Crucea lui Iisus sa intre in tine!

[colaps]

În prealabil postat de mishi55

Asa cum s-a si intamplat, si nu o data.

Ai avut si tu asemenea episoade?

[mishi55]

În prealabil postat de colaps

Ai avut si tu asemenea episoade?

Da!
S-a intamplat sa am o data o mare cadere din credinta. Si am umblat o vreme in ratacire. Dar s-a intamplat ca am avut parte de mila lui Dumnezeu, si oameni de suflet, crestini, m-au scos din ratacire, m-au ajutat sa-mi vad caderea si, atunci cand, iesind din "groapa" si realizand cat de rau gresisem, am cazut in alta - in disperarea ca greseala mea nu poate fi iertata... Atunci au fost aproape de mine, m-au "purtat" inapoi in biserica, m-au sustinut.
Dupa marturisirea pe care o facusem, dupa lungile discutii cu preotul si cu alti crestini din biserica, urma sa mi se faca o slujba de intoarcere in biserica. Parca traiam un vis.
Ei, si in aceasta perioada, in care asteptam sa mi se faca acea slujba, am avut "vizite", pentru ca, repet, diavolul nu renunta usor la prada pe care a avut-o in gheare.
Nu vedeam nimic, dar auzeam si simteam. Era o prezenta de intuneric. Noaptea, simteam cand venea, pentru ca ma cuprindea o groaza de nedescris in cuvinte. Am cunoscut senzatia parului ridicandu-se in cap (ceea ce crezusem, pana atunci, ca e doar o figura de stil din carti)... Apoi, se intampla sa ma trezesc cu acea greutate pe piept, apasandu-ma, sufocandu-ma, nelasandu-ma sa ma misc macar un pic. Am cerut sfat. S-au rugat pentru mine. Cu doua zile inainte de acea slujba, seara, a venit iar - dar a avut grija sa-si faca aparitia cat mai inspaimantator pentru mine: simteam cum mi se racesc mainile (de spaima), auzeam apropiindu-se... simteam neputinta de a ma mai misca. Iar punctul culminant a fost atunci cand am auzit (in minte, in gand, nu in urechi!) cum spune: "Am venit sa te omor!" Bineinteles ca ma ingrozisem! Nu cred ca mai actionam atunci rational, cred ca mai degraba instinctual, dar ma rugam in gand, chinuindu-ma sa strig si nereusind... intr-un tarziu, am simtit cum incep iar sa ma misc, cum pot sa respir, cum mainile isi pierd raceala. In sfarsit, cam astea au fost, atunci.

[colaps]

În prealabil postat de mishi55

Da!
S-a intamplat sa am o data o mare cadere din credinta. Si am umblat o vreme in ratacire. Dar s-a intamplat ca am avut parte de mila lui Dumnezeu, si oameni de suflet, crestini, m-au scos din ratacire, m-au ajutat sa-mi vad caderea si, atunci cand, iesind din "groapa" si realizand cat de rau gresisem, am cazut in alta - in disperarea ca greseala mea nu poate fi iertata... Atunci au fost aproape de mine, m-au "purtat" inapoi in biserica, m-au sustinut.
Dupa marturisirea pe care o facusem, dupa lungile discutii cu preotul si cu alti crestini din biserica, urma sa mi se faca o slujba de intoarcere in biserica. Parca traiam un vis.
Ei, si in aceasta perioada, in care asteptam sa mi se faca acea slujba, am avut "vizite", pentru ca, repet, diavolul nu renunta usor la prada pe care a avut-o in gheare.
Nu vedeam nimic, dar auzeam si simteam. Era o prezenta de intuneric. Noaptea, simteam cand venea, pentru ca ma cuprindea o groaza de nedescris in cuvinte. Am cunoscut senzatia parului ridicandu-se in cap (ceea ce crezusem, pana atunci, ca e doar o figura de stil din carti)... Apoi, se intampla sa ma trezesc cu acea greutate pe piept, apasandu-ma, sufocandu-ma, nelasandu-ma sa ma misc macar un pic. Am cerut sfat. S-au rugat pentru mine. Cu doua zile inainte de acea slujba, seara, a venit iar - dar a avut grija sa-si faca aparitia cat mai inspaimantator pentru mine: simteam cum mi se racesc mainile (de spaima), auzeam apropiindu-se... simteam neputinta de a ma mai misca. Iar punctul culminant a fost atunci cand am auzit (in minte, in gand, nu in urechi!) cum spune: "Am venit sa te omor!" Bineinteles ca ma ingrozisem! Nu cred ca mai actionam atunci rational, cred ca mai degraba instinctual, dar ma rugam in gand, chinuindu-ma sa strig si nereusind... intr-un tarziu, am simtit cum incep iar sa ma misc, cum pot sa respir, cum mainile isi pierd raceala. In sfarsit, cam astea au fost, atunci.

Si de cand ai inviat in dreapta-credinta, ai mai avut asemenea atacuri ?

[mishi55]

În prealabil postat de colaps

Si de cand ai inviat in dreapta-credinta, ai mai avut asemenea atacuri ?

