Dumnezeu, religia si stiinta

[Petrasescu_Lucian]

Citesc de ceva vreme post-urile user-ilor de pe acest forum iar in ultimul timp am ajuns la concluzia ca exista o confuzie generala a celor care se numesc credinciosi asupra fenomenului numit stiinta.

Stiinta NU este religie, nu e nici macar credinta.

Ea reprezinta proiectia rationala si obiectiva a mintii umane asupra universului in care traim. Este daca vreti triumful omului asupra ignorantei si misticismului !

Inca un aspect pe care cei ce se numesc credinciosi nu-l inteleg este ca stiinta nu are ca obiect demonstrarea existentei sau inexistentei vreunui dumnezeu ci pur si simplu incercarea de a explica pe cat de bine posibil ce anume se intampla in natura in care traim.

Nici macar INTUITIA care e des folosita in randul cercetatorilor nu se bazeaza pe credinta asa cum o inteleg teologii ci pe bunul simt stiintific acumulat prin experienta de-alungul timpului in care ei au studiat starile sistemului ce urmaresc sa-l descrie !

Este cumva stiinta incompleta ? BINEINTELES ! Poate descrie si explica ea orice fenomen ? BINEINTELES CA NU !

Dar asta e frumusetea ei...faptul ca putin cate putin invatam, putin azi putin maine si asa are loc progresul omenirii ! Ganditi-va un pic, daca nu ar fi asa voi nu ati mai fi putut citi ce scriu eu acum :) !

Religia, pe de alta parte, se bazeaza exclusiv pe, ati ghicit, CREDINTA !
Ea nu arata si nu demonstreaza nimic obiectiv omului.

Nu ma intelegeti gresit, personal nu am nimic impotriva religiei (de orice tip ar fi ea) ba chiar ea are un rol binevenit ca indrumator moral ptr individul care nu e capabil sa-si gaseasca motivatia in a-si trai viata cu un scop.

Problema apare in momentul in care cei practicanti isi depasesc atributiile si se amesteca in probleme la care religia nu ar putea sa raspunda cum ar fi stiinta (vezi proasta intelegere a folosului stiintei), sau unde pur si simplu unde nu-si are locul adica in politica (razboaie si alte interese meschine).

Un alt aspect care nu este inteles este acela ca stiinta nu s-ar rusina de existenta unui dumnezeu in cazul in care l-ar descoperi ptr simplul motiv ca ea nu are un sentiment vis-a-vis de acesta. Pe de alta parte credinciosul declarat nici in ruptul capului nu vrea sa ia in considerare posibilitatea ca un Design Inteligent al universului pur si simplu sa nu existe ! Iar ecest lucru are un nume...IGNORANTA !

Un om intelegent nu declara din start ca un lucru este sau nu este, cu atat mai mult cand NU are absolut nici o dovada obiectiva cum este cazul, la noi romanii, ptr cele afirmate de dogma crestin ortodoxa.

O intrebare filozofica !

Daca intr-adevar exista un Creator iar acesta este unul just, atunci cine credeti ca ii este mai placut lui ?

Cel care repeta obsedant "Slava Domnului, Slava Domnului, Slava Domnului..." sau cel care intelege principiile moralitatii si-si sparge creierii cu fizica, spe exemplu, in incercarea de a intelege cum functioneaza universul in care traieste, FARA SA STIE daca exista sau nu un dumnezeu ?

Raspunsul banuiesc ca e evident ! Intrebarea e DE CE ?

Ptr ca un astfel de dumnezeu ar uri cu toata puterea sa slava de 2 bani si lingusareala omului, ci din contra, ti-ar cere tie ca individ sa fi un sceptic inflacarat !

Ganditi-va !

Va multumesc !

Ai dreptate,parerea ta despre stiinta si rolul bisericii e impecabila.
Intrebarea aia filozofica e la fel,insa raspunsul e pe dos.
Scepticul inflacarat este inferior celui care detine revelatia,revelatia intrece orice cunoastere iar gnoza se obtine prin a crede inainte de a intelege,asta e intotdeauna ordinea,daca noi am incerca sa credem,am vrea sa credem ,atunci putini ar mai fi sceptici
Cel care inalta slava cu un intelect umil este cu totul superior celui care nu o face deoarece constientizarea existentei este un pas spre descoperirea eternitatii sinelui,ceva mult mai nobil decat scepticul care e prea taran sa accepte ceva atat de inalt,sa accepte nivelul de bunatate la care poate fi supus.

