-m întâlnit! Şi în credinţă, şi în necredinţă.

[Dreamm]

sa inteleg ca fanatismul nu e bun! dar cum sa ne dam seama ca sintem fanati...

[tara tara vrem ostas]

În prealabil postat de Dreamm

sa inteleg ca fanatismul nu e bun! dar cum sa ne dam seama ca sintem fanati...

cand vei vedea roadele trupului (vezi galateni 5 sau 6?) manifestate in religiozitatea cuiva, atunci acela e fanatism, nu e religie curata.. fanatismul e deseori sinonim cu extremismul si cu subiectivismul..

În prealabil postat de Dreamm

Exista fanatism in credinta ? a-ti intilnit vreo data asa ceva?

Depinde ce intelege fiecare prin fanatism. Sfintii parinti vorbesc despre anumite excese cauzate de lipsa dreptei socoteli. Aceste excese sunt privite cu compasiune, iar credinciosul este avertizat sa se fereasca de acestea. Adica se vede buna intentie.

Cuvantul ,,fanatic'' tradeaza din start intentia de a satiriza, de a batjocori. In zilele noastre, dupa judecata lumeasca, o femeie care umbla cu batic pe cap pe strada sau merge in fiecare duminica la Biserica poate fi socotita fanatica.

Cred ca depinde cine si in ce scop foloseste cuvantul ,,fanatic''. Depinde si ce repere isi ia cel care il numeste pe celalalt ,,fanatic''. Una e ca un parinte imbunatatit sa considere ca un om exagereaza intr-o anumita directie si alta e ca, prin raportare la lumea decazuta in care traim, un om lumesc sa considere ca niste aspecte caracteristice vietii de crestin sunt exagerari si dovezi de fanatism. De aceea, imi aduc aminte de cuvintele Sfantului Antonie cel Mare:

,,La sfarsit oamenii vor innebuni, iar daca vor vedea ca unii nu innebunesc, vor zice ca aceia sunt nebuni pentru ca nu sunt asemenea lor”

[Ekaterina]

Parintele Nicolae Steinhardt spunea ca dreapta socoteala este considerata de catre calugarii ortodocsi principala insusire a omului.

"Ca insusire principala a omului, calugarii ortodocsi nu socotesc nici bunatatea, nici inteligenta, nici dragostea, credinta, rabdarea, evlavia ori sfintenia, ci dreapta socotinta, care este o virtute foarte complexa si greu de exprimat in cuvinte. (Are o formula tot atit de vasta ca polimerii de baza.) In dreapta socotinta intra, precis, tainic dramuite, si bunul simt si intelepciunea si cumintenia si vointa adaogite celor de mai sus. Nici una din virtuti nu e absoluta - nici chiar adevarul -, doar iscusita cumpanire a multora ne poate ajuta sa ne ferim nu numai de rele (aceasta-i destul de usor) ci si de savante boroboate si sofisticate erori."