Biserica Ortodoxa despre alte biserici

[catalin2]

În prealabil postat de costel

Dragostea lui Dumnezeu este mare, iar noi nu putem sa-i punem limite.

Nu marturisirea dreptei credinte ne va mantui, ci vietuirea conform dreptei credinte. Iar vietuirea lipseste multora dintre noi.

Si nu sfintii sunt exemplul pentru noi, sau exemplul suntem noi insine? Nu pe martirii marturisitori ii cinstim in mod deosebit?
E adevarat, nu doar credinta ne va mantui. Cum stim, sunt necesare trei: credinta, faptele si harul. In mod sigur nu doar faptele singure.

[costel]

Catalin, sfintii trebuie urmati, numai ca noi ne oprim la ce au spus ei, fara a si faptui ceea ce au facut ei.

[catalin2]

În prealabil postat de costel

Catalin, sfintii trebuie urmati, numai ca noi ne oprim la ce au spus ei, fara a si faptui ceea ce au facut ei.

Perfect de acord.

[catalin2]

Completez si cu iconomia, pentru ca de aici vine confuzia.

http://ortodoxia.md/phocadownload/se...icii%20(.).pdf
Episcopul grec Kallistos:
"Principiul de bază care întăreste folosirea lui este acela conform căruia Biserica a fost înzestrată de Dumnezeu cu puterea de a administra treburile propriei case. Prin urmare, ea este în sensul cel mai deplin iconomul si supremul administrator al Tainelor; si deci cade sub incidenta administratiei si iconomiei Sale să declare lucrătoare - dacă crede de cuviintă - Tainele administrate de heterodocsi, desi astfel de taine nu sunt taine dacă sunt luate în sine si deosebit de Biserica Ortodoxă. Deoarece Botezul unei persoane este acceptat ca valid - sau mai degrabă făcut valid prin iconomie - atunci când ea devine ortodoxă, nu urmează de aici că Botezul ei era valid înainte de a deveni ortodoxă. Folosirea iconomiei nu implică nici o recunoastere a validitătii tainelor heterodoxe per se; este ceva ce priveste numai tainele celor ce intră în Biserica Ortodoxă."

"Aceasta ne ajută să explicăm aparenta inconsecventă a ortodocsilor în cazul primirii convertitilor. Din punctul de vedere al teologiei apusene moderne sacramentale, diferitele atitudini ale grecilor si rusilor fată de Botezul latin denotă o stare de neclaritate insuportabilă si confuzie. Dar de îndată ce se ia în considerarea principiul iconomiei - argumentează astfel ortodocsii - se va constata că nu s-a înregistrat nici o schimbare în teologia eclesiologică si sacramentală ortodoxă, ci doar o schimbare în rânduielile practice. Uneori Biserica Ortodoxă a fost îndreptătită să folosească iconomia, alteori nu; dar aceasta nu înseamnă că învătătura ei sacramentală ca atare s-a modificat."

[Mihai36]

