Sfaturi date altora...

[anna21]

În prealabil postat de sophia

''Niciodata sa nu dai sfat nimanui, pana cand nu l-ai trait tu! Cel ce da sfat, dar el nu l-a trait, este ca izvorul de apa pictat pe perete".

Parintele Cleopa"

L-am gasit acum pe acest site.
Aici are multa dreptate. Asa ca sa avem grija cu sfatuitul...

Eu nu am gasit contextul in care parintele Cleopa a spus acest lucru.

Este o regula de bun simt sa nu vorbesti lucruri duhovnicesti cand mintea ta este complet pamanteasca. Cred ca la sfatul duhovnicesc se refera.

Uite ce scrie in Psalmul 49:
"Iar păcătosului i-a zis Dumnezeu: "Pentru ce tu istoriseşti dreptăţile Mele şi iei legământul Meu în gura ta?
Tu ai urât învăţătura şi ai lepădat cuvintele Mele înapoia ta".

Deci sa fim atenti cu sfaturile duhovmicesti daca avem caderea sa vorbim despre ele sau viata noastra este cufundata in pacat. Daca suntem pacatosi, cu teama sa vorbim despre porunci dumnezeiesti.

Daca omul este curatit de patimi si ajunge sa vada lumina dumnezeiasca, fara frica putem lua sfat de la un astfel de om.

[sophia]

În prealabil postat de anna21

Eu nu am gasit contextul in care parintele Cleopa a spus acest lucru.

Este o regula de bun simt sa nu vorbesti lucruri duhovnicesti cand mintea ta este complet pamanteasca. Cred ca la sfatul duhovnicesc se refera.

Uite ce scrie in Psalmul 49:
"Iar păcătosului i-a zis Dumnezeu: "Pentru ce tu istoriseşti dreptăţile Mele şi iei legământul Meu în gura ta?
Tu ai urât învăţătura şi ai lepădat cuvintele Mele înapoia ta".

Deci sa fim atenti cu sfaturile duhovmicesti daca avem caderea sa vorbim despre ele sau viata noastra este cufundata in pacat. Daca suntem pacatosi, cu teama sa vorbim despre porunci dumnezeiesti.

Daca omul este curatit de patimi si ajunge sa vada lumina dumnezeiasca, fara frica putem lua sfat de la un astfel de om.

Ce inseamna sfat duhovnicesc?
Si de unde rezulta ca la asta s-a referit si nu la sfat in general?
Si tocmai ai ai raspuns tu singura:
"Pentru ce tu istoriseşti dreptăţile Mele şi iei legământul Meu în gura ta?
Tu ai urât învăţătura şi ai lepădat cuvintele Mele înapoia ta".

Fix asta fac cei ce scriu lucrari teologice. La asta ma refeream eu.

[anna21]

În prealabil postat de sophia

Ce inseamna sfat duhovnicesc?
Si de unde rezulta ca la asta s-a referit si nu la sfat in general?
Si tocmai ai ai raspuns tu singura:
"Pentru ce tu istoriseşti dreptăţile Mele şi iei legământul Meu în gura ta?
Tu ai urât învăţătura şi ai lepădat cuvintele Mele înapoia ta".

Fix asta fac cei ce scriu lucrari teologice. La asta ma refeream eu.

Sophia, daca cei care scriu carti teologice s-au indepartat de invatatura ortodoxa si de ortopraxie, atrunci, da ai avea dreptate.

Dar cartile teologice despre care vorbim noi pe forum, in general sunt scrise de sfinti.. si atunci iti faci pacat referindu-te astfel la ei.

[anna21]

