Vorbirea in limbi la penticostali...

[FiulRisipitor]

În prealabil postat de macsim

Pentru ca cel ce vorbeste intr-o limba straina nu vorbeste oamenilor, ci lui Dumnezeu; si nimeni nu-l intelege, fiindca el, in duh, graieste taine." 1 Corinteni 14: 2
Limba straina poate fi oricare limba pe care nu o inteleg. Si daca aud o insiruire de silabe, nu pot sa spun foarte exact ce aud. Ce fel de limba aud. Daca este vreun dialect african sau pur si simplu o limba pe care nu am mai auzit-o. Limba straina este straina de intelegerea mea.
Tainele graite sunt intre cel care graieste si Dumnezeu. Deci, nu este treaba mea si a nimanui altcuiva decat a lui Dumnezeu si a celui care graieste. In duh, adica nu in minte ...

Daca poti explica te rog: "in Duh".
Eu am inteles: taine fata de altii, dar si taine fata de mine cel care le spun? Pai si atunci cum "ma zidesc"? Daca nu inteleg ce spun inseamna ca nici nu stiu ce spun, inseamna ca nu particip la ceea ce spun, si nici macar nu este treaba mea asa cum spui, ci este strict intre Duhul Sfant(care pentru mine este tot Dumnezeu) si Dumnezeu, si atunci care este implicatia mea? Ce rol am eu in discutia lui Dumnezeu cu Dumnezeu?

În prealabil postat de macsim

Desigur, aici apare o problema. De unde stiu ca ceea ce aflu este adevar sau inselare. Este simplu. Daca Il cunosti pe Dumnezeul caruia i te inchini, vei sti ... pur si simplu vei sti.

Pai vezi, aici intervine problema mea: asa cum l-am cunoscut eu pe Dumnezeu stiu ca nu face nimic lipsit de sens. Ori sa vorbeasca Dumnezeu cu Dumnezeu iar eu daca nu particip constient (fie si pe post numai de ascultator) nu am nici un rost in discutie. Iar aceasta conceptie a mea imi este confirmata de multitudinea de oameni Sfinti care au ajuns sa vorbeasca la modul CONSTIENT cu Dumnezeu.

În prealabil postat de macsim

Exista o mare diferenta intre a sti despre cineva si a cunoaste pe cineva. Cand stiu pe cineva, cunosc despre existenta sa, ca traieste sau a murit sau alte zvonuri. Cand cunosc personal pe cineva, atunci cunosc toate detaliile legate de acea persoana - sau macar continui sa descopar - si stiu cine este si cata incredere pot avea in persoana respectiva.
Despre prima persoana doar citesc sau ascult povesti. Cu cealalta, imi petrec timp si stau de vorba.
La fel este si cu Dumnezeu. Putem vorbi despre El fara sa-L cunoastem. Sau, putem sa-L cunoastem cu adevarat, pe El, ca persoana si atunci stim care este adevarul. Cine umbla in fiecare zi cu Domnul, in lauda, in rugaciune, in citirea bibliei, in meditatii aspura a ceea ce Domnul ne spune si in aplicarea in viata de zi cu zi a invataurilor Sale, acela Il va cunoaste si Il va recunoaste. Si va sti care este adevarul ... Pentru ca Domnul il dezvaluie celui care il cauta cu toata inima.

Perfect de acord cu aceasta! Asta a fost parcursul vietii mele! Il stiam pe Dumnezeu de la parinti, iar mai tarziu L-am cunoscut personal printr-o intamplare anume. Mai tarziu L-am regasit doar la cei care erau numiti Sfinti de catre biserica ortodoxa, urmarind si ce spun altii despre el. Acum sunt incredintat ca Cel pe care L-am cunoscut este Insusi Dumnezeu.

În prealabil postat de macsim

Imi cer iertare Fiule Risipitor ... Nu am vrut sa fie o replica directa la cele spuse de tine. M-am legat de ele doar pentru context ...

Nu este nici o suparare (daca ma supar ca mi se raspunde atunci n-am ce cauta pe forum), si sunt bucuros sa mi se raspunda cand pun intrebari.

[Iosif77]

În prealabil postat de FiulRisipitor

Pai vezi, aici intervine problema mea: asa cum l-am cunoscut eu pe Dumnezeu stiu ca nu face nimic lipsit de sens.

Iarta-ma frate, iti spun cu toata umilinta:
Nadajduiesc ca il vei cunoaste pe Dumnezeu mai mult.
El va face si lucruri complet lipsite de sens.

Nu vei intelege ce face, de ce face ceea ce face, de ce atunci, vei fi dezamagit, descurajat si perplex.
Va fi complet ilogic. Si nu va avea nici un sens.

Imi place ca esti un tip rational si logic. Dar va veni vremea cand va trebui sa-L urmezi pe Dumnezeu prin intuneric, fara sa ai o perspectiva, o privire de ansamblu.

Daca vei trece testul si il vei iubi chiar si atunci cand nu vei intelege sensul lucrarilor Lui, ai trecut un mare hop.

Dumnezeu nu face nimic lipsit de sens. Pentru EL tot ce face are sens.
Pentru noi poate fi uneori complet lipsit de sens, frustrant, neobisnuit sau chiar nedrept.

[FiulRisipitor]

În prealabil postat de Iosif77

Iarta-ma frate, iti spun cu toata umilinta:
Nadajduiesc ca il vei cunoaste pe Dumnezeu mai mult.
El va face si lucruri complet lipsite de sens.

Nu vei intelege ce face, de ce face ceea ce face, de ce atunci, vei fi dezamagit, descurajat si perplex.
Va fi complet ilogic. Si nu va avea nici un sens.

Imi place ca esti un tip rational si logic. Dar va veni vremea cand va trebui sa-L urmezi pe Dumnezeu prin intuneric, fara sa ai o perspectiva, o privire de ansamblu.

Daca vei trece testul si il vei iubi chiar si atunci cand nu vei intelege sensul lucrarilor Lui, ai trecut un mare hop.

Dumnezeu nu face nimic lipsit de sens. Pentru EL tot ce face are sens.
Pentru noi poate fi uneori complet lipsit de sens, frustrant, neobisnuit sau chiar nedrept.

Am trecut si prim momente cand nu am inteles nimic, si m-am certat cu Dumnezeu cerandu-I explicatii, au fost si cazuri cand a trebuit sa "merg (partial) orbeste" dar niciodata cand era vorba de contactul direct cu un duh a carui provenienta nu o cunosc. Iar explicatia nu s-a lasat asteptata deloc! A venit in timp util cat sa nu ma smintesc, a venit pe limba mea si pe masura mintii mele.
Sper ca si tu si eu sa trecem de incercarile acestei vieti castigand-o pe cea vesnica.