Si totusi unele lucruri nu stau chiar asa, bine spunea cineva ca "noi putem crede orice" , ce garantii avem ca sinoadele au cintarit bine? ca doar sint si ei oameni ca noi si nu au dovedit practic public ca au darul deosebirii sau darul cunoasterii ca sa le poate stii pe toate.
Daca le-ar fi stiut pe toate ar fi interpretat toate versetele a caror interpretare a ramas inca o taina.
Nu vad de unde a ajuns Kallistos la concluzia ca Dumnezeu nu are voie sa binecuvinteze prin ce taine vrea pe oricine vrea.
Una e administrarea alta e datu cu parerea despre ce se intimpla dincolo de gard. ca si cum in apartament ti se da voie sa ai 7 robinete si tu te pui stapin pe toata reteaua de canalizare a orasului sau doar afirmi ca doar la tine curge apa ..
Apoi un singur Dumnezeu , un sungur botez si o singura crednta nu se refera la o singura biserica ci la toate religiile laolalta asa cum era valabil si pe vremea vechilor mozaici -altfel daca ar fi interpretat prescurtat uitindu-se restul cuvintelor a acestui PRim LEgamint s-ar putea f bine intlege ca singura religie si singurul Dumnezeu si singurul botez ar fi doar la religia mozaica.
E ca si cum ai spune ca din toate popoarele care au fost care sint si care vor mai fi taina casatoriei este valabila doar la ortodocsi si ca Dumnezeu nu trebuie sa binecuvinteze casatoriile cu aceeasi iubire parinteasca si dincolo de granitele ortodoxiei.
Pe cind vedem ca taina casatoriei a lucrat dintotdeauna si va lucra peste tot indiferent de religie.
In acelasi fel pot f. bine lucra si celelalte taine cu aceeasi iubire divina chiar daca nu au aceelasi forme materiale exterioare, mai cu seama ca nici alte sfinte taine ca forme exterioare pe care le putem cuantifica nu erau noutati pe vremea lui Iisus, nici macar daca ne referim strict la mozaici.
Concluziiile in interpretarea corecta a scripturi trebuie sa se faca in mod unitar nu doar pe bucatele.
Fiindca altfel s-ar putea sa ne trezim ca vorbim impotriva Duhului Sfint fara sa ne dam seama.
Sa nu uitam ca Dumnezeu a spus in VT:
"Mie Mi se inchina toate popoarele de la un cap la altul al pamintului!"

Ceea ce inseamna ca nu toate inchinarile erau rele ci doar unele despre care A amintit punctual fara nici un fel de gereralizare.
Contextul deasemenea trebuie cintarit atit din punct de vedere al locului , timpului si al celor carora se adreseaza.

Asa incit vedem incluisv din existenta moastelor catolice ca binecuvintarile Duhului Sfint nu tin intoteauna cont de toate amanuntele dogmelor ci doar de cele mai importante si anume prezenta normelor morale.
"Pe oricine lucreaza neprihanirea il voi aduce la Mine"
"Toate popoarele astepta mintuirea Mea. Eu le voi judeca cu nepartinire."
Deci inchinarile trebuie cintarite fiecare in parte in privinta existentei normelor morale pe baza carora sa aibe loc neprihanirea.
Tocmai de aceea Iisus a spus ca cine nu crede si nu primeste va fi osindit mai cu seama ca in acea vreme se deschisese temporar harul adica posibilitatea ca orice mirean sa primeasca botezul fara sa aibe nevoie de hirotonire sau de binecuvintari speciale daruite celor fara greseala ca in vremea sfintilor din vechime.

Noi avem impresia ca cei din sinod sint asa niste mari sfinti care au orice fel de dar si le stiu pe toate, nici macar apostolii nu le stiau pe toate iar Pavel care nu a fost intre cei 12 cu atit mai putin.
Insa chiar el a recunoscut ca ceea ce stim este doar o parte de adevar incluisiv ce se prooroceste si ce simtim.
Daca studiem istoria dogmei nu o sa vedem niciodata o imagine idilica a unor oameni care cum s-au asezat in sinod gata le-au picat din cer toate adevarurile, dimpotriva, mai niciodata parerile marilor ierarhi nu au coincis chiar daca azi pare ca este asa apoi multe elemente azi considerate erezii au fost dogmatice in diferite momente iar altele vazute atunci ca erezii azi sint in dogme. Dogma nu e chiar ceva fix , este o permaenta negociere prin vot in functie de interesele si puterea de a purta marile adevaruri revelate lor de catre unii mari sfinti si calugari sporiti.
In mod teoretic teologia ar fi trebuit stabilita de mari sfinti cei cu darul cunoasterii si nu de catre mireni care doar au facut o facultate si apoi hirotoniti fara sa dovedeasca nici o minune si nici un dar de cunoastere dincolo de cele 5 simturi.