Parintele Rafail Noica:
" Un alt aspect al judecatii de apoi va fi acesta: Vor fi la judecata doua tabere: cei care vor fi zis in viata lor lui Dumnezeu: “Faca-se voia Ta!” si cei carora Dumnezeu le va zice la judecata “Faca-se voia ta!” Si daca Dumnezeu imi spune mie “Faca-se voia ta!” si eu ma voi duce sa imi fac voia mea, asta este iadul! Cand vom intelege, frati si surori, ca singurul lucru de dorit, singurul Rai este sa putem trai “Faca-se voia Ta, Doamne!“? Cand vom intelege ca ceea ce numim noi “voia mea proprie” este Iadul? Iar pentru a intelege “voia proprie” – pentru o faptura libera – iarasi trebuie definitii… Este vorba de o voie patimasa. Ce-i o patima? Si aici e nevoie de definitii… Patima este o scalciere a realitatii pe care a creat-o Dumnezeu, nu este o realitate in sine, este ca un cancer, o buba peste un trup sanatos sau ceva sucit. Si voia patimasa este o voie nereala, este un irealism. Iar a intra in voia lui Dumnezeu este singura adevarata realitate pe care Dumnezeu a gandit-o si a facut-o si in care ne-a invitat. Si care este… tocmai ce vrea omul! (e vorba de “ce vrea omul” in adancul si in esenta sa, iar nu de voia sa patimasa, ci care este scopul ultim, adesea neconstientizat sau neinteles al aspiratiilor sale, nota noastra)."
.............

...Si Hristos, ca Dumnezeu atotputernic este nevoit, intr-un sfarsit, sa zica, intingand putina paine in vin: “Ce ai de facut, fa mai degraba!”. Dumnezeu cel atotputernic a zis lui Iuda: “Faca-se voia ta!” Si daca n-ar fi zis-o Hristos (ca Iuda cauta prilej sa il vanda!), apoi sunt sigur ca pana astazi Iuda ar cauta prilej si n-ar gasi… Daca puterea cuvantului lui Dumnezeu nu ar fi dat ingaduinta, nu s-ar fi putut intampla asta! Dar uitati-va: un Dumnezeu care cauta prin toate mijloacele mantuirea omului, dar care nu transgreseaza libertatea pe care o are.

Mai este si cuvantul lui Hristos, din capitolul al cincilea din Evanghelia Sfantului Ioan, care zice: “Cei care asculta cuvantul Meu nu vor muri, nu vor trece prin Judecata, ci vor trece (direct) de la moarte la viata.” De ce vor trece de la moarte la viata? (Viata asta numindu-se moarte si cea in care trecem – ceea ce numim moartea noastra – va fi viata cu adevarat!) Fiindca toata viata noastra va fi fost o judecata cu Dumnezeu si daca in aceasta judecata ajungem candva deplin sa zicem lui Dumnezeu: “Faca-se voia Ta!“, Judecata de Apoi s-a facut acum. Si poate ca in sensul asta putem intelege Apocalipsa care zice de prima Inviere si de cei care iau parte la prima Inviere nu vor mai fi necajiti de moartea cea de-a doua“.

[anna21]

Si mie imi este uneori greu sa postesc, mi-e greu sa ma rog, mi-e rusie sa ma spovedesc etc... Nu este usor.

Dar imi este foarte teama de momentul in care incep sa-L insel pe Dumnezeu. De exemplu, ma gandesc: ia sa manac eu marul asta copt de pe placinta ca e doar mar, e de post (dar placinta nu e de post).
Nu stiu daca ma fac inteleasa.. e grav sa umblu cu jumatati de masura. Si uneori o fac.
Adica, poate uneori nu intelegi de ce trebuie abstinenta sau batic, sau mai stiu eu ce.
Dar decat sa te inveninezi si sa te simti nedreptatita, mai bine gandesti ca o faci pentru Dumnezeu. Cred ca orice stradanie de a ta, chiar stangace si nevolnica, Dumnezeu o vede si mai departe te ajuta El.

Dar nu te ridica impotriva celor ce-L iubesc pe Dumnezeu spunand ca nu au stiut ce este "suferinta" unei femei etc.. ca gresesti.

[Daniel777]

