Am nevoie de ajutor!

[Oanalia]

Am vazut astfel de cazuri printre cunoscutii mei si pot sa-mi imaginez cat este de greu.
Cand sotul meu era ,,om" isi dorea enorm un copil, era topit dupa ei cand ii vedea pe strada. Apoi, dupa ce s-a schimbat nici nu vroia sa auda.
Desigur, trebuie sa mentionez ca nu avem posibilitatea financiara de a creste un copil acum, dar,la un moment dat poate venea si copilul.
Mi-ar fi fost mult mai greu sa trec peste momentul asta cu un copil in brate. Cel putin din acest punct de vedere sunt multumita ca nu i-am dat viata ca sa-l chinui

[o copila]

Draga Lia,

imi dau seama prin ce treci pt ca si eu am trecut prin ceva asemanator. Iti face vise si sperante ca vei imbatrani langa acel om si cand colo.....totul pare sa se naruie dupa foarte putin timp.
Eu zic sa nu deznadajduiesti, si eu am apelat la oameniii de pe acest site si am primit cateva sfaturi bune pe care le-am aplicat si...slava Domnului, am trecut peste acel hop.
Totusi.....ce v-a legat de la bun inceput? Cum a inceput iubirea voastra?
Din cele expuse de tine reiese ca desi el e mai mare cu 8 ani, nu e matur, sa-ti iei lucrurile si sa pleci, sa nu-ti asumi responsabilitatea pt nimic pt ca e mult mai simplu sa pleci, acestea nu ii fac cinste si se vede ca nu e "copt". LA fel si cu "prietenii".....vreau sa iti spun ca am ajuns la concluzia ca nu poti avea si familie si prieteni, ori una ori alta. Amici da, mai gasesti, dar prieteni..... Cel mai bun prieten iti poate fi Hristos. el nu te tradeaza niciodata. Problemele mele, ale noastre de cuplu nu le spun nimanui, decat lui Hristos si Maicii Domnului. Ceilalti se mai si bucura de necazul tau sau iti mai dau sfaturi "bune".
Poate si-a gasit pe altcineva, care, pe moment, ii alimenteaza setea de aventureala.

Ce poti face tu? Lasa-l o perioada, nu-l cicali, nu-l presa. Intre timp, du-te la un duhovnic, spovedestet-te, roaga-te, si ai credinta. Ce a unit Dumnezeu nu se desface asa usor. Pana la Taina Cununiei tinerii se inteleg bine, pt ca fiind in pacat diavolului ii convine. Dupa ce primesc binecuvantare apar si problemele, pentru ca diavolul este furios ca a mai pierdut niste "clienti". Asa ca nu dispera, roaga-te si vei primi ajutor.

Doamne ajuta!

[Iubirea]

Oana eu nu stiu detalii din viata si relatia ta...nu stiu cine esti tu si cine este sotul tau...dar din ce ai scris tu aici, din raspunsurile date de tine celor care au scris pentru tine...este evident ca voi nu aveti nimic in comun, ca v-ati grabit, v-ati lasat manipulati de un sentiment fals care v-a tinut doar capul in nori. Iubirea adevarata este atunci cand fiecare face cat poate de mult pentru celalalt fara sa astepte sau sa aiba pretentii la reciproca...eu nu vorbesc din carti si filme...crede-ma ca daca voi ati fi facut asta unul pentru celalalt acum erati impreuna...
Sincer eu nu il vad vinovat nici pe el nici pe tine de ce s-a intamplat...pur si simplu voi nu aveti nimic in comun...nu degeaba exista zicala romaneasca "sacul si peticul"...

Eu as putea sa scriu lejer ce vrei tu sa auzi (ca el este imatur, ca nu e normal ce a facut, ca...ca...ca) dar eu prefer sa-ti spun direct realitatea.

El are alte tabieturi, alte preferinte, vede altfel viata...iar tu la fel, ai alte tabieturi, alte preferinte.

De ex. de cand v-ati cunoscut cat timp te-a condus la job si cat timp te-a asteptat cand ai iesit? cat timp ati facut cumparaturi impreuna, v-ati plimbat impreuna, ati trait clipa de clipa impreuna fara sa va sufocati, cat timp ati gatit impreuna, ati facut orice...dar absolut orice impreuna???
De cate ori te-a servit la pat...te-a surprins cu o floare sau cu ceva? De cate ori ai facut tu pentru el acelasi lucru...de cate ori l-ai surprins cu ceva placut si inedit? De cate ori i-ai cerut sfatul cand ai vrut sa faci ceva sau ai luat vreo decizie? De cate ori el ti-a cerut tie sfatul pentru acelasi lucru? De cate ori cand v-ati certat ai realizat ca el are dreptate si trebuie sa accepti asta...de cate ori ai avut tu dreptate si el a acceptat asta?

Astea pot parea lucruri marunte dar de mare importanta intr-o relatie...nu mai spun casnicie. Nu trebuie sa-mi raspunzi mie...ci tie...fii sincera cu tine in gandurile tale.

Tot ce ti-am spus mai sus eu am trait si traiesc zi de zi alaturi pe prietenul meu.