Istoria prin evenimentele ei ne invata ca si religia-biserica are partea ei de politica , politica datorita careia si Iisus a fost rastignit, Ioana DArc omorita ca si galileo galilei si multi altii doar pentru ca nu se incadrau in dogmele facute de oameni si nu de Dumnezeu. In ciuda faptului ca sonodul pretinde calauzuire desavirsita. Si chiar minuni pretinse cu ocazia conciliilor, minuni infirmate.
In legatura cu judecarea lui Corneanu, judecarea ar fi trebuit sa se faca cu ani in urma insa o revelatie calugareasca trimisa special cu destinatia sonodul BOR le aduce la cunostinta ca atunci cind oameni hirotoniti vor savirsi laolalta cu catolicii procesiuni comune atunci este semnul ca fiara a plecat din "fruntea Bisericii celei mari" si li se interzice judecarea lor imediata conform canoanelor vremii, deasemnea nerespectarea aminarii ceruta impotriva canonului atrage pedeapsa divina prin moarte in curs de 3 zile, daesemenea o alta revelatie trimisa tot sinodului BOR le spune ca au dreptul si toate puterile pamintesti pina la sfirsitul timpului.
In acea vreme era in viata fostul patriarh , el cu ceva timp inainte a fost pus in tema cu aceasta revelatie si inca cu una adresata personal in care i sa spune ca Dumenzeu il va lua dintre cei vii ceva mai repede pentru ca va uita ceva important. El insusi intrebat intr-un interviu sa spuna ce parere are despre aceasta revelatie a spus ca "sintem si noi oameni si a uita este omeneste."
Atunci cind a fost luat dintre cei vii tocmai avusese loc "scandalul Corneanu" asa incit se pare ca Teoctist uitind revelatia a dorit sa fie grabnic pedepsit ca sa fie de exemplu celorlalti insa dupa funerali se pare ca urmasii au inceput sa ia ceva mai in serios aceasta revelatie si au aminat judecarea si pedeapsa canonica.
Evenimentele s-au petrecut in 2005 iar fiara care tocmai plecase din fruntea bisericii celei mari a fost deci asazisul sfint papa paul al 2 lea.
Mentiunea ca una din fiare (a 8-a care este dintre cei 7) "se va cocota in fruntea bisericii celei mari" era pina nu demult biblica (in Apocalipsa alaturi de alte versete care au fost acuzate pe nedrept ca ar fi adaugiri deci scoase in consecinta). Unii calugari spun ca ele nu sint adaugiri ci scoateri pe motiv ca ar fi adaugiri iar unele in istorie au fost refaceri acre scoaterilor anterioare. In total cam 10-11. Continutul lor -greu de interpretat conform dogmei batute de ei in ciue - ne arata motivele fariseice ale scoaterilor.
Acesta fiind un subiect care ar trebui tratat separat cu toate cartile pe masa.
Dumnezeu asadar nu a condamnat partasia cu catolicii si nici nu a cerut refacerea canonului nici absolvirea lui Corneanu sau a altora ca el (caci nu a fost singurul).
Dumnezeu a spus doar ca sinodul are toata autoritatea paminteasca (nu divina) pina la sfirsitul timpului.
Dar "sfirsitul timpului" trebuie interpretat ca fiind vesnicia sau ca find "sfirsitul timpului" despre care vb revelatiile biblice? Interpretare omeneasca sau interpretare duhovniceasca?
Ce inseamna duhovniceste sfirsitul timpului? Cind va surveni acest sfirsit?
Sfirsitul timpului inseamna sfirsitul timpului avut la dispozitie pentru incercarile si indreptarea spirituala de pina la urgia justitiara -ca moment al Judecatii.
O alta revelatie calugareasca spune ca sfirsitul timpului va dura o vreme, doua vremi si inca o jumatate de vreme. -deci nu este vorba despre oanumita secunda ci despre un interval in care se vor desfasura mai multe evenimente justitiare.
Acest simbol 3 vremi si jumatate mai este intilnit in Apocalipsa, este dealtfel numarul de incolaciri ale oricarui sarpe care se odihneste (inactivitate) sau care se incordeaza pentru atac.
Deci probabil ca in acele momente se va sti ca vremea este aproape si in acel interval cei pacatosi vor mai avea inca sansa pocaintei.
Avind in vedere ca sfirsitul timpului vazut duhovniceste are o anumita limita se pune intrebarea pe mai departe cui i se va da aceasta autoritate?

