O lume a departelui nostru

[Doriana]

Mi se pare aceeasi idee, spusa putin altfel. O singura obiectie asa avea: Cand iubesti, desi raul dispare din tine, nu dispare perceptia raului, ba e chiar foarte accentuata, caci raul contrasteaza puternic cu binele care este rezultatul iubirii din tine. Hristos, care era insasi intruparea iubirii lui Dumnezeu, percepea raul foarte clar si chiar il demasca; insa nu se amesteca nici un moment cu el si nu facea lucrarea lui.
Sufletul tau va deveni intr-adevar parte a Iubirii, astfel incat pana si sufletul tau va dori ce doreste Dumnezeu, inima ta va simti ce simte El si chiar mintea ta va gandi gandurile lui. Ceva de genul Galateni 2: 20:

"M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa de acum, în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine."

Cu alte cuvinte, vointa, dorintele si simtirile mele vechi s-au suit pe cruce in unde au murit impreuna cu Hristos. Iar cand Hristos a inviat a inviat si in mine, nascandu-ma din nou din El, un om nou , cu dorinte si simtaminte noi, duhovnicesti. Hristos, Domnul iubirii, a nascut in inima mea iubirea lui Dumnezeu si iubirea aceasta nu mai poate face raul, ci in fiecare clipa ma conduce pe urmele pasilor Lui, facand numai voia Lui. Doamne ajuta-ne!

Motto: ,,Va iubesc asa cum sunteti, cu tot ce e viu si tot ce e, prin moarte, înca mai viu în rosturile voastre. Voi sunteti partea mea de istorie, sunteti partea mea de eternitate. Daca nu v-as iubi asa cum sunteti, ce as face din dragostea mea? Daca n-as întelege, vedea si nadajdui în voi, în ce altceva as nadajdui si întelege? Voi ma trimiteti dincolo... adica atât de adânc în inima voastra,încât regasesc toate izvoarele pe care o nebunie arzatoare le secase la suprafata. Va înteleg, chiar când nu stiu sa va talmacesc sensurile, va iubesc,chiar daca îmi dusmaniti idealurile. Si întocmai lui Aliosa Karamazov, pe care toti îl simteau alaturi de ei, as vrea sa simtiti ca va stau aproape.Ca sunt de fata”.(Constantin Noica)

Analiza o puteti citi aici

,,Visez o scoala in care sa nu se predea, la drept vorbind, nimic. Sa traiesti linistit si cuviincios, intr-o margine de cetate, iar oamenii tineri, cativa oameni tineri ai lumii, sa vina acolo spre a se elibera de tirania profesoratului. Caci totul si toti le dau lectii. Totul trebuie invatat din afara si pe dinafara, iar singurul lucru care le e ingaduit din cand in cand e sa puna intrebari.Gandul Scolii, al celei unde sa nu se predea nimic, ma obsedeaza.Stari de spirit, asta trebuie dat altora; nu continuturi, nu sfaturi, nu invataturi." (Constantin Noica)

Noica,Scoala de la Paltinis si traditia filosofiei antice> aici