Citat:
În prealabil postat de Belphegor
Prin rezonanta magnetica nucleara se observa foarte bine faptul ca exista o relatie strasa intre creier si personalitate deci nu ar fi nevoie de un ,,suflet'' pentru a detine etica,mila si alte trasaturi psihice necesare omului.
|
Cunosc ideea că nivelul de inteligență determină la un moment dat morala, sentimentele de milă, compasiune etc. și nu existența sau absența sufletului. Probabil că e demonstrat că animalele cu un IQ relativ superior (cimpanzeul, delfinii), au o sensibilitate mult mai mare, spre deosebire de cele cu un IQ normal (găinile, de pildă).
Și probabil că e demonstrat că un om cu un IQ superior este capabil să urască suficient de mult încât să-și ucidă semenii.
Deci, dacă creierul (inteligența, IQ) dă naștere eticii (moralei), cum se explică că există oamenii superinteligenți care doresc răul? De unde ideea că trebuie să cultivăm o etică a milei, compasiunii și iubirii?
IQ-ul, inteligența în general (indiferent de accepțiunea pe care o are), nu are "miros" etic. Resorturile etice ale ființei noastre vin din altă parte, că vrem, că nu vrem. Că e suflet, că e conștiință, că e chipul și asemănărea lui Dumnezeu în noi, că sunt toate la un loc, nu cred că e inteligența, fie ea și superdezvoltată.
P.S. "Prin rezonanta magnetica nucleara" (iradierea unui nucleu atomic dintr-un câmp magnetic cu un câmp de radiofrecvențe) se pot obține orice rezultate (informații) privind "configurația" chimică a corpului supus cercetării. Și de la fizico - chimic până la nivelul conștiinței, iar e vorba de un salt calitativ uriaș și
iarăși acceptat tot prin credință, fiindcă "verigile lipsă" nu ne dau pace nici aici.