[Oanalia]

În prealabil postat de o copila

Draga Lia,

imi dau seama prin ce treci pt ca si eu am trecut prin ceva asemanator. Iti face vise si sperante ca vei imbatrani langa acel om si cand colo.....totul pare sa se naruie dupa foarte putin timp.
Eu zic sa nu deznadajduiesti, si eu am apelat la oameniii de pe acest site si am primit cateva sfaturi bune pe care le-am aplicat si...slava Domnului, am trecut peste acel hop.
Totusi.....ce v-a legat de la bun inceput? Cum a inceput iubirea voastra?
Din cele expuse de tine reiese ca desi el e mai mare cu 8 ani, nu e matur, sa-ti iei lucrurile si sa pleci, sa nu-ti asumi responsabilitatea pt nimic pt ca e mult mai simplu sa pleci, acestea nu ii fac cinste si se vede ca nu e "copt". LA fel si cu "prietenii".....vreau sa iti spun ca am ajuns la concluzia ca nu poti avea si familie si prieteni, ori una ori alta. Amici da, mai gasesti, dar prieteni..... Cel mai bun prieten iti poate fi Hristos. el nu te tradeaza niciodata. Problemele mele, ale noastre de cuplu nu le spun nimanui, decat lui Hristos si Maicii Domnului. Ceilalti se mai si bucura de necazul tau sau iti mai dau sfaturi "bune".
Poate si-a gasit pe altcineva, care, pe moment, ii alimenteaza setea de aventureala.

Ce poti face tu? Lasa-l o perioada, nu-l cicali, nu-l presa. Intre timp, du-te la un duhovnic, spovedestet-te, roaga-te, si ai credinta. Ce a unit Dumnezeu nu se desface asa usor. Pana la Taina Cununiei tinerii se inteleg bine, pt ca fiind in pacat diavolului ii convine. Dupa ce primesc binecuvantare apar si problemele, pentru ca diavolul este furios ca a mai pierdut niste "clienti". Asa ca nu dispera, roaga-te si vei primi ajutor.

Doamne ajuta!

Multumesc frumos pentru aceste cuvinte! Prefer sa vorbesc cu oameni care nu ma cunosc pentru ca oamenii care ma cunosc, asa cum spui si tu, mai dau si ,,sfaturi bune". Mi-ar placea sa merg la biserica...de fapt merg in fiecare saptamana. Pe mine m-a ajutat inca din adolescenta sa merg la Sfantul Anton. Mi-e tare drag locul acela!
Sunt convinsa ca voi primi ajutor de sus. De fapt eu vreau mai mult ajutor ca sa inteleg cum poate un om caruia i s-a oferit totul (fapt pe care el il recunoaste) sa dea cu piciorul in asa hal? Adica cum poti sa arunci ceva ce Dumnezeu ti-a oferit? Nu pot sa inteleg...oricat as incerca.Pana la urma ce poate sa-ti ofere Dumnezeu mai frumos decat o familie si sa-ti dea alaturi oameni care te iubesc?

În prealabil postat de o copila

Draga Lia,

imi dau seama prin ce treci pt ca si eu am trecut prin ceva asemanator. Iti face vise si sperante ca vei imbatrani langa acel om si cand colo.....totul pare sa se naruie dupa foarte putin timp.
Eu zic sa nu deznadajduiesti, si eu am apelat la oameniii de pe acest site si am primit cateva sfaturi bune pe care le-am aplicat si...slava Domnului, am trecut peste acel hop.
Totusi.....ce v-a legat de la bun inceput? Cum a inceput iubirea voastra?
Din cele expuse de tine reiese ca desi el e mai mare cu 8 ani, nu e matur, sa-ti iei lucrurile si sa pleci, sa nu-ti asumi responsabilitatea pt nimic pt ca e mult mai simplu sa pleci, acestea nu ii fac cinste si se vede ca nu e "copt". LA fel si cu "prietenii".....vreau sa iti spun ca am ajuns la concluzia ca nu poti avea si familie si prieteni, ori una ori alta. Amici da, mai gasesti, dar prieteni..... Cel mai bun prieten iti poate fi Hristos. el nu te tradeaza niciodata. Problemele mele, ale noastre de cuplu nu le spun nimanui, decat lui Hristos si Maicii Domnului. Ceilalti se mai si bucura de necazul tau sau iti mai dau sfaturi "bune".
Poate si-a gasit pe altcineva, care, pe moment, ii alimenteaza setea de aventureala.

Ce poti face tu? Lasa-l o perioada, nu-l cicali, nu-l presa. Intre timp, du-te la un duhovnic, spovedestet-te, roaga-te, si ai credinta. Ce a unit Dumnezeu nu se desface asa usor. Pana la Taina Cununiei tinerii se inteleg bine, pt ca fiind in pacat diavolului ii convine. Dupa ce primesc binecuvantare apar si problemele, pentru ca diavolul este furios ca a mai pierdut niste "clienti". Asa ca nu dispera, roaga-te si vei primi ajutor.

Doamne ajuta!

