Sunt rocker de peste 20 de ani!

În prealabil postat de dobrin7m

Daca din camara noastra strabate spre cer, muzica rock si rugaciune, cu siguranta ca rugaciunea nu ajunge la Domnul. Si cum de ar ajunge cand si atuni cand vrem sa stam de vorba cu Dumnezeu ne facem propria voie, propria placere? Nici cand stam de vorba cu Domnul sa nu putem lasa muzica rock?

Cei mai mulţi dintre noi nu petrecem în rugăciune neîncetată. Abia dacă suntem la începutul rugăciunii. Iar dacă la rugăciune ne perturbă amintirea muzicii rock, ne perturbă de fapt orice alt gând, orice amintire. Ne perturbă orice, nu doar păcatele.
Or, problema care se pune e dacă muzica rock poate fi considerată pe de-antregul satanistă. Asta mi s-ar părea un abuz. Ar fi ca şi cum, din cauza unor poeţi decadenţi toată poezia ar fi considerată păcătoasă.