Catolicismul vazut de Dostoievski

[Erethorn]

În prealabil postat de Daniel777

Tselenghidis:
„Romano-catolicismul
nu poate fi considerat Biserică..."


Domnul Tselenghidis a exprimat teze diferite de cele ale Patriarhiei (Constantinopolului), Bisericii Eladei şi altor Biserici Ortodoxe Autocefale (care, pe de-o parte consideră eretice dogmele romano-catolicilor referitoare la filioque şi primatul papal, dar nu consideră eretică şi întreaga biserică romano-catolică, pentru că nu a existat în acest sens vreo hotărâre a unui Sinod Ecumenic),

Sa stiti ca extremisti, ultra-traditionalisti si "credinciosi" gata sa puna la indoiala pozitia Bisericii exista si intre catolici.

[Daniel777]

În Irlanda se cere demisia şefului Bisericii pentru că a pus sub tăcere acuzaţii de abuz. Cazuri de copii molestaţi sexual ies la suprafaţă şi în Germania, Austria şi Olanda.

Cardinalul Sean Brady, cel mai înalt cleric din ierarhia bisericească irlandeză a recunoscut că în 1975, pus presiune pe două dintre victimele unui preot notoriu pentru ale sale înclinări spre pedofilie. Cele două victime au ajuns să declare sub jurământ că nu vor vorbi în afara bisericii despre acuzaţiile pe care i le aveau de adus preotului Brendan Smyth. Acum, Brady este dat în judecată atât în nume personal, cât şi în calitatea sa de arhiepiscop, scrie The Guardian.

Condamnat la închisoare pentru 74 de acuzaţii de molestare sexuală a unor copii, Smyth a murit încarcerat cu 13 ani în urmă. De-abia după realizarea unui documentar în 1994 despre infamul preot, Biserica Catolică a recunoscut că ştia că Smyth e pedofil şi cu toate acestea l-a mutat în diverse parohii din Irlanda, Marea Britanie şi SUA, unde a continuat să abuzeze copii.

Ultima săptămână a fost una cruntă pentru Vatican şi pentru Papa Benedict al XVI-lea. În Germania, ţara natală a Papei, poveştile despre abuzurile sexuale ale preoţilor continuă să se adune. Vineri, arhidioceza de Munchen a mărturisit că la începutul anilor '80 i-a permis unui preot pedofil să păstreze haina preoţească. În acea perioadă, Joseph Ratzinger era arhiepiscop de Munchen, potrivit CNN. Practic, în fiecare zi din ianuarie încoace apar acuzaţii noi legate de abuzurile sexuale ale preoţilor catolici din Germania.

Tot săptămâna trecută, biserica catolică din Olanda a anunţat că demarează o anchetă prvind abuzurile din mai multe instituţii aflate sub tutela Bisericii. Un preot austriac ieşit din rândul clericilor recunoscând că a abuzat 20 de copii, iar fratele Papei, Georg Ratzinger, recunoaşte că a pălmuit mai mulţii copii din cor şi că trecut cu vederea alte abuzuri fizice care se petreceau la şcoala elementară la care lucra. În Elveţia, aceeaşi Biserică Catolică a anunţat că investighează 60 de cazuri de presupuse abuzuri sexuale comise de preoţii săi.

Unii teologi susţin că celibatul preoţilor ar fi una dintre cauzele determinante pentru comportamentul abuziv al preoţilor. Papa apără însă obligativitatea celibatului.

http://www.realitatea.net/acuzatiile...an_704638.html

[Erethorn]

Domnule, regulile de politete elementara impun ca, atunci cand folositi un spatiu public de discutii, precum acest forum, sa formulati si sa exprimati o parere personala, care sa poata fi dezbatuta.

.

