Evolutionismul-religia care pregateste venirea antihristului!

[Alex.R]

Faptul ca, in viziunea unora, fizica ar spune ca “orice pe lumea asta se degradeaza”, “merge spre dezordine”, “sufera o crestere a entropiei”, îi face pe acestia sa creada ca asta ar interzice aparitia vietii si a structurii ordonate a fiintei vii de maniera naturala. Cel mai adesea, ei citeaza ca “dovada”, principiul II al Termodinamicii; asta arata ca acestia nu au înteles ce este termodinamica si deasemenea ca nu au înteles nici ce vrea principiul II:

DEF: “Termodinamica studiaza fenomenele termice <b>fara a ţine seama de structura intima, atomo-moleculara a corpurilor.<b> Ea nu studiaza mecanismul fenomenelor, din aceasta cauza,<b> nu foloseste reprezentarile structurale ale corpurilor.<b> Ea studiaza fenomenele realizate pe cale experimentala,<b> în care participa corpuri ale caror dimensiuni sunt perceptibile si obisnuite pentru om. Acestea se numesc corpuri macroscopice, iar fenomenele asociate, se numesc fenomene macroscopice.”<b>

Termodinamica deci nu se ocupa cu “ordinea” si “dezordinea”, caci “ordine” a cui? A unor obiecte macroscopice????

<b>Principiul II al termodinamicii NU are nici o legatura cu “ordinea” sau “dezordinea”.<b>

Formularea Thomson spune: “Intr-o TRANSFORMARE CICLICA MONOTERMA, sistemul nu poate ceda lucru mecanic in exterior.”

Unde e “dezordinea”?

Hm!

Mai incercam o data, poate o gasim în cealalta formulare a principiului II , cea a lui Clausius: “Nu e posibila o transformare care sa aiba ca rezultat TRECEREA DE LA SINE a caldurii de la un corp cu o temperatura data, la altul cu una mai ridicata.”

Nici aici nu gasim ordine si dezordine . . .

Mai exista înca vreo 3 formulari ale principiului. Una dintre ele, adevarat, introduce o marime numita “entropie”, care însa nu reprezinta în nici un fel “grad de ordine” sau “dezordine”, ci pierderea de caldura (energie) pe unitatea de temperatura.

Acesta formulare este:

“Orice proces ireversibil natura care implica SISTEME TERMODINAMICE FINITE, duce la cresterea entropiei.”

sau:

“Entropia INTR-UN SISTEM INCHIS nu poate niciodata sa scada, ea fiind definita ca acea parte de ‘energie nedisponibila’ la finalul procesului.”

Entropie este deci un termen (dQ/T) al unei inecuatii termodinamice, caci asta înseamna “nu poate decât sa creasca”) pentru cazul proceselor ireversibile si devine termenul unei ecuatii, pentru cazul proceselor reversibile.

Ea apare ca o necesitate de a defini caracterul ireversibil al unor procese (în natura, acesta este cel mai des întalnit caz, caci e greu de gasit sau realizat sisteme închise si izolate adiabatic: O piatra cade, se izbeste de pamânt si se încalzeste; daca o sa încingem o piatra însa, nu o sa “salte” niciodata de unde a cazut).

Astfel, în cazul unui SISTEM INCHIS nu poti termina niciodata un proces fizic cu tot atâta energie utila câta ai avut la intrarea în acest proces, caci întodeauna o parte se pierde în mod irecuperabil; de aceea nu sunt posibile perpetuum-mobile.<b> Daca ar fi sistem deschis si ai inteveni astfel cu energie din exterior, chestia nu ar mai fi valabila, caci atunci energia utila finala a acestuia, poate sa fie mai mare decat cea initiala. Nimic nu interzice acest lucru.<b>

Clausius care a introdus termenul de “entropie” judecând pe cazul ciclurilor ideale (reversibile), a legat-o de suma caldurilor reduse, facând constarea ca într-un proces ciclic suma caldurilor reduse nu poate fi mai mare de zero, si ca în cazul proceselor reversibile, aceasta suma devine integrala, fiind egala cu zero. (def: “caldura redusa” = Q/T).