[catalin2]

În prealabil postat de Mihai36

Si chiar minuni pretinse cu ocazia conciliilor, minuni infirmate.
In legatura cu judecarea lui Corneanu, judecarea ar fi trebuit sa se faca cu ani in urma insa o revelatie calugareasca trimisa special cu destinatia sonodul BOR le aduce la cunostinta ca atunci cind oameni hirotoniti vor savirsi laolalta cu catolicii procesiuni comune atunci este semnul ca fiara a plecat din "fruntea Bisericii celei mari" si li se interzice judecarea lor imediata conform canoanelor vremii, deasemnea nerespectarea aminarii ceruta impotriva canonului atrage pedeapsa divina prin moarte in curs de 3 zile, daesemenea o alta revelatie trimisa tot sinodului BOR le spune ca au dreptul si toate puterile pamintesti pina la sfirsitul timpului.
In acea vreme era in viata fostul patriarh , el cu ceva timp inainte a fost pus in tema cu aceasta revelatie si inca cu una adresata personal in care i sa spune ca Dumenzeu il va lua dintre cei vii ceva mai repede pentru ca va uita ceva important.

Mihai, aici am scris conceptia BO despre har si Sfintele Taine si existenta lor in afara Bisericii. Ceea ce scrii tu de obicei cu greu se incadreaza la crestinism, cu atat mai mult la ortodoxie. Iar ceea ce scrii aici tine mai mult de SF. In lume sunt cam sapte miliarde de oameni, e sigur ca toti au o anumita conceptie despre religie. Dar nu e timp sa sa stam sa discutam despre toate conceptiile personale existente.
Inteleg ca faci parte din cultul martorii lui Yehova?
Iti raspund pe scurt la cate ceva din ce ai scris. Dogma nu e ceva ce se tot schimba, e exact revelatia data de catre Mantuitor. La sinoade nu s-a adoptat o dogma noua, ci a fost reafirmata impotriva celor ce o contestau. Sinodul nu se reunea ca sa stabileasaca o dogma, ci pentru ca cineva sau mai multi contestau dogma existenta si veneau cu o alta invatatura. Si acel sinod explica pe larrg care e dogma, o eplica daca era nevoie si condamna schimbarea adusa de acel eretic.

[tara tara vrem ostas]

exista mai multe feluri de har.. harul tamaduitor exista in plinatate doar in Biserica , dar prezenta harica a lui Dumnezeu se rasfrange peste toata creatia.. Duhul Sfant il primesc toti cei ce il vor si il cer cu sinceritate... darul lui Dumnezeu il primesc toti cei devotati si fideli lui..

În prealabil postat de Mihai36

Si totusi unele lucruri nu stau chiar asa, bine spunea cineva ca "noi putem crede orice" , ce garantii avem ca sinoadele au cintarit bine? ca doar sint si ei oameni ca noi si nu au dovedit practic public ca au darul deosebirii sau darul cunoasterii ca sa le poate stii pe toate.

Multumim, Mihai, pentru parerea ta despre Sfinti, Sfinte Sinoduri, etc.
Cred insa ca stii, ca in materie de ceea ce e sfant, parerea personala nu prea are mare valoare, daca cel care se exprima nu e el insusi sfant si vorbeste inspirat de Duhul Sfant, adica dintr-o experiere personala a lui Dumnezeu.