Tu-mi scrii: „Inainte, intuitia nu m-a inselat niciodata. Acum, as fi bucuroasa sa aflu ca eu am gresit”. Daca iti voi spune ca, de aceasta data, intuitia ta cu adevarat a gresit sau, cum scrii tu, „te-a inselat”, atunci ma tem ca nu vei fi cu adevarat multumita si bucuroasa de aceasta. Cu atat mai mult cu cat in privinta mea si a celor ce sunt cu mine aici tu nu te inseli pentru prima data. Daca eu nu-ti voi spune nimic in aceasta privinta si voi intarzia cu scrisoarea, tu te vei increde in intuitia ta si lucrurile nu vor fi deloc bune. In legatura cu acestea, eu ma repet putin. Multor oameni li s-a intamplat si li se intampla ca deseori visele lor sa se dovedeasca a fi profetice. Si, in felul acesta, ei[1] s-au obisnuit sa creada in visele lor. Lucruri asemanatoare se intampla multora si cu intuitia lor. Dupa cum spun parintii cu viata ascetica, este extraordinar de periculos. Cand este vorba despre lucruri de mica importanta, atunci greseala nu este atat de importanta. Dar daca se afla in discutie probleme de importanta majora, atunci fiecare greseala va avea ca rezultat catastrofe grave. Ceva asemanator se petrece permanent in lume cu o multime de oameni. Nu este de asemenea mai putin important si ceea ce se intampla cu increderea noastra ce depaseste limitele necesarului in decizia ratiunii[2]. In cartea mea, eu ating foarte pe scurt aceasta problema, vorbind despre limitele logicii noastre, adica ale gandirii noastre logice, despre faptul ca concluziile ratiunii noastre nu sunt niciodata absolut corecte[3]. Asa se intampla si cu rationamentele despre oameni. De aceea, s-a dat porunca celor ce cauta dreptatea: Nu judecati! (Matei 7, 1).

Ce judecata cautam noi la urma urmelor? Fara indoiala, pe cea absolut adevarata, daca noi suntem oameni autentici si nu „neoameni”. Asa si in cautarea noastra, a cunoasterii, noi ne straduim intr-o tensiune maximala a fiintei noastre sa cunoastem nu mai putin decat ADEVARUL ABSOLUT. Pentru orice OM NORMAL, adica creat cu adevarat dupa chipul lui Dumnezeu, acesta este un lucru foarte firesc si altul nu exista. In „gandirea noastra logica” insa este un viciu inevitabil: insuficienta fundamentarii.

Astfel, in mod obisnuit, din punct de vedere psihologic, oamenii isi inchipuie ca deductia rationamentului lor este CORECTA pana la evidenta. Dar daca ei sunt capabili de autoanaliza, pot de asemenea sa inteleaga pe cale logica ca aceasta evidenta este inselatoare. Si nu te poti opri la aceasta.

Pentru o judecata absolut dreapta, rationamentele si analogia trebuie sa fie purtatoare ale unei experiente atotcuprinzatoare si a unei cunoasteri inepuizabile. Noi cunoastem doar „in parte”, asa cum a spus Apostolul Pavel[4]. Desigur, si tu si oricare altul veti spune: “Atunci cum este posibil sa traiesti, adica sa actionezi in viata de zi cu zi?” Aceasta nu este un lucru simplu. Stiinta noastra este prea mare, telurile ce ii stau in fata sunt atat de marete, incat orice alta „stiinta” mandra prin sine in fata ei este NIMIC; ca de exemplu miscarea „lunaticilor” contemporani care este nimic in comparatie cu nemarginirea lumii. Este neindoielnic ca in aceasta lume totdeauna suferim oarecum. Este fireasca pentru noi nazuinta spre EXISTENTA FARA DE INCEPUT si CAUTAREA unitatii cu PRINCIPIUL oricarei EXISTENTE, dar in hotarele pamantesti si in vagaunile trupului nostru nu vom dobandi desavarsirea. De aici si suferinta noastra. Noi uitam „detaliile” acestui plan pamantesc; noi cedam locul oricarei fiinte; ne dam pe sine chiar spre pangarire, pentru a crea” o cariera, oricare ar fi ea. Suntem neputinciosi nu pentru ca suntem in realitate neputinciosi, ci pentru ca in „puterea” iubirii noastre fata de Dumnezeu si de aproapele cedam si ne retragem.

Astfel, prin aceste scurte cuvinte, te rog sa faci o deductie corespunzatoare, adica sa temperezi in primul rand, increderea, in intuitia ta si atunci vei gresi mai putin. Imi va fi mai usor sa te iubesc si tu insati vei fi mai libera in iubirea ta fata de oameni. Te rog sa crezi ca ai trecut rece, mai mult decat altadata, pe langa iubirea sincera ce ti s-a aratat. Stiindu-te pe tine ca pe cea care nazuiesti fierbinte spre ADEVAR si DESAVARSIRE, m-am hotarat sa-ti spun ca, dupa cuvantul aceluiasi Apostol Pavel, noi putem fi indatorati in multe privinte, dar nu in iubire. Imi vei spune ca este o adaptare a cuvintelor Apostolului Pavel. Da, este o adaptare pentru a sublinia faptul ca suntem datori sa-i iubim pe altii nu mai putin decat ne iubesc acestia pe noi. Este adevarat, N. te iubeste, dar nu mai mult decat altii. Zilele trecute am primit o scrisoare de la N. Ea scria: „Iata N. N. este un om de care nu te poti lovi, nu te poti zgaria”. Asa era si staretul Siluan. Cu toate ca nu toti sunt asemenea acestor oameni, dar ne staruim si noi sa fim mai putin mai „usori”…

