Dumnezeu, Patrie, Famile

[TINERI PENTRU ROMANIA]

TREI CUVINTE
de Alexei Mateevici

Eu ştiu trei sfinte cuvinte
Ce trec din gură în gură.
Durerea şi jalea acestui pământ
Sfinţenia lor nu o fură;
Acel ce în ele deloc n-a crezut,
Credinţa şi cinstea de mult şi-a vândut.

Unu-i Domnul – Preasfântă voinţă
În toate voinţele noastre,
Şi una-i în toate Preasfânta Fiinţă
Mai sus de-nălţările-albastre;
Trec anii-n zbor şi se pierd ca fumu-n văzduh,
Acelaşi rămâne în veci Sfântul Duh.

Patria-n lume-i ca o oază-n pustiu,
Sunt eu, eşti tu, e tot ce iubim.
Sunt câmpuri, altare, morminte şi tot ce e viu,
E tot ce poate fi mai concret, mai sublim;
Acest adevăr pentru noi nu-i ascuns,
Şi pruncii cei mici de mult l-au pătruns.

Să-ntemeiem o familie, să creştem copii,
Aşa e rostul în viaţă.
Să-i iubim, să-i cinstim pe părinţi,
Cel Sfânt aşa ne învaţă;
De vrei să-L urmezi – apoi fugi de păcat
Şi sufletul tău păstrează-l curat.

Păziţi trei cuvine, şi rostul lor sfânt
Treceţi-l din gură în gură,
Căci durerea şi jalea acestui pământ
Sfinţenia lor nu o fură,
Şi cel ce-n sfinţenia lor a crezut
Credinţa şi cinstea nu şi-a pierdut.

[konijiro]

Doamnă, domnule Bast-et important e să avem copii, de rest are grijă Dumnezeu. Să avem credinţă!

Pleci de la un caz particular si generalizezi lipsit de orice logica.

Spune-mi, te rog, de copiii aia din Africa, rezultati in urma unei viziuni ca cea din postul tau, cine are grija? Ca de murit mor pe capete, zilnic, de foame. Si nu vorbim de cazuri particulare, ci de mii.

[TINERI PENTRU ROMANIA]

CONSIDERAŢII

Credinciosul îl poartă pe Dumnezeu în inima sa, dar trebuie să-şi manifeste credinţa şi în lume.
Credinciosul dobândeşte confirmarea vizibilă vocaţiei sale creştine doar înăbuşindu-şi egoismele şi consacrându-se în întregime binelui aproapelui. Reprimarea propriilor egoisme, mărturie a prezenţei lui Dumnezeu în fiinţa sa, face ca activitatea credinciosului să se orienteze spre ţeluri altruiste. De exemplu el se poate ralia unor eforturi de educare şi de îmbunătăţire a condiţiilor de existenţă ale păturilor inferioare ale populaţiei.

Cetăţeanul, funcţionarul, magistratul şi soldatul devin, prin slujirea Patriei, deci a aproapelui, membrii unei comunităţi de colaboratori la lucrarea divină. Fiecare dintre ei, punând pe planul doi binele propriu pentru a se devota binelui comun, îşi găseşte raţiunea de fi în această renunţare de sine şi în îndeplinirea datoriei faţă de ceilalţi.

Orice individ, indiferent de rangul său social, trebuie să slujească Patria. Patria este o entitate ideală prin care Dumnezeu înalţă şi formează oamenii conform ţelurilor sale supreme. Cum poate cel care nu-şi iubeşte Patria vizibilă să iubească Patria cerească pe care nu o vede? „Acela care nu-şi iubeşte fratele, pe care-l vede, cum îl poate iubi pe Dumnezeu pe care nu-l vede?”(I Ioan 4, 20). Acela care se înstrăinează de Patria sa ajunge străin şi de Dumnezeu.

E o datorie pentru credincios de a trăi în Patrie aşa cum trăieşte în familie. Această dăruire de sine nu e un sacrificiu, ci mai degrabă un mijloc pentru om de a se realiza pe deplin. Credinciosul nu-şi poate găsi echilibrul decât împreună cu semenii săi. El nu-şi poate găsi mântuirea decât în Biserică şi raţiunea de a exista decât în naţiune şi în Patrie.

Tomescu Ionuţ

[TINERI PENTRU ROMANIA]

MAMA
de Alexei Mateevici

Te-am zămislit eu cu iubire,
Cu drag în mine te-am purtat
Şi de la Domnul fericire
Eu cu plânsoare ţi-am rugat.

Sub inima tremurătoare
Păzit-am micul copilaş,
Şi dragostea mea arzătoare
Ţi-a fost de strajă şi sălaş.

Şoptit-am rugăciuni smerite
Şi cu plânsoare m-am rugat,
Să-ţi fie zilele scutite
De nenoroc şi de păcat.

Şi-ai fost cu firea părintească,
Cu duhul părintesc senin,
Cu-nţelepciunea ta firească
Copil cuminte şi blajin.

Şi când în floarea tinereţii
Venita vestea războirii,
Tu jertfa sfântă a vieţii
Ţi-ai dat-o cetelor oştirii.

Şi-n bătălia cea aprinsă
Sărita-i plin de vitejie.
La moarte, ca la stea nestinsă,
Ai năzuit cu bucurie.

Acum la vatra ta străbună
Încet eu numele-ţi şoptesc,
Din lacrimi ţi-mpletesc cunună,
Dar moartea ţi-o blagoslovesc.