[Petrasescu_Lucian]

Partea frumoasa a filozofiei e ca fiecare poate sa-si argumenteze parerea in felul lui :)
Cu alte cuvinte ai perfecta dreptate si tu !
Insa...revelatia nu este un concept pe care-l folosim un pic cam usor ?
Altfel spus revelatia este disponibila oricui ? Eu personal nu cred asta...

Mai mult de atat eu incercam un indemn la prudenta in gandire...sa nu zici nici da nici nu, ptr ca increderea oarba poate fi sinucigasa.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Petrasescu_Lucian

Altfel spus revelatia este disponibila oricui ?

Desigur că Revelaţia este disponibilă oricui. Revelaţia este în întregime cuprinsă în Biblie şi în Predanie. Astea sunt disponibile oricui.

O problemă un pic mai complicată este nu dacă revelaţia, ci credinţa este disponibilă oricui. În linii mari, răspunsul scurt este, şi de această dată, "da".

Eu cred ca problema apare atunci cand incercam sa masuram cu unitati de masura conventionale lucruri care nu sunt masurabile in acest fel. Stiinta foloseste astfel de instrumente si unitati de masura, dar nu le putem folosi pentru a demonstra sau a masura existenta sau dimensiunile a ceva ce nu are lungime, latime, inaltime, densitate, greutate ... In aceste conditii, un lucru care nu poate fi astfel masurat nu exista.
Dar, stiinta are legatura cu creierul omului. Intelegerea universului in care ma aflu imi parvine prin acceptarea unor legi descoperite, definite si acceptate ca reale. Am stabilit si am acceptat ca 1+1=2 si am hotarat ca asta este adevarat si, prin extindere, toate celalte legi imi definesc, din punct de vedere material, spatiul in care ma aflu si invat cum anume este cel mai bine sa interactionez cu el. (Nu ca asta i-a fost de vreun folos omenirii, pentru ca din atat de multa stiinta am ajuns sa distrugem micul nostru univers pe care tocmai ne straduim sa-l descoperim si sa-l intelegem).
De celalata parte a creierului, nu in opozitie ci in completare, se afla sufletul unui om. Percepem lumea in care ne aflam nu numai cu mintea ci si cu trairile noastre. Acestea nu pot fi masurate de uneltele stiintei, dar ele exista si sunt foarte puternice, chiar daca nu au corporalitate: bucuria, tristetea, ura, iubirea, mania, frica ... si atat de multele altele.
Pot fi un om extrem de inteligent, foarte cunoscator al stiintei in foarte multe domenii, un iluminat, si totusi viata mea, omul din mine sa fie nefericit, trist, neimplinit emotional ... Un suflet pustiu nu poate echilibra viata unui creier genial ...
De suflet se ocupa credinta. Dumnezeul pe care Il cunosc eu mi-a redat viata, m-a restaurat. A adunat cioburile risipite ale existentei mele si le-a recladit in omul care sunt astazi.
Credinta in Dumnezeu nu inseamna ignoranta, dupa cum nici stiinta nu a adus lumina. Dumnezeu viu si prezent in viata mea inseamna echilibru, pace, rabdare si puterea de a trece prin situatii potrivnice. Lucruri pe care nu mi le da nici i-podul, nici automobilul electric, nici macar o calatorie pe Luna.
Fiecare isi are locul sau, iar pentru o viata implinita avem nevoie de amandoua. De stiinta, ca sa intelegem pe ce planeta traim, de Dumnezeu pentru a intelege ce sens avem.
Parerea mea ...

În prealabil postat de Petrasescu_Lucian

Partea frumoasa a filozofiei e ca fiecare poate sa-si argumenteze parerea in felul lui :)
Cu alte cuvinte ai perfecta dreptate si tu !
Insa...revelatia nu este un concept pe care-l folosim un pic cam usor ?
Altfel spus revelatia este disponibila oricui ? Eu personal nu cred asta...

