E adevarat ca platim pentru pacatele stramosilor pana la al patrulea neam?

[vsovivi]

Eu am înţeles altfel, adică până la al patrulea neam, a patra generaţie de urmaşi de ai tăi, se răzbună sigur Domnul pe tine şi pe urmaşii tăi, pentru păcatele tale nemărturisite şi nepocăite, adică se împlineşte ceea ce este scris. Deci dacă au trecut unii de generaţia a patra, înseamnă că ai scăpat de coşmar, şi ei nu mai suferă din pricina păcatelor tale ci din pricina păcatelor lor. Căci este scris că ''a Mea este răzbunarea şi nu a omului''. Dar se milostiveşte Domnul până la al miilea neam către cei ce-L iubesc şi-i păzesc poruncile Sale.

Iar în ceea ce se moşteneşte şi se molipseşte, totul se moşteneşte şi se molipseşte, tot năravul şi toată firea de la tot omul, şi nu aşa doar de la părinţi... sau degeaba credeţi că a zis Domnul că dacă vrei să intri în împărăţie trebuie să te naşti din nou de sus din apă şi Cuvânt?

[AlinB]

Nu e vorba de un act justitiar, pur si simplu parintii, bunicii, strabunicii transmit ceva copiilor lor si nu doar pe linia educatiei si a exemplului personal ci un fel de mostenire genetica dar care nu tine atat de biologic cat de latura adanca a sufletului.

Un om care realizeaza ce ii lipseste dpdv spiritual si incepe sa indrepte ce are de indreptate, indiferent ca sunt greseli "mostenite" sau deplin incuviintate, nu va plati pentru pacatele nimanui in afara de cele de care este direct si personal responsabil.

[citystar]

În prealabil postat de AlinB

Nu e vorba de un act justitiar, pur si simplu parintii, bunicii, strabunicii transmit ceva copiilor lor si nu doar pe linia educatiei si a exemplului personal ci un fel de mostenire genetica dar care nu tine atat de biologic cat de latura adanca a sufletului.

Un om care realizeaza ce ii lipseste dpdv spiritual si incepe sa indrepte ce are de indreptate, indiferent ca sunt greseli "mostenite" sau deplin incuviintate, nu va plati pentru pacatele nimanui in afara de cele de care este direct si personal responsabil.

ba nu, este vorba de un act justitiar.
Eu am inceput sa fiu pedepsit de la varsta de 6-7 ani pentru pacatele stramosilor mei de sute de ani, pe care nici nu stiu cum ii cheama, nici nu i-am vazut, nici macar nu stiu din partea cui, sau unde au locuit, sau ce pacate au facut. Eu nu-mi cunosc nici macar bunicii, nu strabunicii sau ceilalti. Atata stiu ca sunt pedepsit , eu si fratele meu, pentru pacatele altora. La 7 ani nici nu stiam ce-i aia pacat. Iar handicapul pe care l-am capatat atunci credeam ca e ceva normal, ca toti ar trebui sa sufere asa. Mai tarziu am constientizat, ca nu toti cei din jur sunt handicapati, ci numai unii, care au avut nesansa sa fie urmasii unor oameni extrem de pacatosi si acum trebuie sa plateasca pacatele ras-ras-ras-ras-ras.....stra-bunicilor care au murit cu sute si mii de ani in urma.

Si nu sunt de acord cu cei care zic ca copii pastreaza obiceiurle parintilor. Daca parintii sunt prosti, nu inseamna ca si copii sa fie prosti. Eu de exemplu am avut parte de un tata agresiv, care injura foarte des, mai ales de obiecte sfinte. Eu acum nu suport sa vad un om care injura. Daca cineva injura la 5 metri distanta de mine, e ca si cum mi-ar da cu ceva in cap, nu conteaza pe cine injura, nu suport sa-l aud.
Eram candva intr-o masina cu un coleg, si incepuse sa injure pe un alt sofer in trafic, din nu stiu ce motiv. In clipa respectiva singurul lucru care imi doream era sa ies din masina cat mai repede posibil, nu-l mai suportam, oricum am mai stat cam 1 minut in masina dupa aia am coborat. Acum mi e si teama sa mai merg cu el cu masina, incerc sa-l evit de cate ori posbil. Nu suport oamenii care injura. De asemenea nu suport sa mostenesc nimic din defectele sau calitatile parintilor mei, nu vreau sa seaman cu ei nici la fata, nici la obiceiuri, la nimic. Ba chiar ma deranjeaza cand cineva mi-a zis ca seman cu fratele. Nu suport sa seman cu nimeni din familie. Si nici nu vreau ca fii mei, daca vor exista vreodata, sa semene cu mine.
Mostenirea e cel mai urat lucru din lumea asta. Nu trebuie mostenit nimic, fiecare om sa fie original.

