Lupta cu ecumenismul e lupta cu dracul

[Lucemferre]

Dacă creierul nu ne defineşte şi nu stă în spatele personalităţii noastre de ce există Alzheimer? De ce atunci când există un exces de dopamină în diferite arii, ne vine să dăm în cap la oameni cu ceva (schizofrenia paranoidă)? Dacă creierul e un suport, cum se poate ca omul să se schimbe atât de mult (până la a deveni rău), din moment ce sufletul e bun şi domină trupul?

[colaps]

În prealabil postat de Lucemferre

Dacă creierul nu ne defineşte şi nu stă în spatele personalităţii noastre de ce există Alzheimer? De ce atunci când există un exces de dopamină în diferite arii, ne vine să dăm în cap la oameni cu ceva (schizofrenia paranoidă)? Dacă creierul e un suport, cum se poate ca omul să se schimbe atât de mult (până la a deveni rău), din moment ce sufletul e bun şi domină trupul?

Nu întotdeauna sufletul domină trupul. Nicidecum, dacă omul e slab şi este prins în negura patimilor şi a păcatelor, el nu mai vede partea duhovnicească a lucrurilor şi a vieţii.

Trebuie ca omul să aibă voinţă pentru a putea schimba ceva în viaţa sa şi în făgaşul acesteia. Dar fără hrană sufletească niciodată nu va avea primacitate sufletul. Asta este responsabilitatea omului: să ofere sufletului hrana cuvenită acestuia. Dacă el nu se preocupă de cele înalte, atunci sufletul va deveni sfrijit, se va slăbănogi până când va ajunge o coajă uscată.

Asta putem vedea noi în cazul celor bogaţi şi nepăsători. Îşi dedică toată viaţa şi timpul celor materiale dar trebuie doar să-i dezbraci de tot lumescul lor şi vei vedea ce sunt ei cu adevărat, adică nişte roade uscate, fără verticalitate.

Există o îngemănare între suflet şi trup, altfel nu ar exista legătura dintre cele două. Măsura cu care va domina sufletul depinde de noi. Când satana lucrează şi unelteşte împotriva omului slab, sufletul acestuia va suferi şi fără ajutor de la Domnului, adică hrana cea dumnezeiească, atunci el nu va putea birui.

Ioan 4:
13. Iisus a răspuns şi i-a zis: Oricine bea din apa aceasta va înseta iarăşi;
14. Dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac, căci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de apă curgătoare spre viaţă veşnică.

Hristos este apa vieţii, El reprezintă hrana sufletului. Fără El, sufletul se întunecă, este prins în patimi şi devine rău, egoist, mândru, nepăsător.

[calator prin ploaie]

Fie sa va ploua cu flori albe ....

În prealabil postat de calator prin ploaie

Fie sa va ploua cu flori albe ....

Multumesc mult :) dar ajuta oare in lupta cu dracu' ?

[calator prin ploaie]

În prealabil postat de cristinadaciana

Multumesc mult :) dar ajuta oare in lupta cu dracu' ?

Ar fi indicat ca sufletele noastre sa fie inocente precum suavele flori....iar gandurile sa ni se colinde doar de petale cu parfum profund crestinesc...Dar va ramane poate un vis...