Oare nu stii ca vom da socoteala de cuvintele noastre si ca orice pacat se iarta, mai putin pacatul impotriva Duhului Sfant?!? A te indoi de Sfinti si Sfintele Sinoade se inscrie in randul pacatelor impotriva Duhului Sfant.
Ma cutremur la gandul ca cineva poate avea asemenea indrazneala!
Asa ca te rog spre binele tau sa nu te mai exprimi la adresa Sfintilor si a tot ce e sfant, fara a fi in cunostinta de cauza, ca e pacat si iti faci doar tie rau.

La "Pravalia cu carti" din Constanta am cumparat de curand o carte f buna, pe care v-o recomand cu caldura:
"Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa" de Hieratheos Vlachos. In aceasta carte se explica procesul de vindecare si indumnezeire al omului si harismele primite de cel, care a parcurs drumul pana la capat.

Si iar si iar recomand "Patericul Lavrei Pesterilor de la Kiev", care prezinta vietile unor sfinti din sec.V si harismele lor. O carte minunata si impresionanta prin descrierea sacrificiilor pe care iubitorii de Dumnezeu le-au adus, nesocotindu-se pe sine, caci dragostea pentru Dumnezeu inseamna sacrificiu de buna voie.
Credeti ca Dumnezeu a ramas insensibil la asa dovada de dragoste din partea acestora? Nici decum.

Iata deci ce inseamna a fi sfant! Sa ne straduim si noi sa fim sfinti, sa ajungem sa-L vedem pe Dumnezeu si atunci sa ne exprimam parerile personale despre ceea ce inseamna a fi sfant. Pana atunci, sa spunem si noi ceea ce au spus cei, care L-au vazut pe Dumnezeu si I-au simtit dragostea nemarginita.

Iarta-ma ca am indraznit sa iti scriu aceste lucruri, dar cam multa parere personala si inadvertente in raspunsurile tale.
Special am venit cu doua lucrari datate cu mult timp inainte de Marea Schisma!

[cristiboss56]

În prealabil postat de tara tara vrem ostas

exista mai multe feluri de har.. harul tamaduitor exista in plinatate doar in Biserica , dar prezenta harica a lui Dumnezeu se rasfrange peste toata creatia.. Duhul Sfant il primesc toti cei ce il vor si il cer cu sinceritate... darul lui Dumnezeu il primesc toti cei devotati si fideli lui..

Apai , sa-ti spun eu o treba , aflata de la Sfintii Parinti , ca Harul la care faci referire se revarsa asuprra cui nu crezi mata ! Deci , afirmatia matale , este falsa !

[ioanna]

Bisericile Ortodoxe Vechi Orientale, istorie şi prezent
diac. George ANICULOAIE
Sursa: http://www.napocanews.ro/2010/04/bis...i-prezent.html


Suntem în perioada Penticostarului, timp în care cinstim în mod deosebit Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Această perioadă de bucurie este caracteristică atât Bisericilor Ortodoxe care acceptă dogma hristologică de la Calcedon (cum sunt cele din Rusia, Serbia, România, Bulgaria, Serbia, Grecia), cât şi Bisericilor Ortodoxe necalcedoniene, numite şi Vechi Orientale, cinci la număr, care s-au îndepărtat de Biserica-Mamă după Sinodul IV Ecumenic, în secolul al V-lea. Vă invităm în lumea acestor Biserici.