[glykys]

În prealabil postat de citystar

ba nu, este vorba de un act justitiar.
Eu am inceput sa fiu pedepsit de la varsta de 6-7 ani pentru pacatele stramosilor mei de sute de ani, pe care nici nu stiu cum ii cheama, nici nu i-am vazut, nici macar nu stiu din partea cui, sau unde au locuit, sau ce pacate au facut. Eu nu-mi cunosc nici macar bunicii, nu strabunicii sau ceilalti. Atata stiu ca sunt pedepsit , eu si fratele meu, pentru pacatele altora. La 7 ani nici nu stiam ce-i aia pacat. Iar handicapul pe care l-am capatat atunci credeam ca e ceva normal, ca toti ar trebui sa sufere asa. Mai tarziu am constientizat, ca nu toti cei din jur sunt handicapati, ci numai unii, care au avut nesansa sa fie urmasii unor oameni extrem de pacatosi si acum trebuie sa plateasca pacatele ras-ras-ras-ras-ras.....stra-bunicilor care au murit cu sute si mii de ani in urma.

Ai auzit cumva de parintele Teofil Paraian? El s-a nascut orb, in viata lui nu a vazut lumina zilei, dar asta nu l-a impiedicat sa ajunga mult mai cult decat cei cu vedere si, mai ales, nu l-a impiedicat sa fie un om al bucuriei. A lui e vorba: "Daruind lumina pe care nu o ai, o vei dobandi si tu", pentru ca asta a facut el toata viata: le-a daruit oamenilor bucuria, linistea sa sufleteasca si comorile sale de intelepciune pe care ochii sai nu le-au vazut niciodata. Si o data nu a zis: Doamne, de ce m-ai facut orb, ale cui pacate le platesc? Mereu si-a vorbit de bine familia, spunand ca erau oameni cumsecade, crestini,ce-i drept, nu la cea mai inalta masura duhovniceasca. S-a facut calugar. In popor se crede ca acei calugari care se mantuiesc reusesc sa isi salveze si neamurile din iad.L-a intrebat cineva acest lucru. I-a zis ca el s-a calugarit nu ca sa ii ierte Dumnezeu pacatele lui sau ale altora din neam sau pentru ca nu s-ar fi adaptat in lume, ci pentru ca Il iubeste pe Dumnezeu si vrea sa ii slujeasca. Si-a transformat handicapul in binecuvantare.

[Dumitru73]

În prealabil postat de vsovivi

Eu am înţeles altfel, adică până la al patrulea neam, a patra generaţie de urmaşi de ai tăi, se răzbună sigur Domnul pe tine şi pe urmaşii tăi, pentru păcatele tale nemărturisite şi nepocăite, adică se împlineşte ceea ce este scris. Deci dacă au trecut unii de generaţia a patra, înseamnă că ai scăpat de coşmar, şi ei nu mai suferă din pricina păcatelor tale ci din pricina păcatelor lor. Căci este scris că ''a Mea este răzbunarea şi nu a omului''. Dar se milostiveşte Domnul până la al miilea neam către cei ce-L iubesc şi-i păzesc poruncile Sale.

Iar în ceea ce se moşteneşte şi se molipseşte, totul se moşteneşte şi se molipseşte, tot năravul şi toată firea de la tot omul, şi nu aşa doar de la părinţi... sau degeaba credeţi că a zis Domnul că dacă vrei să intri în împărăţie trebuie să te naşti din nou de sus din apă şi Cuvânt?

Dumnezeu este razbunator? daca da, cum se razbuna El?

[Hermiod]

În prealabil postat de Dumitru73

Dumnezeu este razbunator? daca da, cum se razbuna El?

Si pe mine ma interesaza aspectul acesta. Eu stiam ca pana la al saptelea neam. Se spune ca Dumnezeu pedepseste si iar pedepseste. Ai gresit cu ceva?, fi atent la caramida! Cam asa expune problema Biserica. Am auzit de atatea ori la predici si am citit si ascultat atatea ca sa ajung la aceasta conclulzie...Mi-a luat ceva timp.. Problema este ca nu am inteles. De ce parca regula asta cu pedepsirea din neam in neam se aplica parca numai unora? Hmm...

[MariS_]

În prealabil postat de Dumitru73

Dumnezeu este razbunator? daca da, cum se razbuna El?