[Daniel777]

Sfântul Sfinţit Mucenic Cosma Etolianul (+1779):
"Pe Papa sa-l blestemaţi, fiindcă el este cauza... Noi avem o porunca ce spune sa anatemizam pe oricine adaugă sau nu crede in ceva mic din cele pe care le-au legiuit Părinţii Bisericii noastre [Profeţii despre urgiile ce vor veni]"

Sfântul Paisie de la Neamţ (+1794):
"Nu a prăpădit oare Dumnezeu Sodoma şi Gomora pentru sodomism? Atunci cum pe râmleni ii va cruţa pentru erezie? Nu va fi aceasta! Si s-au dezlipit de la Sfânta Soborniceasca si Apostoleasca Biserica a răsăritului, întemeiată pe piatra de căpătai Hristos si pe mărturisirea ortodoxa a Sfinţilor Prooroci si Apostoli, si s-au zidit pe staulul cel râmlenesc, întemeiat pe nisipul înşelăciunii , a cărui prăbuşire va fi mare, chiar până în tartarul iadului [...] Drept aceea, dacă eşti încă în stare de a scăpa, ia-o la fugă, fugind de blestemata Unie ca si Lot de Sodoma, nu-ţi fie mila nici de avere, nici de neamuri, dacă vor dori încă să te asculte, ci izbăveşte-te scăpându-ţi sufletul de la pierzanie. Căci nimic nu-ţi este mai de trebuinţă decât sufletul tău, iar pentru el Hristos a murit. Şi fugind, nu căuta înapoi cu inima pentru grabnica pierdere a averilor, ca să nu fii cuprins de focul papistaşilor, mai cumplit decât al gheenei, căci mai bine-i pentru tine ca într-un cuptor să arzi decât să defăimezi Duhul Sfânt, precum hulesc râmlenii. Ieşi şi fugi de Unie cât poţi de repede, ca să nu ţi se întâmple ţie moartea în Unie şi vei fi numărat cu ereticii, iar nu cu creştinii". [Cuvinte şi scrisori duhovniceşti, Chişinău, 1998]

Sfântul Ignatie Briancianinov (+1867):
"În chip hulitor, papismul atribuie unui om însuşiri dumnezeieşti şi îi da acestuia o închinare cuvenită şi potrivită numai lui Dumnezeu".

Sfântul Teofan Zăvorâtul (+1894):
"La prima vedere, noi avem cu romano-catolicii multe asemănări. La o cercetare amănunţită este evident oricui cât de departe sunt de adevăr. Propagandişti vicleni, încearcă să ne smintească cu imaginea de ansamblu, ascunzându-ne deosebirile."

Sfântul Ioan din Kronştandt (+1908):
"Ca urmare a abaterilor de la adevărul evanghelic, papii şi catolicismul au devenit obiectul unei încinse dispute cu privire la adevăr; şi catolicii apărându-şi nedreptatea, se mânie pe ortodocşi, îi urăsc, îi ocărăsc cu tot felul de cuvinte nedrepte şi hulitoare şi defaimă însăşi credinţa noastră, credinţa cea adevărată. Dar să se lepede papii de părerile lor mincinoase, vătămătoare şi pierzătoare şi să ajungă la conglăsuire cu ortodocşii pentru a se reface dreptatea şi pacea? De unde! Se socotesc în drept să apere minciuna, să trâmbiţeze sus şi tare minciuna, spre pierzarea lor si a catolicilor. Catolici, veniţi-vă în fire, treziţi-vă! V-au dus în rătăcire! Întoarceţi-vă la adevăr! Iar papii s-au închipuit pe sine capi ai Bisericii şi temelia ei, şi chiar locţiitori ai lui Hristos, lucru care este prostesc şi cu totul nepotrivit. Si de aici toata îngâmfarea după bunul plac a întregii Biserici universale. Ei bine, au şi comis papii, in „biserica" lor papistă felurite dogme mincinoase, care duc la falsuri atât în credinţa cât şi în viaţa. Aceasta este o biserica pe de-a-ntregul eretica. Iar învăţătura dogmatica a catolicilor - vai, câte erezii, inovaţii, abateri de la adevăr! O pierzător sistem papist!"

