Cum sa-i ferim pe cei apropiati de efectele "crizei"?

[Daniel777]

În prealabil postat de colaps

De multe ori mi s-a reprosat ca increderea aceasta este naiva si ca ar trebui sa "revin la realitate".

De fiecare data cand incerc sa aduc pe calea cea buna sau macar sa conving sa dea atentie mai mare celor duhovnicesti primesc reprici de genul "Lasa ca avem alte treburi mai importante", "Bine, bine, lasa ...", "Da, da cum sa nu, asa este ...", "Mai, iar te-a 'indoctrinat' biserica ta?" sau pur si simplu simt un zid de tacere si ignoranta care nu vrea sa ia aminte la cele spuse.

Roadele credintei nu se vad dintr-odata ,ci in timp,cu foarte multa rabdare.Asta e crucea.Daca ai suficienta credinta poti sa vezi in aceste incercari un mijloc de dobandire a smereniei si rabdarii.

[Erethorn]

Foarte simplu.

Le explici, calm, si sincer, ca nu e sfarsitul lumii. Peste altii au trecut doua razboaie, ciume, cruciade :) etc.

In al doilea rand, este o ocazie minunata sa redescoperim bucuriile simple ale vietii. O iesire in parc, cu o sticla de apa proaspata de la fantana, cu niste sandvisuri bine preparate din produse ieftine dar sanatoase, cu o carte de poezii sau poate cu Biblia, din care sa citim impreuna, intr-o zi frumoasa - ce poate fi mai important si mai ziditor pentru bucuria in familie ? Eventual, lasati acasa telefonul mobil.

In ce priveste hulele, nu stiu ce sa spun. Mie insumi imi mai scapa cate o injuratura de cruce, la manie sau nervi ( am o meserie foarte stresanta). Pentru un "re'ar dracului" m-am obisnuit sa spun, sincer, "Doamne iarta-ma". Pentru o injuratura de cruce incerc sa-mi fac timp cinci minute sa ma scuz mai "pe larg"....