Mai mult de atat eu incercam un indemn la prudenta in gandire...sa nu zici nici da nici nu, ptr ca increderea oarba poate fi sinucigasa.

Da,uitasem din idealism de subiectivitatea ei:)Revelatia e disponibila oricui dar religia asta e ca o scoala in care trebuie sa te supui regulilor :mai intai,sa faci ceea ce ti se zice de catre profesor si toate temele iar abia mai apoi vei intelege.Crestinismul se bazeaza pe faptul ca ai istoria fara multe dovezi,niste relatari ale unor oameni,acum crede dar nu ca istorie ci crede indiferent de ce s-ar intampla,mai apoi trebuie subliniat ca a te lasa cumparat de dovezi nu e o optiune buna....... devreme ce revelatia o gasesti cel mai usor in propria ta existenta,aici este Dumnezeu cel mai prezent,doar incepi prin a crede adica a iubi iar mai apoi a intelege caci cum spuneam mai sus il poti cunoaste pe Dumnezeu prin iubire chiar daca nu prin intelect..As pune Credo ut intelligam inaintea lui instar omnium...
E nobil sa accepti ce ti se da,inversul acestui act ar instaura scandalul.Cand prin iubire deja crezi cu adevarat in eternitate ei bine atunci ideea e sa te tii de eternitatea ta si atunci poti observa cat de mare e increderea ,cat de nesemnificative sunt dovezile pe langa adevarata traire...
E foarte greu sa iti explic in ce ar consta revelatia,caci nu e asa?Nu se poate sa tastez mai autentic trairea mea decat insasi faptul ca traiesc

[ioanna]

Omul- “dumnezeu” al creatiei artificiale

Conceptul de Dumnezeu (Creator), apare tot mai des în ştiinţă, omul tinzand să "copieze" pe Dumnezeu prin crearea inteligenţei artificiale, supusa evolutiei; sa creeaze mereu noi prototipuri, având la bază vechile modele, iar incetul cu incetul, omul va deveni dumnezeu pentru inteligenţa artificială (creatia sa) aşa cum omul are ca Dumnezeu pe cel din dimensiunea informaţională. Evoluţia va continua şi pe tărâm biologic şi pe cel artificial, omul va crea viaţa artificială, ce va avea conştiinţă proprie, apoi, omul va crea un Univers virtual pentru acele inteligenţe artificiale. La urmă, inteligenţele artificiale, vor păcătui faţă de omul care le-a creat şi nu-l vor mai recunoaşte, spunând că nu există.

În urma numeroaselor cercetări şi observaţii din domeniul invenţiilor, Raymond Kurzweil a formulat o lege, legea Kurzweil , sau, cum o numeşte el, legea întoarcerilor accelerate. Această lege zice aşa: dacă inventăm unelte mai bune, sau descoperim fenomene, putem folosi aceste invenţii sau descoperiri, pentru a inventa noi unelte, tot mai multe şi tot mai bune, şi într-un ritm tot mai accelerat. Bazându-se pe ritmul tot mai accelerat de progres tehnic şi ştiinţific, concluzia emisă de Raymond Kurzweil este ca in secolul 21, ritmul progresului tehnic şi ştiinţific, va avea o acceleraţie tot mai mare, încât vom ajunge la un progres tehnic în 100 de ani, cât am fi progresat în 20 000 de ani, în ritmul actual.

Bazându-se pe legea lui Moore, fondatorul companiei Intel, şi inventatorul procesoarelor de calculator, lege care spune că puterea calculatoarelor se dublează în fiecare an , până pe la mijlocul acestui secol, omul va progresa într-un ritm tot mai accelerat, încât va ajunge să cunoască...totul ! În acel moment, puterea calculatoarelor cuantice va depăşi puterea creierului uman. Procesoarele calculatoarelor vor deveni atât de puternice, încât vor ajunge să se îmbunătăţească singure, ajungând să fie de miliarde de ori mai inteligente decât creierul uman, depăşind cu mult omul în inteligenţă, astfel că umanitatea va pierde controlul uriaşului avans pe care îl va lua inteligenţa artificială, care va tinde spre supranteligenţă. După anul 2050, omul îşi va implanta neuroni artificiali, care vor da creierului uman o putere de un miliard de ori mai mare decât acum, cea ce va face din hibridul om-calculator, o superinteligenţă, capabil să rezolve în fracţiuni de secundă, orice problemă matematică.

