Mortii

[Laur28]

În prealabil postat de vasinec7

Mai cunoasteti si alte etape? Daca da, inseamna ca intelegerea incalcita este le dvs. si nu este conforma cu Sfanta Scriptura.

Nu o fi conforma cu Sfanta Scriptura in mod explicit, dar conforma cu Sfanta Traditie sigur este. Sfanta Traditie lasata mostenire Bisericii de la Hristos incoace de catre Sfintii Parinti si urmasii acestora, oameni prin gura carora Duhul vorbea. Le-a spus Iisus Apostolilor : 13. Iar când va veni Acela, Duhul Adevărului, vă va călăuzi la tot adevărul; căci nu va vorbi de la Sine, ci toate câte va auzi va vorbi şi cele viitoare vă va vesti. . Sau indrazniti sa spuneti ca in mintea lor era o nebuloasa amestecand cultulrile pagane cu Ortodoxia (ca pana la Schisma, o singura religie a fost, si anume Ortodoxia)? De ce Petre vorbeste de cort si de lepadarea cortului? De ce Pavel spune ca vrea sa se desparta de trup sa petreaca cu Hristos? De pagani ce-or fi fost si ei, daca e sa ne luam dupa spusele dvs. ( asta asa..ca ajung eu sa-L fac pe Mantuitorul mincinos).

PS: E conforma si cu Sfanta Scriptura cat se poate de explicit, daca ne gandim numai la ultimele doua aspecte; ca sa nu mai pomenesc de cele enuntate de Danut.

În prealabil postat de Laur28

Nu o fi conforma cu Sfanta Scriptura in mod explicit, dar conforma cu Sfanta Traditie sigur este. Sfanta Traditie lasata mostenire Bisericii de la Hristos incoace de catre Sfintii Parinti si urmasii acestora, oameni prin gura carora Duhul vorbea. Sau indrazniti sa spuneti ca in mintea lor era o nebuloasa amestecand cultulrile pagane cu Ortodoxia (ca pana la Schisma, o singura religie a fost, si anume Ortodoxia)?

In teologia unor Sfinti Parinti a existat un amestec intre "culturile pagane" si crestinism (nu ortodoxie - ortodoxia este unul din rezultatele acestui amestec).

Sfintii Parinti aveau pareri diferite referitor la ceea ce se intampla intre momentul mortii si cel al invierii. Unii Sfinti Parinti, din primele veacuri, neatinsi de cultura pagana, credeau exact ce spune Sfanta Scriptura si contraziceau invataturile straine. Spre exemplu, iata ce spune si Sfantul Iustin Martirul, in lucrarea "Dialog cu iudeul Tryphon", cap. 80.
"Daca intalnesti persoane care isi zic crestini, dar care neaga invierea mortilor si sustin, dimpotriva, ca sufletele lor vor fi luate la cer de indata ce mor, pe acestia sa nu-i socotesti crestini".

Ce ziceti? Credeti ca Sfantul Iustin Martirul a avut o credinta drapta?

În prealabil postat de Laur28

De ce Petre vorbeste de cort si de lepadarea cortului? De ce Pavel spune ca vrea sa se desparta de trup sa petreaca cu Hristos? De pagani ce-or fi fost si ei, daca e sa ne luam dupa spusele dvs. ( asta asa..ca ajung eu sa-L fac pe Mantuitorul mincinos).

Unul si acelasi Sfant Apostol vorbea si despre "lepadarea cortului" si despre "despartirea de trup" (care, de fapt, inseamna acelasi lucru). Este vorba despre Sfantul Apostol Pavel (vedeti 2 Corinteni cap. 5). Acelasi Sfant Apostol avea credinta ca la revenirea Domnului si invierea mortilor, toti vor scapa de trupul (cortul) acesta plin de putrezire si vor primi unul de neputrezire: "Deodatã, într-o clipealã de ochi la trâmbita cea de apoi. Cãci trâmbita va suna si mortii vor învia nestricãciosi, iar noi ne vom schimba. Cãci trebuie ca acest trup stricãcios sã se îmbrace în nestricãciune si acest (trup) muritor sã se îmbrace în nemurire."(1 Corinteni 15:52,53)

Cred ca acum lucrurile sunt limpezi (daca-i dam crezare Sfantului Apostol Pavel, in toate). Banuiesc ca nu mai credeti, ca Sfantul Apostol avea nadejdea ca-si va lasa hoitul, si fantoma lui (de om mort) o va lua la deal sa se intalneasca cu Mantuitorul.

[Laur28]

În prealabil postat de vasinec7

Sfantul Iustin Martirul[/u], in lucrarea "Dialog cu iudeul Tryphon", cap. 80.
"Daca intalnesti persoane care isi zic crestini, dar care neaga invierea mortilor si sustin, dimpotriva, ca sufletele lor vor fi luate la cer de indata ce mor, pe acestia sa nu-i socotesti crestini".

Ce ziceti? Credeti ca Sfantul Iustin Martirul a avut o credinta drapta?