Formularea lui este asta: “Pentru UN SISTEM INCHIS, entropia este cantitatea de energie termica care nu poate fi tranformata în energie utila”.
Dupa cum se poate lesne observa, aici vorbim despre energii si calduri – cum e de asteptat în termodinamica – si nu de ordine si dezordine, pe care probabil le-am gasi doar in vorbirea curenta.

Pentru ca aceasta cantitate de energie nu poate fi transformata în energie utila, ea e considerata arbitrar “pierduta”, de aceea o scadem, adica îi punem semnul minus în ecuatie, ea capatând astfel valente (abstracte) de energie negativa, ca opus al energiei disponibile; asta doar artimetic vorbind . . .

De ce creste entropia?

Pai simplu: Intr-o lume a fortelor disipative, nu e nicicum de mirare; cand zici “Energia disponibila (utila) nu poate niciodata creste”, poti conchide ca opusul ei, adica prin definitie/conventie “entropia”, nu poate niciodata sa scada.

<b>Entropia termodinamica deci, n-are de-a face cu dezordinea!!!!!! (decât poate cu aceea din mintea unora).<b>

<b>ESTE DOAR O CONVENTIE ARITMETICA, CUM SA-TI “BOTEZI” DIFERITELE FELURI DE ENERGII.<b>

Parasind termodinamica, asa cum arata definita ei data mai sus, trebuie spus ca aceasta entropie (a unei oarecare stari a unui sistem termodinamic), care este o energie si nu o masura a dezordinii, este proportionala cu probabilitatea acelei stari.

Asta se scrie S ~ W; poti sa transformi asta în egalitate, scriind S = k* ln W, unde W este probabilitatea starii sistemului. Ea este un numar (probabiliate), anume numarul de microstari care corespund macrostarii termodinamice (caci termodinamica, repet, se ocupa cu “macro”!).

In momenul în care am scris egalitatea de mai sus, entropia pierde însa unitatile de masura, trecând din fizica în aritmetica: Nu poti sa ai în stânga semnului egal un termen definit ca o marime fizica, cu unitati de masura (J/K) si în dreapta un simplu numar! Asta însa e alta treaba, rezolvata prin atasarea de unitati constantei Boltzmann.

Pentru clarificarea semnificatiei entropiei termodinamice ne ajuta mult acest experiment: Sa luam doua gaze la temperaturi diferite (au 2 temperaturi diferite) care puse in aceeasi incinta se amesteca; prin contact, caldura se va distribui egal între ele, în acelasi timp cele doua gaze, cum ziceam, se vor si amesteca omogen; în cazul distributiei caldurii în cele doua gaze, cresterea entropiei (termodinamice) o poti masura folosindu-te de marimi fizice ca Joulii si Gradele de Temperatura.

Dar daca reluam experimentul si acum amestecam doua gaze la aceeasi temperatura (adica având deja aceeasi temperatura inainte de a intra în contact), din moment ce nu se produce nici un schimb de caldura, raportul Jouli pe Grade de Temperatura nu mai are nici o relevanta ca sa-ti explice ce se întampla acolo. Nexam entropie asadar!

Procesul de AMESTECARE AL GAZELOR se raporteaza la DIFUZIA CALDURII doar prin analogie, de aceea Boltzmann a folosit un factor (constanta care îi poarta numele) pentru a atasa unitati fizice fenomenului (se refera la energia cinetica medie a unei molecule la o temperatura data).

Dupa cum se poate observa, NICI ACEASTA ENTROPIE (“entropie logica” se numeste si tine de mecanica statistica) NU ESTE O MASURA A ORDINII SI DEZORDINII, CI A PROBABILITATII UNOR STARI MACROSCOPICE, mai exact, a probabilitatii unei sume de stari microscopice ce sastisfac niste conditii macroscopice).

Aceasta entropie logica se defineste ca “masura a multiplicitatii unei stari (macro)”, asta vrând sa spuna ca o stare macro poate fi obtinuta prin multilple sume de stari micro (ale moleculelor); e si normal, aceste molecule ale unui gaz simplu, sunt total lipsite de o identitate care sa le deosebeasca unele de altele, în masura în care au energii/temperaturi/viteze echivalente!

