duminica prima zi din saptamana ?

[catalin2]

În prealabil postat de tricesimusquintus

OK, vă propun o formulă de compromis: "sabatul zilei a şaptea". Aceasta o diferenţiază şi de sabatele ceremoniale (cele 7 sărbători ale anului iudaic, ce nu cădeau neapărat în zile de sâmbătă) şi de "ziua lui Saturn".

Daca numim sabat ziua de odihna este un pleonasm, "ziua de odihna a zilei a saptea". Daca numim sabat odihna atunci ar merge dar suna cam ciudat. De ce sa nu numim Sabat, adica ziua de odihna?

În prealabil postat de tricesimusquintus

Cu o săptămână înainte de a primi porunca Sabatului la Sinai, Moise le zice legat de mană că "mâine este Sabatul" Ieşirea 16,25. La care evreii ar fi trebuit să întrebe "dar ce este ăla Sabat?" (şi încă "Sabatul în cinstea Domnului" - nu în cinstea Exodului).

Ai taiat din pasaj, luand din context. El suna asa, de fapt la 16, 23, nu la 16, 25: "Şi Moise le-a zis: "Domnul a poruncit aşa. Mâine este ziua de odihnă, Sabatul închinat Domnului."
Iar la 16, 25 avem: "
Moise a zis: "Mâncaţi-o azi, căci este ziua Sabatului; azi nu veţi găsi mană pe câmp." Caci venise a doua zi.
Deci evreii nu aveau cum sa intrebe ce e ala Sabat, din moment ce Moise le spusese cu o zi inainte ce a spus Domnul.
Iar Domnul le spusese chiar cu o zi inainte sa cada mana, la 16,5:
"În ziua a şasea, când vor pregăti ce au adus acasă, vor avea de două ori mai mult decât vor strânge în fiecare zi."
Ca sa nu cumva sa spui ca ce e cu ziua sase, dau si pasajul 16,4:
"Domnul a zis lui Moise: "Iată că voi face să vă ploaie pâine din ceruri. Poporul va ieşi afară, şi va strânge, cât îi trebuie pentru fiecare zi, ca să-l pun la încercare, şi să văd dacă va umbla sau nu după legea Mea."

[catalin2]

Si cu asta am cam terminat cu cultul adventist.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de catalin2

Daca numim sabat ziua de odihna este un pleonasm, "ziua de odihna a zilei a saptea". Daca numim sabat odihna atunci ar merge dar suna cam ciudat.

Expresia devine pleonastică doar datorită faptului că atât "odihnă", cât şi "a şaptea" au aceeaşi rădăcină comună. Chiar postasem ceva legat de aspectul acesta, însă am tăiat la editare să nu mă acuze iar dl. AdrianAamz de ironii ieftine.

În prealabil postat de catalin2

De ce sa nu numim Sabat, adica ziua de odihna?

pentru motivul expus deja. Existau mai multe tipuri de sabate (zile nelucrătoare): sabate ceremoniale (şapte la număr), chiar ani sabatici, şi sabatul zilei a şaptea (sâmbăta). În felul acesta le-am putea diferenţia şi evita confuziile.

În prealabil postat de catalin2

Ai taiat din pasaj, luand din context. El suna asa, de fapt la 16, 23, nu la 16, 25: "Şi Moise le-a zis: "Domnul a poruncit aşa. Mâine este ziua de odihnă, Sabatul închinat Domnului."
Iar la 16, 25 avem: "
Moise a zis: "Mâncaţi-o azi, căci este ziua Sabatului; azi nu veţi găsi mană pe câmp." Caci venise a doua zi.
Deci evreii nu aveau cum sa intrebe ce e ala Sabat, din moment ce Moise le spusese cu o zi inainte ce a spus Domnul.
Iar Domnul le spusese chiar cu o zi inainte sa cada mana, la 16,5:
"În ziua a şasea, când vor pregăti ce au adus acasă, vor avea de două ori mai mult decât vor strânge în fiecare zi."
Ca sa nu cumva sa spui ca ce e cu ziua sase, dau si pasajul 16,4:
"Domnul a zis lui Moise: "Iată că voi face să vă ploaie pâine din ceruri. Poporul va ieşi afară, şi va strânge, cât îi trebuie pentru fiecare zi, ca să-l pun la încercare, şi să văd dacă va umbla sau nu după legea Mea."

N-am tăiat, ci am povestit, citând doar cvintele esenţiale. Evreii puteau să se mire de "sabat", atunci când li s-a spus despre el, nu cu o zi după. Cert e că noţiunea de "Sabat" apare înainte de Sinai (şi era cunoscută de evrei), nu după cum vreţi să acreditaţi ideea.

[catalin2]

Tricesimusquintus si crocomau, tot nu v-ati prins ca am desfiintat tot ce sustin adventistii si ca nu mai au rost discutiile? Sa fac un rezumat. Cele sapte zile au inceput sa fie numarate dupa ce poporul s-a plans ca nu mai are ce manca. Asa ca Domnul le-a zis ca o sa le dea mana, dar in a sasea zi sa stranga dublu. Dupa sase zile Moise le-a zis ca maine Domnul a zis ca e Sabat, ziua de odihna. Si nu va cadea mana. Dar sapte zile inainte, cand nu se stabilise Sabatul, Domnul le-a dat prepelite si ei s-au dus sa le adune si sa le manace. Habar nu aveau de ziua de odihna.
Apoi Domnul le spune: "Şase zile să adunaţi, iar ziua a şaptea este zi de odihnă şi nu veţi afla din ea în această zi." Acum afla si ei de ziua de odihna, care e a saptea zi de cand a cazut mana. De ce le tot repeta de sase zile, daca stiau de saptamana?