Până în urmă cu aproape jumătate de secol, pentru milioanele de creştini ortodocşi orientali, răspândiţi pe teritoriile Armeniei, Egiptului, Etiopiei, Siriei, Indiei, dar şi în diaspora lor, noi, ortodocşii de rit bizantin, eram consideraţi nestorieni. Iar ei, pentru noi, erau eutihieni sau monofiziţi.
De unde aceste denumiri? De la cei doi eretici, Nestorie şi Eutihie. Primul, condamnat la Sinodul III Ecumenic, şi al doilea, la Sinodul IV Ecumenic. Aşadar, bizantinii i-au acuzat pe orientali de monofizitism, adică de erezia lui Eutihie care considera că în Iisus Hristos este doar o fire – cea divină, care a absorbit-o pe cea umană. În schimb, orientalii au răspuns prin acuzaţia de dioprosopism, erezia lui Nestorie care învăţa că în Mântuitorul există două persoane (şi nu firi): cea divină a Fiului lui Dumnezeu, născut din Tatăl mai înainte de toţi vecii, şi cea umană sau istorică a lui Iisus Hristos, cu care s-a născut din Fecioara Maria. Deci toată contradicţia, şi apoi schisma existentă până astăzi, a pornit de la neînţelegerea corectă a celor doi termeni “persoană” şi “fire”.

Cultul vorbeşte de două firi
Însă cercetările recente şi dialogul întreprins în a doua jumătatea secolului trecut între reprezentanţii celor două grupuri au dus la concluzia că nu este nici o diferenţă doctrinară între Bisericile Ortodoxe Răsăritene şi Bisericile Ortodoxe Orientale.

Părintele profesor Nicolae D. Necula de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti a studiat în amănunt cărţile de cult ale Bisericii Ortodoxe Copte, scriind chiar şi teza de doctorat pe această temă. “Personal am această convingere că sunt într-adevăr ortodocşi, n-au nici o legătură cu monofizitismul. Nu am găsit în nici o carte de cult, în imnuri liturgice şi nici în rugăciuni idei monofizite. Ci peste tot numai mărturii despre cinstirea celor două firi ale Mântuitorului”, spune pr. Necula.

“Predicatorii, arhiereii şi Patriarhul nostru recunosc că dialogul între biserici a scos la iveală unitatea de doctrină", spune Talaat Takla Mourkus Ataas, preşedintele Asociaţiei Ortodoxe Copte “Sfântul Mina” din Bucureşti. "În toată istoria noastră am avut o concepţie ireală despre Bisericile Bizantine. Aşa cum bizantinii ne numeau monofiziţi, aşa şi noi îi numeam nestorieni. La aceasta s-a ajuns din cauza lipsei unei explicaţii ortodoxe clare. A fost o neînţelegere de termeni. Nu există lipsă de dumnezeire sau umanitate a lui Hristos în Biserica Coptă.”

Unire nefinalizată

La aceste concluzii a ajuns şi dialogul între cele două grupări de biserici ortodoxe. Prima întâlnire, neoficială, a avut loc în 1964 în Danemarca. La sfârşitul discuţiilor s-a semnat o declaraţie comună, din care reieşea că între cele două Biserici nu există deosebiri de doctrină, iar diferenţele sunt mai mult de terminologie. Din partea BOR a participat prof. Nicolae Chiţescu. Au urmat alte trei întâlniri neoficiale, pentru ca în 1985, la Chambésy, să fie prima întrunire oficială. Dar prima declaraţie comună a venit la următoarea întâlnire, în 1989, din Egipt: “Noi suntem de acord să condamnăm ereziile nestoriană şi eutihiană. Noi nu separăm, nici nu divizăm natura umană de natura dumnezeiască în Hristos. Cele patru expresii folosite pentru a descrie taina unirii ipostatice aparţin tradiţiei noastre comune (neamestecat, neschimbat, neîmpărţit, nedespărţit, n.r.)”. Tot atunci s-a renunţat la denumirea de “Bisericile necalcedoniene” fiind înlocuită cu “Bisericile Orientale Ortodoxe”. Peste un an, la Chambésy, într-o nouă rundă de discuţii, orientalii au recunoscut şi definiţiile ultimelor patru sinoade ecumenice (IV-VII).