[Erethorn]

Extras din Comunicatul întâlnirii de dialog catolico-ortodox de la Paphos:

"În prima zi a întrunirii, aşa cum se obişnuieşte, membrii catolici şi cei ortodocşi s-au întâlnit separat pentru a-şi organiza activitatea. La întâlnirea membrilor ortodocşi s-a discutat, printre altele, despre reacţiile negative faţă de Dialog ale unor cercuri ortodoxe şi unanim au fost considerate ca total nefondate şi inacceptabile, furnizând informaţii false şi înşelătoare. Toţi membrii ortodocşi ai Comisiei au reafirmat că Dialogul continuă cu decizia tuturor Bisericilor Ortodoxe şi se desfăşoară cu fidelitate faţă de Adevărul şi Tradiţia Bisericii. Comisia catolică a considerat textul de lucru drept bază bună pentru munca viitoare şi a confirmat intenţia de a continua Dialogul cu convingere, cu încredere reciprocă şi în ascultare faţă de voia Domnului."

[Daniel777]

Diferenta intre Liturghia ortodoxa si cea catolica este ca in Liturghia ortodoxa Domnul se face prezent cu Trupul si Sangele Sau prin chemarea Sfantului Duh, pe cand in cea catolica prin cuvintele: "Luati, mancati..., Beti dintru acesta toti... ". In liturghia catolica nu se afirma decat o legatura prin amintire, nu prin Duhul Sfant, intre ceea ce s-a facut la cina cea de taina si ceea ce se face acum. Nu se afirma lucrarea prezenta a Duhului Sfant. Pe cand in Ortodoxie, credinta in lucrarea prezenta a Duhului Sfant, care prelungeste prezenta si lucrarea lui Hristos este foarte puternica. Este puternica credinta in Duhul Sfant ca Persoana distincta, si in lucrarea Lui mereu prezenta in orice timp. Se tine seama de faptul ca Hristos si-a inceput si-si continua lucrarea in oameni, dupa inaltare prin Duhul Sfant. Nu exista tendinta de a confunda pe Duhul Sfant ca Persoana prin care se prelungesc actele mantuitoare ale lui Hristos cu Hristos insusi care S-a inaltat de la noi.

In al doilea rand, catolicismul, desi pastreaza credinta in impartasirea cu Trupul si Sangele Domnului, a tinut sa explice cu ajutorul distinctiei filosofiei aristotelice intre substanta painii si accidentii ei misterul euharistic, afirmand ca substanta painii si vinul sunt transformate in Trupul si Sangele Domnului, dar accidentii raman (transsubstantiere). Ortodoxia mentine recunoasterea misterului inexplicabil al prefacerii painii si vinului in trupul si sangele Domnului, fara asemenea precizari.

In al treilea rand, catolicismul impartaseste pe credinciosi numai sub chipul azimei, lasand numai preotilor impartasirea si sub chipul vinului, ceea ce da impresia unui drept privilegiat al preotului. Dar, in timpul din urma catolicii incep sa se apropie in toate aceste trei puncte din urma de gandirea si practica ortodoxa.

Invatatura luterana, in parte ca o reactie, in parte ca o prelungire a celei catolice, afirma ca painea si vinul raman, in intregimea lor, Trupul Domnului, facanduse prezent in paine, sub paine, cu paine, dar numai pentru cei ce cred cu adevarat, ceilalti mancand numai painea.Calvin a vazut in paine si vin numai o putere a Trupului si Sangelui Domnului, nu Trupul si Sangele Domnului, iar neoprotestansii vad in mancarea painii si a vinului numai un prilej de amintire a Cinei celei de Taina.