[catalin2]

Iata si etimologia cuvantului Sabbath: http://en.wiktionary.org/wiki/%D7%A9%D7%91%D7%AA
In limba akkadiana: šapatt, “the 15th day of the month”. Asadar la akkadieni era ziua a cincisprezecea a fiecarei luni.

[catalin2]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Expresia devine pleonastică doar datorită faptului că atât "odihnă", cât şi "a şaptea" au aceeaşi rădăcină comună. Chiar postasem ceva legat de aspectul acesta, însă am tăiat la editare să nu mă acuze iar dl. AdrianAamz de ironii ieftine.

Pai nu stiu ce era nevoie de studii academice, e de ajuns sa cautam sabat si sapte in ebraica si sa vedem ca sunt cuvinte diferite, scrise diferit. A saptea zi a fost numita "odihna", nu "sapte". Mai exista si saptamana de sabat (saptamana de sarbatorire a Pastilor la evrei), poate de aici s-a inteles gresit, ca sunt sapte zile.

În prealabil postat de tricesimusquintus

N-am tăiat, ci am povestit, citând doar cvintele esenţiale. Evreii puteau să se mire de "sabat", atunci când li s-a spus despre el, nu cu o zi după. Cert e că noţiunea de "Sabat" apare înainte de Sinai (şi era cunoscută de evrei), nu după cum vreţi să acreditaţi ideea

Cum sa se mire, daca Moise le zice ca Domnul i-a zis ca maine este zi de odihna, de aceea au adunat in ziua a sasea dublu din mana? Cert este ca niciunde nu scrie ca era cunoscut sabatul si v-am demonstrat ca nici nu exista asa ceva.

[tricesimusquintus]

N-ai fost atent la postările anterioare.

[catalin2]

În prealabil postat de tricesimusquintus

N-ai fost atent la postările anterioare.

Eu cred ca ai inteles dar nu poti sa recunoasti ca adventistii s-au inselat. Totul a pornit de la faptul ca evreii s-au suparat in acea zi pentru ca nu aveau mancare. Apoi Domnul le-a zis ca de maine le va da mana si vor trebui sa adune doar sase zile. In ziua a saptea, ziua a saptea de cand s-au suparat evreii, mana nu a mai cazut si Domnul a spus ca acea zi va fi de odihna. De aceea le-a spus sa pregatesca mancarea din ziua a sasea, sa nu lucreze in ziua a saptea.
Dar ziua in care s-au suparat era chiar cu sapte zile inainte. In conceptia adventistilor, chiar daca era sabat, Domnul a facut sa vina potarnichi si le-a spus sa le gateasca si sa le manance in acea zi.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de catalin2

Eu cred ca ai inteles dar nu poti sa recunoasti ca adventistii s-au inselat. Totul a pornit de la faptul ca evreii s-au suparat in acea zi pentru ca nu aveau mancare. Apoi Domnul le-a zis ca de maine le va da mana si vor trebui sa adune doar sase zile. In ziua a saptea, ziua a saptea de cand s-au suparat evreii, mana nu a mai cazut si Domnul a spus ca acea zi va fi de odihna. De aceea le-a spus sa pregatesca mancarea din ziua a sasea, sa nu lucreze in ziua a saptea.
Dar ziua in care s-au suparat era chiar cu sapte zile inainte. In conceptia adventistilor, chiar daca era sabat, Domnul a facut sa vina potarnichi si le-a spus sa le gateasca si sa le manance in acea zi.

Amesteci mana cu potârnichile degeaba. Dumnezeu la Creaţie a lucrat şase zile şi în a şaptea s-a odihnit, de aici şi numele zilei a şaptea: Sabat. În porunca a IV-a întâlnim toate aceste elemente. Şi nu înţeleg de ce atâta încrâncenare, deoarece tot nu păziţi ziua de odihnă ca memorial al Creaţiei, ori ca urmare a poruncii de la Sinai. O păziţi ca amintitoare a Învierii lui Hristos. Deci sunt motivaţii şi zile diferite. Care-i problema?

[catalin2]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Amesteci mana cu potârnichile degeaba. Dumnezeu la Creaţie a lucrat şase zile şi în a şaptea s-a odihnit, de aici şi numele zilei a şaptea: Sabat. În porunca a IV-a întâlnim toate aceste elemente. Şi nu înţeleg de ce atâta încrâncenare, deoarece tot nu păziţi ziua de odihnă ca memorial al Creaţiei, ori ca urmare a poruncii de la Sinai. O păziţi ca amintitoare a Învierii lui Hristos. Deci sunt motivaţii şi zile diferite. Care-i problema?

Din iritarea dvs. observ ca putin ati inceput sa intelegeti.
Deci: religia adeventista spune ca sabatul era dinainte de Moise, a fost dupa tinut de la Adam pana la Moise.
Pe langa faptul ca nu scrie niciunde in Biblie ca ar fi fost vreo zi de odihna, sau ca intro zi s-au odihnit pana la Moise, stim din istorie ca niciun popor nu avea notiunea de saptamana (7 zile, ca alfel iese un pleonasm, "saptamana de 7 zile").

Ceea ce am aratat eu e ca in ziua in care se presupune ca ar fi fost sabatul pentru evrei, cu 7 zile inainte ca Domnul sa-i zica lui Moise de sabat, evreii nu s-au odihnit deloc. Ba chiar Domnul le-a dat potarnichi si le-a spus sa le adune si sa le gateasca, iar a doua zi vor primi mana. Deci nu se tinea niciun sabat nici de evrei, nici Domnul nu mentionase nimic. Ei muncisera ca intr-o zi normala, ba chiar mai mult.
Deci evreii nu cunosteau ziua de odihna.