Ultima întrunire a fost în 1993, la Chambésy. Cu această ocazie s-a hotărât ridicarea anatemelor şi restabilirea unităţii eclesiale. “În 1993, noi am semnat actul de unire definitivă cu aceste biserici, şi urma ca să definitivăm modalităţile de conslujire, chiar de împărtăşire şi împreună slujire a Sfintei Liturghii. Dar au intervenit unele semne negative din partea Bisericilor Ortodoxe Greceşti şi Ruseşti şi s-a amânat. Dar documentul există, fiindcă el a fost semnat de toţi reprezentanţii bisericilor ortodoxe şi vechi orientale”, spune pr. Nicolae Necula, reprezentant al BOR la dialog alături de Mitropolitul Antonie Plămădeală.

Nu este nevoie de o liturghie nouă”

Cu toate acestea, întâlnirile au continuat la Atena şi Damasc, pe subcomisii, în care s-a pus problema în ce limbă se va sluji. “S-a spus foarte limpede: în momentul în care ne ducem într-o biserică veche orientală se oficiază cultul Bisericii de acolo, în limba respectivă şi într-o traducere în engleză. Iar într-o biserică ortodoxă răsăriteană se slujeşte liturghia bizantină. Nu este nevoie de o liturghie nouă sau ceva hibrid, creat special pentru aşa ceva, fiindcă avem o bogăţie extraordinară de creaţii liturgice cultice care depăşesc orice imaginaţie şi orice inspiraţie care am mai avea-o noi acum. Nu avem nevoie de ceva nou, avem fiecare o zestre extraordinar de bogată, moştenită din timpul Sfinţilor Părinţi. De aceea, în cult putem să ne vedem adevărata identitate. Învăţăturile de credinţă, mărturisirile de credinţă şi studiile de teologie au mai variat din când în când, dar, dacă cercetăm cărţile de cult, ne dăm seama că învăţătura Bisericilor Vechi Orientale este una ortodoxă, nu una monofizită. De aceea, izvorul principal, zic eu, sunt cărţile de cult, nu manualele de teologie care s-au scris, între timp, de o parte şi de alta”, crede pr. prof. Necula.

“Noi trebuie să ne reconsiderăm această atitudine şi să scoatem din cărţile de cult anatematismele împotriva lor, pentru că n-au fost vinovaţi. Ei erau naţionalişti puri, ţineau foarte mult la poporul lor. Spre exemplu, ortodocşii copţi sunt foarte buni egipteni – sunt adevăraţii egipteni, pentru că arabii s-au suprapus peste ei – şi ţin la tradiţiile lor adevărate. De aceea merită toată atenţia”, mai spune părintele profesor.

Catolicosul armean, născut în România

Despre relaţiile actuale dintre BOR şi Bisericile Ortodoxe Orientale am aflat detalii de la pr. Michael Tiţa, consilier patriarhal pe probleme externe. Potrivit acestuia, relaţiile se desfăşoară în cadrul dialogului teologic cu ortodocşii orientali (Biserica Ortodoxă cu Bisericile Orientale). Însă, o relaţie mai apropiată este cu Biserica Armeană. Fostul catolicos al Bisericii Armene, Vasken I Baljian, s-a născut în Bucureşti. “A fost un patriarh foarte venerat. În acea perioadă la noi era patriarh Iustinian. Au fost relaţii foarte bune între cei doi. Şi acum avem relaţii foarte bune, mai ales că există o episcopie armeană în România, veche de la 1400. Însă, ei fiind un popor care a trecut prin multe încercări, la fel ca şi noi, foarte mulţi au emigrat, având o diasporă foarte puternică. În general, toate bisericile acestea orientale au o diasporă foarte puternică şi activă. Armenii sunt răspândiţi peste tot. Sunt oameni înstăriţi, foarte bogaţi şi ataşaţi de biserică. Şi copţii au comunităţi foarte puternice în SUA, Australia, Europa Occidentală etc.”