Daca luteranii, calvinii si neoprotstantii despart painea si vinul de Trupul si Sangele lui Hristos, catolici despart numai accidentii de prezenta Lui. De aceea, la luterani, credinciosii se inpartasesc deTrupul si Sangele Domnului odata cu mancarea painii, iar cei necredinciosi nu. La calvini chiar cei credinciosi se inpartasesc numai de puterea lui Hristos, iar la neoprotestanti, nici de aceasta.

La catolici, accidentii painii si vinului nu fac parte din trupul lui Hristos, dar primirea lor ofera prilejul impartasirii de Trupul lui Hristos de dincolo de ele.

La ortodocsi cei nevrednici se impartasesc de Trupul lui Hristos, chiar primind ceea ce numesc catolicii accidentii painii si vinului (I Cor.11,27). Biserica Ortodoxa nu desparte nimic din paine si vin de Trupul lui Hristos. invatatura ortodoxa este rezumata de Sfantul Ioan Damaschin asfel: "painea si vinul se prefac in Trupul si Sangele Domnului. Iar de intrebi de modul cum se face aceasta, multumeste-te sa auzi ca prin Duhul Sfant, asa tot cum prin Duhul Sfant si-a format Domnul Sie-si si in sine trup din Sfanta Nascatoare de Dumnezeu. Mai mult nu stim. Stim numai ca Cuvantul lui Dumnezeu este adevarat si efectiv si atotputernic; cat despre mod, el este nepatruns. Mai putem spune ca, precum in natura fizica painea se transforma prin mancare, iar vinul si apa, prin bautura, in trupul si sangele celui ce mananca si bea si nu-i devine un al doilea trup pe langa cel ce-l avea inainte, tot asfel, painea punerii inainte si vinul si apa se prefac, prin chemarea si coborarea Duhului Sfant, in chip mai presus de fire; in Trupul si Sangele lui Hristos si nu mai sunt doua trupuri, ci unul si acelas".

Nu trebuie sa se uite Cuvantul ipostatic, care a dat fiinta prin puterea lui, la inceput trupului omenesc cu temelia in ratiunea divina, iar la nasterea din Fecioara, trupului ipostasului Sau. El a pus trupul omenesc in general si trupul Sau, in legatura cu painea, ca reprezentanta a hranei cosmice. Hristos duce prin vointa Sa aceasta legatura a trupului Sau cu painea la un grad suprem de intimitate. Trupul de lumina al Domnului, deci nevazut de ochii nostri de acum, de aceea, dar pastrand toata legatura Lui cu painea, uneste fundamentul ontologic al painii cat se poate de strans cu trupul Sau, sau ratiunile lor complementare, dar lasa totusi chipul nevazut al painii la functia de mediu prin care ni se comunica, ca nu cumva nevazand trupul Lui luminos cu ochii nostri de acum, Domnul sa trebuiasca sa ne convinga ca mancam trupul Lui, aratandu-ni-L in starea lui materiala vazuta.

Astfel, noi primind painea, primim Trupul lui Hristos cu madularele lui. E ceea ce spune Sfantul Simion Noul Teolog: "Noi ne facem madularele lui Hristos, si Hristos se face madularele noastre. Hristos se face mana mea, Hristos, piciorul ticalosului de mine. Mana lui Hristos, piciorul lui Hristos eu sunt pacatosul! Misc mana mea si mana mea este Hristos intreg. Misc piciorul meu si iata ca straluceste ca El ".

Cum a fost schimbat la fata trupul lui Hristos in intregime pe Tabor de catre dumnezeirea lui, asa este prefacuta in lumina painea intreaga de catre trupul lui Hristos, facut intreg lumina de dumnezeirea lui sau de Duhul lui cel Sfant, fara ca noi sa-l vedem cu ochii de acum. Sfanta impartasanie ne ridica fara sa vedem noi acum, si fara sa simtim, dar crezand in aceasta, in planul existentei induhovnicite. Trupul lui isi extinde prezenta lui induhovnicita in painea si vinul euharistic, devenite lumini prelungite ale luminii Lui, mediu in care se arata trupul sau de lumina, fara ca noi sa vedem aceasta acum. Aceasta este o anticipare a prezentei luminoase a Trupului lui Hristos in tot cosmosul, in viata viitoare, cand nici o opacitate nu va mai acoperii prezenta Lui luminoasa, cand nu va mai fi nici un intuneric, nimic din ceea ce e propriu serii.