După anul 2025, se preconizează a se produce pe scară largă, nanotehnologia, adică, tehnologia la scară atomică şi moleculară, care în prezent e doar în faza de testare. Nanotehnologia nu înseamnă altceva decât crearea de molecule inteligente, şi drept urmare, crearea materiei inteligente, pe care Kurzweil o anticipează după anul 2030.

Din materie inteligentă, se vor produce celule inteligente, care treptat vor înlocui celulele biologice umane, structura corpului rămânând la fel. Această schimbare va anula îmbătrânirea, va elimina necesitatea alimentaţiei cu mâncare, dar, cel mai împortant, durata medie de viaţă va deveni irelevantă, pentru că un corp sintetic, va avea o viaţă de câteva milioane de ani. Adică, omul va deveni practic nemuritor şi nesupus îmbolnăvirilor.

În secolele şi mileniile anterioare, omul a inventat noi materiale şi aliaje, începând cu fierul, bronzul, oţelul, iar în secolul XX, plasticul. Se anticipează, că până în 2050, se va crea cu ajutorul nanotehnologiilor, un nou material – fogletul. Acest material va fi compus din molecule inteligente, care va putea lua forma oricărui corp, fie el gazos, lichid sau solid...instantaneu. După anul 2045, tot mai mulţi oameni îşi vor transfera conştiinţa în corpuri din foglet, având creiere cu capacităţi de calcul bazate pe computere cuantice, de miliarde de YB (yottabytes).

După acel an, nu mai poate fi prezis cursul istoriei omului, pentru că acceleraţia progresului va fi aşa de mare, încât într-o oră, societatea va ajunge să progreseze cât într-o mie de ani, la ritmul anului 2010. Acel an Kurzeweil îl numeşte momentul Singularităţii , un termen luat din astrofizică, unde, în centrul unei găuri negre, materia e aşa de densă, încât formează un punct numit singularitate , unde legile fizicii nu mai pot fi aplicate.

Până în anul 2200, sunt predicţii care spun că avansul tehnic şi ştiinţific va fi aşa de mare încât omul va renunţa la corpul fizic, trăind doar ca şi o conştiinţă în spaţiu virtual...perfect. Va controla întregul Univers, după ce va unifica cele 4 forţe universale fundamentale şi va avea o inteligenţă aşa de uriaşă încât va face toată materia să gândească, materie care i se va supune în totalitate.

După 2200, va fi capabil să schimbe legile fizicii, ieşind în afara timpului şi spaţiului, atingând punctul Omega , un punct pe care câţiva matematicieni îl descriu ca un punct în afara timpului şi spaţiului care există în prezent, în care omul sub formă de conştiinţă atinge inteligenţa infinită, cunoaşterea infinită şi puterea infinită, un punct pe care omul actual îl numeşte Divinitate.

sursa:http://www.roportal.ro/discutii/topi...nico-tiinific/

[Mihai36]

Constiinta nu se poate transfera in alta forma de existenta fiindca ea este spirit iar spiritul are legile lui care nu ii permit chiar orice, desigur ca el poate manifesta calitatile care trebuisc mai intii desavirsite si abia apoi dobindesti puteri divine prin care detii controlul asupra materiei, timpului, spatiului si a vietii incit sa faci o vrabie din praf sau sa iti faci trupul invizibil.

Ca sa compari care ar fi mai bun un om de stiinta moral sau un om religios spiritualitatea spune ca este mai bun omul de stiinta decit un credincios imoral. Deci e greu de facut o comparatie, depinde doar la final cine va iesi mai avantajat in desavirsirea caracterului sau fiindca cel religios cu timpul va capata putere sa se corecteze si chiar sa il intreaca .