Dumnezeul in care cred eu nu este razbunator. Dumnezeul in care cred este desavarsit, asa dupa cum ne-a invatat chiar Fiul Sau, Iisus Hristos. Daca eu gresesc si au dreptate cei care spun ca Dumnezeu e razbunator atunci sigur voi ajunge in talpa iadului pentru "blasfemia" de a-L crede pe Dumnezeu desavarsit, iar daca am dreptate, tot acolo voi ajunge, dar nu din razbunare, ci pentru simplul motiv ca n-am facut cele cerute de Mantuitorul noastru pentru a fi mantuit, adica n-am dat de mancare celui flamand, n-am dat un pahar cu apa celui insetat, n-am imbracat pe cel gol, n-am ..., n-am..., intr-un cuvant, n-am slujit aproapelui si nu l-am iubit ca pe mine insumi. Dar in niciun caz nu voi fi trimis in iad din razbunare, ci pentru ca nu m-am lepadat de mine si nu mi-am deschis inima ca sa-L primesc pe Hristos in ea.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[George.m]

Pacatul isi lasa urma asupra firii umane, o slabeste, o imbolnaveste. Iar noi mostenim natura inaintasilor nostri. Platim pentru pacatele stramosilor in sensul ca putem dobandi anumite inclinatii spre savarsirea rautatilor acelora.
Dar prin harul Duhului Sfant, avem posibilitatea de a ne innoi firea, de a deveni fapturi noi.

[Pavel77]

În prealabil postat de Dumitru73

Dumnezeu este razbunator?

Da, Dumnezeul creștin este un Dumnezeu răzbunător. El este numit așa în Biblie.
Mai este numit și un Dumnezeu care se mânie. Un Dumnezeu gelos. Ba apostolul Pavel vorbește și despre „nebunia lui Dumnezeu”.

Dar mai întâi de toate ar trebui să înțelegem că Scripturile folosesc ceea ce în termeni tehnici se cheamă antropomorfisme și antropopatii. Adică în Biblie întâlnim expresii precum: brațul lui Dumnezeu, ochiul lui Dumnezeu. Acestea sunt antropomorfisme, reprezentări umane proiectate asupra lui Dumnezeu. Dumnezeu este duh. El nu are brațe. Dar pentru ca noi să înțelegem realitățile Lui au fost folosite astfel de expresii.

Când Scriptura vorbește despre gelozia, mania sau răzbunarea lui Dumnezeu (antropopatii) în nici un caz nu trebuie să înțelegem că Dumnezeu se va comporta exact cum o face omul.

În prealabil postat de Dumitru73

daca da, cum se razbuna El?

Răzbunarea lui Dumnezeu se va manifesta printr-o pedeapsă întru-totul dreaptă a celor care au păcătuit împotriva Lui sau împotriva semenilor lor și nu s-au pocăit de răutatea lor.
Pedeapsa venită în urma mâniei și a răzbunării lui Dumnezeu va fi teribilă, dureroasă și de lungă durată.

Matei 8: 12; 13: 41,42;
Romani 1:18-20; 2:5-8; 3:5,6
Apocalipsa 20:14,15


Nu pot să nu amintesc în acest context și Vestea Bună că, măcar că fiecare dintre noi a păcătuit, orice om poate scăpa de răzbunarea lui Dumnezeu. Crucea are o valoare infinită pentru că, pe fiecare dintre noi păcătoșii, ea ne poate salva de mânia și pedeapsa lui Dumnezeu.

[Traditie1]

În prealabil postat de Pavel77

Pedeapsa venită în urma mâniei și a răzbunării lui Dumnezeu va fi teribilă, dureroasă și de lungă durată.

Matei 8: 12; 13: 41,42;
Romani 1:18-20; 2:5-8; 3:5,6
Apocalipsa 20:14,15

Dumnezeu nu a creat oamenii ca sa-i tortureze. Pedeapsa Lui va consta cel mult in abandonarea celor ce fac probleme, adica a celor ce umbla in voile lor (de aceea e intelept sa abandonam orice preocupare lumeasca si sa ne dedicam in intregime slujirii Lui).


Restul 'pedepsei', adica suferintele, nu sunt create de Dumnezeu ci decurg in mod natural din structura psihologica a omului. Patimile si pacatele modifica aceasta structura de asa natura incat, dupa un timp, ele devin generatoare ale unei mari suferinte.

De pilda, neascultarea se va solda cu groaza de a sti ca ai suparat pe Dumnezeu Cel infinit de mare, raul facut altor oameni va produce remuscari, poftele celor impatimiti vor ajunge sursa de suferinta in lipsa mijloacelor de satisfacere etc.