O vreme, destul de lunga, nu s-a mai intamplat. Chiar era uimitor de "liniste".
Apoi, sporadic, se intampla sa ma trezesc cu greutatea pe piept, dar senzatia de teama parca nu mai era chiar atat de puternica; intr-un fel ciudat, ma temeam, dar, in acelasi timp, stiam ca se va termina, ca voi iesi, ca voi respira. Sau ma trezeam cu senzatia de imobilizare, fara greutate pe piept, dar fara posibilitatea de a misca mana pentru a ma inchina. Ma incordam din toate puterile, fara vreun folos. Dar gandul "urla" dupa ajutor. Si, pe cat puteam, faceam cruce cu limba. Uneori puteam chiar sa "soptesc" rugaciunea.
Deci, rar de tot, dar s-a mai intamplat.

[Catisma]

În prealabil postat de mishi55

Ma incordam din toate puterile, fara vreun folos. Dar gandul "urla" dupa ajutor. Si, pe cat puteam, faceam cruce cu limba. Uneori puteam chiar sa "soptesc" rugaciunea.

Eu sunt asta.

[mishi55]

În prealabil postat de colaps

Si de cand ai inviat in dreapta-credinta, ai mai avut asemenea atacuri ?

Tu tot intrebi, dar nu zici: tie ti s-a intamplat? Ai avut asemenea experiente?
Impartaseste si tu. Nu stii cum poate fi de folos.

[Catisma]

În prealabil postat de mishi55

Tu tot intrebi, dar nu zici: tie ti s-a intamplat? Ai avut asemenea experiente?
Impartaseste si tu. Nu stii cum poate fi de folos.

A spus colaps ceva, mai la început. El are alte forme de ispite.

Apropo, multumesc mult, mishi, pentru relatarea ta. Eu m-am folosit sigur. Acum că aflu că au mai trecut si altii prin asemenea lucruri, parcă mă simt mai bine.

[colaps]

În prealabil postat de mishi55

Tu tot intrebi, dar nu zici: tie ti s-a intamplat? Ai avut asemenea experiente?
Impartaseste si tu. Nu stii cum poate fi de folos.

Eu nu am asemenea experiente. Insa, primesc multe vise cu destrabalari, ispitiri de natura sexuala, perversiuni si alte lucruri gretoase de genul acesta.

Au aparut, cel mai probabil, dupa ce mi-am jurat ca voi face tot ceea ce imi sta in putinta sa renunt la toate poftele acestea trupesti. Si uite, caci cu ajutorul lui Dumnezeu reusesc sa biruiesc aceste pofte. Am incercat si singur, fara post si rugaciune, dar nu am izbutit.

Desigur, nu-s nimic altceva decat ispitiri, cu toate ca vise de alt tip nu prea imi amintesc sa fi avut. Dar, sunt, intr-o oarecare masura, enervante.

Se ivesc cel mai mult atunci cand, in acea seara, m-am abatut de la rutina rugaciunii, adica am rostit rugaciuni noi, sau le-am facut cu mai mare evlavie.

Mai mult decat atat nu sunt, dar e putin obositor sa ai mai multe vise umede intr-o singura noapte. Te trezesti, te speli, te culci la loc. Iar te trezesti, iar te speli, iar te culci la loc si tot asa. Din fericire, nu prea am parte decat de unul pe noapte.

Nu prea au loc atunci cand rugaciunea e rece si neroditoare. Parca atunci le fac pe plac dracilor si ei ma lasa in pace, sau nu stiu.

Oricum, asta e o problema minora in comparatie cu a ta.

[mishi55]

În prealabil postat de colaps

Nu prea au loc atunci cand rugaciunea e rece si neroditoare. Parca atunci le fac pe plac dracilor si ei ma lasa in pace, sau nu stiu.

Oricum, asta e o problema minora in comparatie cu a ta.

Nu parca. Ci atunci chiar sunt ei mai multumiti, si te lasa; se duc sa-l zadare pe altul, care in ziua/seara aceea i-a necajit pe ei mai tare cu rugaciunea, cu trairea.

Si sa stii, am constatat ca tot ce mi s-a intamplat a fost "rodul" greselilor mele. Adica a fost o vreme cand am umblat in pacate, rele tare! Ei, chiar si dupa ce am vazut ca greseam, si m-am intors la dreapta credinta, si am zis eu ca am "curatat" gradina de buruiana, aceste rele tot isi mai arata uneori coltii - e adevarat, mai rar, si poate nu chiar cu aceeasi putere. Poate pentru ca si eu le primesc altfel. Da, tot cu teama, dar parca mai putina; adica acuma stiu ca ma pot bizui pe ajutor, acum stiu ca cer si mi se da, acuma stiu ca rugaciunea are raspuns!

[Catisma]

În prealabil postat de mishi55

se intampla sa ma trezesc cu acea greutate pe piept, apasandu-ma, sufocandu-ma, nelasandu-ma sa ma misc macar un pic... ma rugam in gand, chinuindu-ma sa strig si nereusind... intr-un tarziu, am simtit cum incep iar sa ma misc, cum pot sa respir.

Asa este. De câte ori n-am avut incidente din astea...