O analogie la întelesul acestui tip particular de masura numita “entropie logica”, este aceea a “aruncarii celor 2 zaruri”: suma 6 o poti obtine în mai multe feluri (1+5, 2+4, 3+3) la aruncarea a 2 zaruri, decât se poate obtine suma 2 (doar prin 1+1). De aceea spui ca “6-le este mai probabil decat 2-ul”.

Aceasta entropie statistica nu are astfel nici pe departe valente de “masura a dezordinii”: Apa dintr-un pahar are o entropie mai mare decat un amestec apa-ghiata într-un volum echivalent, desi intuitiv, tot tolomacu’ ar fi pariat pe invers si asta se întâmpla asa tocmai pentru ca starea macroscopica a sistemului considerat se obtine dintr-un numar mai mare de microstari (viteze ale moleculelor relativ mai libere ale apei lichide decât acelea ale moleculelor de apa înghetata) în cazul apei, decât cel mai mic, al amestecului.

Dara chiar presupunând prin absurd (adica din ignoranta) ca entropia termodinamica înseamna dezordine si ca aceasta creste invariabil, asta nu împiedica cu nimic aparitia si dezvoltarea vietii sau a ordinii din dezordine: pamantul este un sistem care primeste din plin energie de la Soare, aceasta fiind suficienta pentru a face ca entropia sa scada pe subsisteme. Nici un principiu, termodinamic sau nu, nu interzice acest lucru.

Natura, în MII si MII de ipostaze, ne arata acest lucru.

Când mergi cu masina si pui frâna, o parte din energia de miscare se pierde irecuperabil prin frecare, asta însa nu te va opri definitiv pe loc, în masura în care înca mai ai un ansamblu motor + combustibil (sursa de energie).

[Alex.R]

In biologie acelasi lucru va fi cât timp exista (dar chiar si doar ca a existat in anumite cazuri!!!!!) Soarele. Experienta lui Monti: Iei 100 ml de apa continând 10 mg dintr-un zahar simplu (ex. glucoza), cu ceva saruri minerale, N2, P, S, si însamântezi mediul cu o bacterie, de ex. Escherichia Coli.

Dupa 36 de ore solutia va contine cateva sute de miliarde de bacterii, iar 40 la suta din zahar va fi fost convertit în constituenti celulari, restul oxidat/tranformat (folosit ca energie) în CO2 si H2O.

Daca faci asta într-un calorimetru poti sa faci bilantul termodinamic: la fel ca în cazul unei cristalizari de ex., entropia sistemului creste cât îi permite Principiul II, asta neîmpiedicand ordinea (viata) sa apara.

Totul s-a întamplat în timp ce structura interna a bacteriilor a fost nu numai mentinuta ci SI INMULTITA DE CATEVA SUTE DE MILIARDE DE ORI.

“Datoria” termodinamica a operatiei a fost “achitata” corespunzator. Clausius ar fi multumit.

Toata energia biologica de pe Terra provine din plante, din glucoza pe care plantele o sintetizeaza in pasi succesivi cu energie solara, prin fotosinteza. Al 2-lea principiu enegetic al vietii, anume acizii grasi, ei sunt la rândul lor sintetizati din “zahar” (de catre plante, însa asa cum ne-o arata ca stie chiar metabolimsul uman (animal), nu numai ele).

“Sistemul” samânta-în-crestere, cât primeste energie din exterior (precum bacteria din glucoza oxidata), adica caldura de la Soare, nu va avea probleme cu principiul II, viata fiind un sistem deschis, unde intra energie la greu!

Natura ne arata si ea variate moduri ca ordinea apare din dezordine in mod spontan: cristalele, fulgii de nea, tornadele, etc., sunt exemple banale de ordine spontana provenind din dezordine. Pentru orice sistem in care intra energie suficienta (~ deschis), principiul al 2-lea nu mai reprezinta o interdictie, în acest caz entropia putând sa scada local (judecând deci pe subsistemul respectiv), chiar daca global, fara îndoiala, ea creste.

