Tastez...deci exist !

[Doriana]

În prealabil postat de iustin10

@Doriana
De cateva ori pe forum mi s-a zis :"Are dreptate Iustin10 " (de la ce o veni 10?) ,"Foarte bine ai spus Iustin10" etc .Si m-am simtit super-incantat si implinit .
Dar de si mai multe ori,acolo unde postam ,era laudat altcineva ,iar la ce scrisesem eu nu aparea nici un comentariu . Si atunci ma simteam prost .Si ziceam: "Na! Acesta este pretul ca te-ai bucurat atunci cand ai fost laudat,si evidentiat,si scos din multime. Acum e laudat altul,si nu iti convine" .

Parerea omului poate fi calauzitoare, dar poate fi si nedreapta de multe ori. Ceea ce ma face deosebit este relatia pe care o am cu Dumnezeu. Aceasta imi aduce suficienta bucurie, iar cand vad ca oamenii ma apreciaza o iau ca pe o incurajare din partea Lui. La fel si mustrarea.

În prealabil postat de iustin10

Acesta e unul din argumentele pentru care zic eu ca ca e vorba de mandrie ,si o simt ca atare .

Daca tun o simti ca mandrie, as o fi. Constiinta ta stie mai bine ca oricine ce e. Dar sunt sigura ca mai e si o dorinta instinctiva de a lasa in urma bucurie si foloase duhovnicesti, dorinta foarte normala pentru un crestin .

În prealabil postat de iustin10

Un alt argument este ca dorinta de a intra pe forum ma abate de la rugaciune ,cu mandria ca aici as face ceva folositor .Ori nimic nu e mai folositor decat a intra in forumul ingerilor ,in care adminul e insusi Hristos ,iar tastaura e chiar Duhul Sfant

Desigur, rugaciunea e foarte folositoare, este baza vietii de credinta. Fara ea am fi doar chimvale zanganitoare. Dar dupa ce se roaga si se umple de Dumnezeu, crestinul trebuie sa lase ca lumina sa sa straluceasca in lume. Aceasta este chemarea crestinului. Ce ar fi daca toti am fi "buni crestini" inchisi in camarutele noastre si rugandu-ne 14 ore pe zi? Viata ar fi tare trista, caci dragostea si bucuria desavarsite sunt atunci cand poti darui si altora ceea ce ti-a dat Dumnezeu.

Daca printr-o viata de rugaciune am capatat intelepciune, vom fi fericiti a o daruim si altora. Daca am capatat bucurie sau revelatie, vom fi fericiti sa le impartasim cu ceilalti. Crestinul e un canal al iubirii lui Hristos, nu poate fi egoist. Cineva spunea sa nu fim ca Marea Moarta in care Iordanul se varsa dar ea nu-si da apa mai departe. Sa fim ca Marea Tiberiadei care primeste apa dar o da si mai departe, nu o opreste numai pentru ea.

[Mihnea Dragomir]

Dacă stau să mă gândesc, în cazul meu, o bună explicaţie pentru timpul (oricum exagerat) cheltuit pentru discuţii pe forumuri este, aşa cum sesiza şi un preopinent, nevoia de a discuta despre viaţa de credinţă şi faptul că nu fac acest lucru în "lumea reală". De fapt, în afară de confesor, cu care nu îndrăznesc să vorbesc orice şi de al cărui timp nu pot să abuzez, eu nu vorbesc cu nimeni despre asemenea lucruri. Şi la biserică, tot autişti suntem... Cu foarte puţinii mei prieteni care sunt cu adevărat credincioşi, nu vorbesc pe teme de credinţă, deoarece fiecare dintre ei fie consideră că religia chestie de domeniu intim, fie văd lucrurile în cu totul altfel decât văd eu. Cu cei care îşi zic credincioşi, dar duc o viaţă în afara oricărei reguli de viaţă creştină mă jenez să discut, ca să nu-i supăr şi să-i fac să piardă şi puţina credinţă pe care o au, iar cu cei atei nu are nici un rost să discut. De fapt, numai pe forumuri găsesc oameni asemenea mie, care sunt aici tocmai ca să discute despre astfel de lucruri.

Sunt absolut de acord că discuţiile de pe forum sunt erzaţ de discuţii adevărate despre credinţă. E exact ca la bridge. Eu sunt un mare iubitor al acestui joc, şi totuşi am renunţat să mai joc bridge altfel decât pe Internet, deşi bucuria de a juca cu prieteni este incomparabilă cu bucuria de a juca online. Din păcate, a devenit extrem de greu să ne mai adunăm 4 oameni la o masă, care e condiţia minimă pentru a o pune de un bridge. Cu Internetul, e mult mai uşor. Mă loghez pe portal şi, după nici 2 minute, sunt în miezul unui concurs, jucând ci cineva din Papua Noua Guinee, pe care nu îl voi vedea niciodată, a cărui soartă îmi e străină. Asta e...