Atunci ne vom impartasi mai vizibil de Hristos prin toate. De aceea ne rugam dupa sfanta impartasanie: "Da noua sa ne impartasim mai cu adevarat (mai adeverit), in ziua cea neinserata a imparatiei Tale". Daca ne vom vedea noi insine mai clar prezenti unul in altul, cu atat ne vom vedea prezenti toti in Hristos si pe Hristos prezent in noi, ca centru izvorator de lumina. Taranul roman vede in bobul de grau, din care se face painea care ne hraneste, ca are in sine pe Hristos. Faptul acesta isi primeste implinirea deplina in Euharistie. Intr-un fel, trupul e painea si painea e trup, chiar prin creatie. mai ales e trupul Cuvantului care a creat trupul omenesc legat de paine.

Dar nu trebuie uitat ca Hristos ni se da prin chipul painii si al vinului in starea lui de jertfa si de inviere, ca sa ne ridice si pe noi in aceasta stare de noblete umana si de vesnicie luminoasa. in viata viitoare, in toata creatia se va vedea Hristos in stare de jertfa daruita Tatalui si in cea de inviere, sau toata creatia se va vedea ridicata in El la aceasta stare caci jertfa inseamna daruirea creatiei tatalui, ceea ce ii procura invierea intru lumina vesnica. Caci jertfa ca daruire totala Tatalui este deschidere pentru viata fara sfarsit si fara lipsuri care izvoraste din Tatal.

Pr. Prof. Dumitru Staniloae

[Erethorn]

Primul pas in apropierea dintre cele doua Biserici, cu un bogat trecut istoric, s-a facut intre 4-6 ianuarie 1964, la Ierusalim, cand a avut loc intalnirea dintre Sanctitatea Sa Athenagoras (1949-1972), Patriarhul ecumenic al Constantinopolului si Papa Paul al VI-lea (1963-1978).
A urmat actul istoric deosebit de semnificativ care a schimbat reluarea relatiilor dintre cele doua Biserici : ridicarea in mod oficial a anatemelor aruncate in 1054, de catre cei doi Intaistatatori de Biserici, in 7 decembrie 1965. De atunci, cele doua Biserici nu s-au mai considerat schismatice (cu toate ca urmele schismei nu pot sa dispara de la sine) cu toate ca Bisericile au ramas separate.
Pe parcurs, reprezentantii celor doua Biserici, in diferite ocazii, au afirmat ca ortodocsii si catolicii nu mai au motive sa se dusmaneasca sau sa se respinga, ci trebuie sa-si concentreze eforturile in refacerea unitatii pierdute.
Asa s-a ajuns la concluzia ca doar dialogul este singura cale in pregatirea refacerii unitatii crestine, dar dialogul trebuie sa presupuna dragoste si adevar, pentru a duce la o unitate vizibila si viabila.

(de pe siteul Patriarhiei, cu sublinierile mele)

[maiamaria]

Pe glob sunt 1.4 miliarde catolici, 1 miliard protestanti sau neoprotestanti iar ortodocsi sunt 300 milioane ca sa nu mai vorbim de islamism,hinduism etc.

Intrebarea mea (in urma postarilor lui Daniel777):Oare este posibil ca din toata populatia globului doar noi, cei 300 milioane ortodocsi,sa fim crestini si sa traim in adevarata credinta?
Restul toti gresesc sau sunt pagani?
Cred ca daca ar fi asa,D-zeu ar fi terminat demult cu aceasta lume!