Experimente destul de recente, arata ca amestecand molecule de diferite dimensiuni, apare o concentrare în energia moleculelor mari prin simpla grupare geometrica (adica cresterea entropiei, asa cum o intelege mecanica statistica), tocmai ca o consecinta a dispersiei crescânde a (energiei) celor mici.

[Alex.R]

Sper că ai să citeşti ce am scris mai sus,Observatorule eronat.

[Traditie1]

Alex R., ceea ce spui tu sunt niște abureli infantile. E drept că în natură apar forme de aranjare ordonată a materiei, dar de aici și până la organisme supercomplexe, care se reproduc și se automențin, e cale lungă.

E la mintea cocoșului că numai o Minte superioară poate să conceapă așa ceva, natura oarba, în lipsa unui Creator nu.

Și-ți mai pun și o întrebare, să văd dacă poți răspunde: condițiile de viață de pe pământ sunt deosebit de bune, poate mai bune nu se putea, în limitele impuse de legile fizicii. Cum se face că pe o astfel de planetă a și apărut viața?

Și înainte de a spune vreo prostie, îți ramintesc ce înseamnă viața: ea nu e o simplă formă de aranjare ordonată a materiei, e un mecanism supercomplex iar coroana ei e viața rațională.

[georgiana.gabriela]

In legatura cu intrebarea absolut absurda: "Cine L-a creat pe Dumnezeu?" raspunsul este simplu: nimeni. Dumnezeu a existat dintotdeauna, dar mintea umana limitata doar la proportiile ei, nu poate intelege cum s-a putut acest lucru, ci pentru simplul fapt ca este aplecata spre pacat. De asemenea, de l-a intrebarea asta pot pleca o infinitate de intrebari, de exemplu: Si pe "creatorul" lui Dumnezeu, cine l-a creat? Si iarasi: Si pe "creatorul" "creatorului" lui Dumnezeu cine l-a creat? etc... de asta spun ca este o intrebare absurda.

<<Cei ce nu pot gasi solutii, se iau la cearta, atata pot face. Neputinta nu poate sa taca.>> (Parintele Arsenie Boca, "Omul, zidire de mare pret")

<<La doua feluri de oameni le-a zis Dumnezeu "nebuni": la cei ce zic "ca nu este Dumnezeu" (Psalmul 13,1;52,1) si bogatilor, cararora bogatia si stomacul este tot dumnezeul lor.
Este cam una si aceeasi gandire gresita. Tagaduirea oricarui rost sau destin al lumii si al omului, care sa fie mai presus de lumea aceasta si de stomacul ei.
A tagadui o conducere suprema a cerului si a pamantului e a propovadui intamplarea - domnia haosului si a anarhiei universale. Ori ceea ce se vede in ordinea lumii dovedeste chiar ca nu e asa, ci contrariul (si aici Parintele Arsenie nu se refera la origanizarea oamenilor, ci la organizarea - dovedita de stiinta- a intregii materii). E asa (haos si anarhie) in mintea care gandeste asa.
Mintea care cugeta ca nu este Dumnezeu, cade in propria sa sentinta. Caci: A TE LUPTA DIN TOATE PUTERILE IMPOTRIVA A CEVA CE NU EXISTA, DOVEDESTE NEBUNIA ACESTEI LUPTE, nonsensul si absurdul ei: al luptei si a mintii care o conduce.>> (Parintele Arsenie Boca, "Omul, zidire de mare pret")

[Alex.R]

E un lucru bun ca recunosca "ceva" trebuie neapariat sa aiba un creator.Acum am o intrebare: De unde stii ca universul,spre exemplu nu a existat din totdeauna?

În prealabil postat de Alex.R

E un lucru bun ca recunosca "ceva" trebuie neapariat sa aiba un creator.Acum am o intrebare: De unde stii ca universul,spre exemplu nu a existat din totdeauna?