[ap2010]

Referindu-ma la subiectul topicului,pot spune ca personal pot primi sfaturi si de la persoane care nu au trecut prin aceeasi situatie dar pot fi mai competente decat mine in materie. Ce ar insemna sa merg la un medic si sa nu accept diagnosticul si tratamentul decat daca a suferit si el de aceeasi boala? Sau sa ma compar cu un duhovnic care a discutat cu zeci sau sute de persoane inaintea mea despre aceeasi problema cu care vin eu?

[dobrin7m]

În prealabil postat de sophia

Ce inseamna sfat duhovnicesc?
Si de unde rezulta ca la asta s-a referit si nu la sfat in general?
Si tocmai ai ai raspuns tu singura:
"Pentru ce tu istoriseşti dreptăţile Mele şi iei legământul Meu în gura ta?
Tu ai urât învăţătura şi ai lepădat cuvintele Mele înapoia ta".

Fix asta fac cei ce scriu lucrari teologice. La asta ma refeream eu.

Sfatul dugovnicesc il da calugarul, preotul. Anna21 are perfecta dreptate.
Tu insasi Sophia spuneai ca. vezi Doamne, calugarul nu poate da sfaturi unui casatorit, ca nu e casatorit. SI Anna21 ti-a raspuns foarte clar.
ce le mai incalcesti Doamne.
Indeletnicirea de a incalci cuvintele Parintelui Cleopa este o noua placere a ta?
Nu de alta da ca stim si noi cu totii si atunci sa nu mai ne prindem in hora ta.

[sophia]

În prealabil postat de dobrin7m

Sfatul dugovnicesc il da calugarul, preotul. Anna21 are perfecta dreptate.
Tu insasi Sophia spuneai ca. vezi Doamne, calugarul nu poate da sfaturi unui casatorit, ca nu e casatorit. SI Anna21 ti-a raspuns foarte clar.
ce le mai incalcesti Doamne.
Indeletnicirea de a incalci cuvintele Parintelui Cleopa este o noua placere a ta?
Nu de alta da ca stim si noi cu totii si atunci sa nu mai ne prindem in hora ta.

N-am inteles! Si la care postare a Annei faci referire?
Nu incalcesc eu nimic.
Am gasit acel citat aici pe site, mi-a placut si l-am pus in discutie. Atat.
In rest, dupa ce am citit un pic scrieri/predici ale parintelui Cleopa si m-am simtit oribil (mi-a dat senzatia ca sunt pacatoasa si vinovata din principiu pentru ca sunt om, femeie si casatorita), nu am mai putut citi alte scrieri de monahi si sunt f.prudenta cu ceea ce citesc si de la sfinti. Mai degraba discut si urmez sfaturi date de preoti de mir, care sunt mai pamanteni.
Nu vreau sa judec pe nimeni, fiecare este liber sa asculte de cine vrea, depinde de sensibilitatea lui.
Mie mi-a facut tare rau sa citesc cum cearta lumea si invata sa tii post 7 zile din saptamana si tot anul. Pentru mine este prea dur.
Preotul meu mi-a spus acelasi lucru: "nu te poti lua tu dupa calugari. Tie ti-a dat Dumnezeu sa fii femeie, ti-a dat sot si trebuie sa traiesti ca atare."
Si parintele Galeriu, Dumnezeu sa-l ierte m-a sfatuit si m-a ajutat atat cat a stiut/putut, m-a inteles si a fost tare bun cu mine.Si si-a stiut limita intr-o anumita problema. (Nu s-a pus mai presus de altii.)
Niciodata n-a judecat sau ranit vreun om, ba dimpotriva, a mangaiat.