"Sufletul omenesc - are oarecare corporalitate. Dar el nu e nemuritor prin firea sa pentru ca ar insemna ca e necreat. Dumnezeu singur este necreat si fara principiu. Daca sufletul ar fi nemuritor prin sine, el ar fi o parte din Ratiunea suverana. Ar insemna sa se suprime diferenta intre creatura si Creator. Sufletul este creat si deci muritor prin firea sa. Dar Dumnezeu poate face sufletul nemuritor pentru ca acesta sa primeasca recompensa sau pedeapsa eterna. Sufletul are viata nu prin sine, ci prin participarea la izvorul vietii, care e Dumnezeu. Dupa moarte, sufletele oamenesti, cu exceptia acelora ale martirilor, merg la iad unde stau pana la sfarsitul lumii. "

Cam aceasta e filosofia Sfantului referitoare la suflet rezumata in cateva cuvinte. Intarita de: a zis Sfântului Iustin eparhul: "Voi credeţi, că dacă veţi fi omorâţi va veţi sui la ceruri, şi veţi lua vreun bine?" Iar el zise: "Nu ni se pare, ci suntem adeveriţi, cum că îndată ne vor primi bune răsplătiri şi desfătată primire". Şi aşa li s-au tăiat capetele. .

Nu stiu ce sa zic..Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful s-a născut către anul 114 în Sichem, un vechi oraş al Samariei, din părinţi greci păgâni.

ILogosul are rolul principal in actul creatiei, al pregatirii umanitatii pentru mantuire si al mantuirii propriu-zise. Epitetul de "Prim nascut" pe care-l da Fiului, arata rolul de instrument pe care Acesta il are in lucrarea creatiei, a carei cauza este Tatal. Sf. Justin este subordinatianist. Fiul este Primul nascut al Tatalui, dar si Unul nascut. El e adorat in al doilea rand: El e prima putere dupa Tatal. Tatal L-a nascut inaintea tuturor creaturilor, in vederea aducerii acestora la existenta. Logosul are deci un inceput, care precede cu putin pe acela al lumii.
Dintre cate stiu, Dumnezeu este Unul în fiinţă, întreit în ipostas, unit inseparabil, cosubstanţial, coegal şi coetern.

În prealabil postat de Laur28

"Sufletul omenesc - are oarecare corporalitate. Dar el nu e nemuritor prin firea sa pentru ca ar insemna ca e necreat. Dumnezeu singur este necreat si fara principiu. Daca sufletul ar fi nemuritor prin sine, el ar fi o parte din Ratiunea suverana. Ar insemna sa se suprime diferenta intre creatura si Creator. Sufletul este creat si deci muritor prin firea sa. Dar Dumnezeu poate face sufletul nemuritor pentru ca acesta sa primeasca recompensa sau pedeapsa eterna. Sufletul are viata nu prin sine, ci prin participarea la izvorul vietii, care e Dumnezeu. Dupa moarte, sufletele oamenesti, cu exceptia acelora ale martirilor, merg la iad unde stau pana la sfarsitul lumii. "

Cam aceasta e filosofia Sfantului referitoare la suflet rezumata in cateva cuvinte.

"Rezumatul" dvs. este, de fapt, o alterare a ceea ce a spus Sfantul Iustin Martirul. Redau, fara adaugiri (cum este cea cu "sufletele care merg la iad, cu exceptia acelora ale martirilor"):

"Asadar sufletul se impartaseste de viata, de vreme ce Dumnezeu vrea ca el sa traiasca, Apoi cand Dumnezeu nu vrea ca el sa mai traiasca, el nu se va mai impartasi de ea. Fiindca a trai nu este o insusire a lui asa cum este insusirea lui Dumnezeu; ci dupa cum un om nu traieste totdeauna si sufletul lui nu este pentru totdeauna asociat cu trupul, intrucat oridecateori aceasta armonie trebuie intrerupta, sufletul paraseste trupul si omul nu mai exista; da, oridecate ori sufletul trebuie sa-si inceteze existenta, spiritul de viata ii este luat si nu mai exista sufletul, ci merge inapoila locul de unde a fost luat." Dialogul cu Tryphon cap.6

Limpede si conforma cu Sfanta Scriptura este invatatura Sfantului Iustin Martirul. Nu este nevoie sa-i faceti "un rezumat". Lasati-o asa.

[Laur28]

Mda..si atunci cum de credea ca isi va lua indata rasplata dupa moarte? In fine. tot nu ati lamurit care e treaba cu duhurile din inchisoare, in vremea lui Noe. In acele versete, daca nu sunteti atnt la inversiuni si la topica propozitiilor, va pierdeti cu usurinta.

Repet: 19. [...]Si a propovăduit şi duhurilor ţinute în închisoare,
20. (care duhuri?)Care fuseseră neascultătoare altădată,(Cand altadata?) când îndelunga-răbdare a lui Dumnezeu aştepta,(cand astepta?) în zilele lui Noe,(din nou, cand altadata?) şi se pregătea corabia(Care corabie?) în care puţine suflete, adică opt, s-au mântuit prin apă.

E un reper temporal (zilele lui Noe) caruia i se face doua descrieri in lant: cand se construia corabia (prima) [care corabie] cu ajutorur careia s-au mantuit opt suflete (a doua descriere).

[Laur28]

În prealabil postat de Laur28

E un reper temporal (zilele lui Noe) caruia i se face doua descrieri in lant: cand se construia corabia (prima) [care corabie] cu ajutorur careia s-au mantuit opt suflete (a doua descriere).

Caruia i se fac* Voiam sa scriu caruia i se face o descriere, dar mi-am dat seama ca sunt doua.