Daca te uiti in Geneza 1:1>,,La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul".Apoi uita-te in:
- I Corinteni 2:7>,,Ci propovăduim înţelepciunea de taină a lui Dumnezeu, ascunsă, pe care Dumnezeu a rânduit-o mai înainte de veci, spre slava noastră"
-II Timotei 1:9> ,,El ne-a mântuit şi ne-a chemat cu chemare sfântă, nu după faptele noastre, ci după a Sa hotărâre şi după harul ce ne-a fost dat în Hristos Iisus, mai înainte de începutul veacurilor"
- Tit 1:2>,,Întru nădejdea vieţii veşnice, pe care a făgăduit-o mai înainte de anii veacurilor Dumnezeu, Care nu minte"
-Iuda 1:25>,,Singurului Dumnezeu, Mântuitorul nostru, prin Iisus Hristos, Domnul nostru, slavă, preamărire, putere şi stăpânire, mai înainte de tot veacul şi acum şi întru toţi vecii. Amin!"

Sa recapitulez>,,La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul"dar in cele 4 citate pe care le-am dat dupa apare o sintagma>,,mai înainte de veci", ,,mai înainte de începutul veacurilor" ,,mai înainte de anii veacurilor" ,,mai înainte de tot veacul şi acum şi întru toţi vecii"

Concluzia,fie si logica,ar fi ca Dumnezeu a creat totul inainte de existenta ,,timpului"asa cum il intelegem noi in mod uman conventional.Fiind in afara timpului Lui nu i-se aplica regula ,,cauza-efect",El existand in mod etern intr-un alt mod decat cel perceput de noi.Daca regula asta ar fi foste generala atunci nimic nu ar mai fi trebuit creat pt ca ar fi existat mereu intrucat nu ar fi existat niciodata cauza si efect.Asta ar inseamna ca si Universul ar fi etern,nu ar fi aparut niciodata,ar fi existat pur si simplu.Am citit ca>ultimele teorii indica o virsta(aprox) cam de 13,7 bilioane de ani si o cauza ipotetica(Bing Bang).Deci a existat un act de creatie,Universul nu a fost etern,a existat o cauza exterioara lui care l-a creat.Dar de ce Dumnezeu ar fi dorit sa creeze pt noi acest ,,timp"asa cum il percepem? Pt ca fara el nu ar fi existat nici raportul cauza-efect pe o logica primara.Incercati sa va imaginati viata fara ,,cauza-efect".Ar exista?Insa Cel care a creat acest minunat mecanism este in afara Lui(dpdv al cuantificarii timpului dpdv al standardelor umane) asa cum rezulta clar din acele 4 citate(,,mai înainte de începutul veacurilor").Fiind in afara Lui nu are nevoie de cauza si efect pt sine,nu are nevoie de o cauza care sa-L creeze pt ca El sa poata crea.Ce a creat a creat pt noi si pt a avea un sens viata noastra,pt a nu fi un lung sir fara logica si fara viata in situatia in care noi suntem limitati dpdv al duratei existentei noastre.Totul a fost facut pentru noi.

[Alex.R]

Dragă "Traditie" iţi reamintesc ca dacă tu crezi "ceva" nu înseamnă ca acel "ceva" este adevărat.
Tu ai făcut nişte simple negaţii ale argumentelor de mai sus,negaţii susţinute de 0 dovezi+o întrebare.Esti cool.
Daca citeai ce am scris iti dadeai seama ca era despre termodinamica si cum multi "inteligenti" se gandesc sa ne explice cum functioneaza un motor cu combustie interna,ei fiind zero barat la fizica.


P.S. Inainte sa imi raspunzi te-as ruga sa citesti toate acele "aberatii infantile" cu creierul prezent,chiar daca nu esti obisnut cu asa ceva.

[Alex.R]

Eroare de logica prietene.Sunt sute de dovezi pentru evolutie (si in crestere) si zero pentru varsta de 6000 de ani a Pamantului.

În prealabil postat de Alex.R

Eroare de logica prietene.Sunt sute de dovezi pentru evolutie (si in crestere) si zero pentru varsta de 6000 de ani a Pamantului.

Si acesti baieti (oameni de stiinta) de ce au o alta parere? http://www.dissentfromdarwin.org/index.php
Asa de curiozitate>da un click pe ,,download the list"si vezi cine semneaza.