Referitor la credinta si revelatie exista totusi o diferenta , unii cred din incredintare din convingere ca exista Dumnezeu insa nu au nici o certitudine iar altii au diferite certitudini pe care le-am putea categorisi la sectorul revelatie.
De ex cind parcurgi citatele cuvintelor lui Iisus si simti o anumita autoritate, sau curatenie sau intelepciune. Simti ca au un anume efect o anume rezonanta in interiorul tau -acest lucru este o dovada practica -o certitudine , insa desigur ca pot exista certitudini si mai convingatoare , chiar vedenii si trairi deosebite -elevate -de un rafinament neasteptat sau cu mesaje deosebite.

http://www.noidacii.ro/Noi%20Dacii%2...I%20DIVINE.pdf

[richard_d]

În prealabil postat de Petrasescu_Lucian

Citesc de ceva vreme post-urile user-ilor de pe acest forum iar in ultimul timp am ajuns la concluzia ca exista o confuzie generala a celor care se numesc credinciosi asupra fenomenului numit stiinta.

Stiinta NU este religie, nu e nici macar credinta.

Ea reprezinta proiectia rationala si obiectiva a mintii umane asupra universului in care traim. Este daca vreti triumful omului asupra ignorantei si misticismului !

Inca un aspect pe care cei ce se numesc credinciosi nu-l inteleg este ca stiinta nu are ca obiect demonstrarea existentei sau inexistentei vreunui dumnezeu ci pur si simplu incercarea de a explica pe cat de bine posibil ce anume se intampla in natura in care traim.

Nici macar INTUITIA care e des folosita in randul cercetatorilor nu se bazeaza pe credinta asa cum o inteleg teologii ci pe bunul simt stiintific acumulat prin experienta de-alungul timpului in care ei au studiat starile sistemului ce urmaresc sa-l descrie !

Este cumva stiinta incompleta ? BINEINTELES ! Poate descrie si explica ea orice fenomen ? BINEINTELES CA NU !

Dar asta e frumusetea ei...faptul ca putin cate putin invatam, putin azi putin maine si asa are loc progresul omenirii ! Ganditi-va un pic, daca nu ar fi asa voi nu ati mai fi putut citi ce scriu eu acum :) !

Religia, pe de alta parte, se bazeaza exclusiv pe, ati ghicit, CREDINTA !
Ea nu arata si nu demonstreaza nimic obiectiv omului.

Nu ma intelegeti gresit, personal nu am nimic impotriva religiei (de orice tip ar fi ea) ba chiar ea are un rol binevenit ca indrumator moral ptr individul care nu e capabil sa-si gaseasca motivatia in a-si trai viata cu un scop.

Problema apare in momentul in care cei practicanti isi depasesc atributiile si se amesteca in probleme la care religia nu ar putea sa raspunda cum ar fi stiinta (vezi proasta intelegere a folosului stiintei), sau unde pur si simplu unde nu-si are locul adica in politica (razboaie si alte interese meschine).

Un alt aspect care nu este inteles este acela ca stiinta nu s-ar rusina de existenta unui dumnezeu in cazul in care l-ar descoperi ptr simplul motiv ca ea nu are un sentiment vis-a-vis de acesta. Pe de alta parte credinciosul declarat nici in ruptul capului nu vrea sa ia in considerare posibilitatea ca un Design Inteligent al universului pur si simplu sa nu existe ! Iar ecest lucru are un nume...IGNORANTA !

Un om intelegent nu declara din start ca un lucru este sau nu este, cu atat mai mult cand NU are absolut nici o dovada obiectiva cum este cazul, la noi romanii, ptr cele afirmate de dogma crestin ortodoxa.

O intrebare filozofica !

Daca intr-adevar exista un Creator iar acesta este unul just, atunci cine credeti ca ii este mai placut lui ?

Cel care repeta obsedant "Slava Domnului, Slava Domnului, Slava Domnului..." sau cel care intelege principiile moralitatii si-si sparge creierii cu fizica, spe exemplu, in incercarea de a intelege cum functioneaza universul in care traieste, FARA SA STIE daca exista sau nu un dumnezeu ?

Raspunsul banuiesc ca e evident ! Intrebarea e DE CE ?

Ptr ca un astfel de dumnezeu ar uri cu toata puterea sa slava de 2 bani si lingusareala omului, ci din contra, ti-ar cere tie ca individ sa fi un sceptic inflacarat !

Ganditi-va !

Va multumesc !

nice try!