Absolut deacord cu ce spune "o copila". A trecut printr-o situatie grea, asemanatoare si stie ce spune.
Pt "o copila"
Sper ca-ti este mai bine. Nu mai stiu ce-ai mai facut. Am lipsit o perioada de pe forum.
Doamne ajuta!

[cristina2012]

"Prin rabdarea voastra, va veti castiga sufletele voastre!" Erai fireste indreptatita sa te superi, dar ai uitat ca "cu o lingura de miere faci mai mult decat cu un butoi de otet". Ai avut dreptate, dar multi mor/sufera cu dreptatea in mana. Acum pare foarte tarziu sa mai indrepti ceva, dar si mila Lui Dumnezeu e mare. Trebuie sa te spovedesti neaparat. Relatia voastra a fost grevata de pacate mari: sexul premarital (=desfranare) si contraceptia (poate chiar avort daca ai folosit contraceptive hormonale, sterilet sau pilula de a 2-a zi).

Tocmai pentru ca era un om bun la inceput, trebuia sa profiti la timp de el. Sa te casatoresti si sa incepeti sa va lucrati mantuirea in felul binecuvantat de Dumnezeu: daruirea vietii. Chiar daca nu va permiteati, un copil dorit de tata ar fi fost un balsam, l-ar fi tinut si pe el mai aproape de casa...
Citat din Camus: "daca vrei sa se manance intre ei, arunca-le graunte, daca vrei sa fie frati, pune-i sa cladeasca un turn". Casatoria e un turn ce trebuie cladit impreuna, pe o temelie pusa de Dumnezeu (adica nunta cea binecuvantata).
Inca o chestie: cand un barbat vrea un copil de la o femeie iar aceasta refuza chiar si pentru cele mai binemotivate motive, el resimte asta ca un vot de neincredre. Il aruncila kilometri departare... si el isi gaseste ceva de facut in departarea unde l-ai trimis.

Imi cer scuze daca te-am mahnit, sora draga. Ti-am spus verde in fata ceea ce cred eu, nu te judec pentru greseli pentru ca cei mai multi dintre noi nu am fost formati crestineste, ti-am atras doar atentia pe unde ar trebui sa cauti cauza parasirii.
Dumnezeu sa iti ajute!

P.S. Primul pas este sa iti gasesti un duhovnic bun la care sa te spovedesti.

[diana-lorena]

am citit ceea ce ne-ai spus si parca as vrea si eu sa spun ceva...
Draga Oana, tu ai nevoie de intarire de la Dumnezeu in aceste momente...si mai ales de darul rabdarii...este clar ca e o mare incercare pentru tine,pentru voi...de aceea,asculta sfatul tuturor si mergi la duhovnicul tau,pentru sfat si,daca te simti pregatita, chiar pentru Taina Pocaintei si apoi pt Sf Impartasanie.
Revin la faptul ca este o incercare de la Dumnezeu...voi ati decis sa va uniti, Domnul a binecuvantat, deci nu va ganditi asa usor la divort(cel putin tu,daca el a pomenit deja de divort)...cred ca aici cuvantul cheie este RABDARE...
Si mai ales,draga Oana, vorbeste cu Dumnezeu, cu Maica Domnului, cu Sfintii...opreste-te putin din gandurile tale,mergi intr-un loc linistit si roaga-te...povesteste-I lui Dumnezeu ce simti, El stie, dar vrea sa auda de la Tine, are nevoie de vointa ta,tu sa vrei sa te ajute, ca sa te ajute...(eu,cand vreau sa Ii spun ceva,ce bineinteles, stie deja, Ii scriu,ca sa nu mi se imprastie gandurile:) )
roaga-te pentru sotul tau (el este aproape de Dumnezeu?), pentru voi...
gandeste-te ce simti pentru sotul tau...roaga-L pe Dumnezeu sa iti dea si darul iertarii lui pentru ceea ce a gresit fata de tine...
in legatura cu meseria lui,inteleg ca sotul tau e un artist,si artistii, Oana,sa stii, sunt egoisti(si eu tocmai am trecut printr-o perioada urata cu prietenul meu tocmai din cauza egoismului)...in iubire nu e loc de egoism, dar acesta este o caracteristica a firii noastre indepartate de Dumnezeu...
cred ca el vrea ca tu sa fii acolo, sa fii locul sigur la care sa vina...
Uite,Oana, mai intai cere-I ajutorul lui Dumnezeu, apoi vorbeste si cu sotul tau...fara reprosuri, fara sa ii ceri sa revina...pur si simplu,gandeste-te la lucrurile care va unesc(sentimente,idei) si invita-l la o cafea sau si mai bine,la o plimbare prin muntii pe care atat ii adora...poate ii va placea sa vada ca esti interesata de pasiunea lui...
observ ca am vorbit cam mult asa ca,in final, draga Oana, iti spun ca trebuie incercate toate mijloacele duhovnicesti si trebuie puse in lupta toate resursele tale sufletesti(care cu ajutorul lui Dumnezeu vor fi foarte mari)inainte de a lua o hotarare asa importanta precum divortul.
Doamne ajuta!

cu drag,
diana

ps: te mai asteptam sa ne spui cum te simti:)