Deparazitare forum de atei nesimtiti si hulitori

[Dumitru73]

În prealabil postat de adimirea

Zice cineva "sunt doar reacții chimice"? Credința mea e doar reacții chimice???

Chiar nu întelegeti odată că fac mișto niște copilași frustrați care fac pe deștepții de credință, pe cel mai vizitat forum ortodox... și voi îi lăsați să hulească, să-și bată joc?

In primul rand, nu sunt nici copilas, nici frustrat si nici nu fac pe desteptul.
Iar in al doilea rand, DA sentimentele sunt rezultatul reactiilor chimice la nivelul creierului si a descarcarilor a diversi hormoni si enzime.
Au fost identificati mai multi, fiecare cu actiunea sa, dintre care amintesc: cortizolul, oxitocina, serotonina, vasopresina, dopamina, norepinefrina, fenietilena, endorfinele, etc.

[Jane Says]

În prealabil postat de Dumitru73

In primul rand, nu sunt nici copilas, nici frustrat si nici nu fac pe desteptul.
Iar in al doilea rand, DA sentimentele sunt rezultatul reactiilor chimice la nivelul creierului si a descarcarilor a diversi hormoni si enzime.
Au fost identificati mai multi, fiecare cu actiunea sa, dintre care amintesc: cortizolul, oxitocina, serotonina, vasopresina, dopamina, norepinefrina, fenietilena, endorfinele, etc.

Sa stii ca sentimentele [ emotiile ] sunt consecinta modului de a gandi. In terapia cognitiv comportamentala, care are efecte concrete asupra psihicului (te poate scapa de depresie, de anxietate si de altele, dar le dau pe acestea ca exemplu pentru ca in ambele incarcatura emotionala e mare si are suport biochimic), in primul rand actionezi asupra cognitiei si abia apoi vezi ce reactii hormonale ai .. :) Emotiile pot fi "sclave" ale biochimiei, dar gandirea ta, in definitiv, este independenta de ele si le influenteaza foarte mult.
De asemenea psihanaliza (a carei fana nu sunt, dar care stii si tu ce presupune, ca toti am vazut eternul pacient pe eterna canapea vorbind etern, deci nefacand concret altceva) poate conduce, pe parcursul timpului, la modificari structurale in creier si se intampla ceea ce numim maturizarea structurii (in sens de personalitate de data aceasta, nu de structura anatomica).
Deci ce ai spus tu da, reprezinta suportul biologic al emotiilor, insa ele nu se intampla de la sine si de cele mai multe ori un shift in fluxul gandurilor, o schimbare constienta a atitudinii, rearanjeaza puzzlelul biochimic. Singura problema e ca emotiile la randul lor influenteaza gandirea, dar ele nu sunt big bangul, imagineaza-ti o bucla de feedback, gandurile si emotiile se potenteaza reciproc dar repet, emotiile sunt doar consecinte.

De unde rezulta superioritatea ratiunii asupra emotiilor.

De ex cand te rogi, poti avea uneori "sentimente" de revolta, sau de siktir, dar o parte din tine, in ciuda acestor "revarsari", in ciuda chiar a lucrurilor pe care le simte la nivel emotional, stie sau crede ca acele emotii nu trebuie bagate in seama. De altfel in credinta, partea sentimentala, sentimentalismul, e dispretuit si orice credincios stie ca nu trebuie sa-si creada emotiilor de moment si umorilor :)

[Dumitru73]

În prealabil postat de Jane Says

Sa stii ca sentimentele [ emotiile ] sunt consecinta modului de a gandi. In terapia cognitiv comportamentala, care are efecte concrete asupra psihicului (te poate scapa de depresie, de anxietate si de altele, dar le dau pe acestea ca exemplu pentru ca in ambele incarcatura emotionala e mare si are suport biochimic), in primul rand actionezi asupra cognitiei si abia apoi vezi ce reactii hormonale ai .. :) Emotiile pot fi "sclave" ale biochimiei, dar gandirea ta, in definitiv, este independenta de ele si le influenteaza foarte mult.
De asemenea psihanaliza (a carei fana nu sunt, dar care stii si tu ce presupune, ca toti am vazut eternul pacient pe eterna canapea vorbind etern, deci nefacand concret altceva) poate conduce, pe parcursul timpului, la modificari structurale in creier si se intampla ceea ce numim maturarea structurii (in sens de personalitate de data aceasta, nu de structura anatomica).
Deci ce ai spus tu da, reprezinta suportul biologic al emotiilor, insa ele nu se intampla de la sine si de cele mai multe ori un shift in fluxul gandurilor, o schimbare constienta a atitudinii, rearanjeaza puzzlelul biochimic. Singura problema e ca emotiile la randul lor influenteaza gandirea, dar ele nu sunt big bangul.

De unde rezulta superioritatea ratiunii asupra emotiilor.

De ex cand te rogi, poti avea uneori "sentimente" de revolta, sau de siktir, dar o parte din tine, in ciuda acestor "revarsari", in ciuda chiar a lucrurilor pe care le simte la nivel emotional, stie sau crede ca acele emotii nu trebuie bagate in seama. De altfel in credinta, partea sentimentala, sentimentalismul, e dispretuit si orice credincios stie ca nu trebuie sa-si creada emotiilor de moment si umorilor :)

Si cati credinciosi, crezi tu, ca resping sentimentele in timpul rugaciunii?
Sau cati nu isi imagineaza pe Dumnezeu, pe sfinti, crucea, scene biblice? Ca nici asta nu trebuie.

[Jane Says]

În prealabil postat de Dumitru73

Si cati credinciosi, crezi tu, ca resping sentimentele in timpul rugaciunii?
Sau cati nu isi imagineaza pe Dumnezeu, pe sfinti, crucea, scene biblice? Ca nici asta nu trebuie.

Foarte putini credinciosi incepatori fac ce ai zis tu (adica , ce ar trebui sa faca).
Dar toti trecem prin ABC ca sa putem ajunge sa citim si sa scriem; toti cadem gramada cand invatam sa mergem. Eu nu stiu cum e cu revarsarile de har insa cei care le-au trait, dintre sfinti, spun ca nu se compara cu nimic cunoscut/trait/experimentat. Si erau oameni in varsta care traisera de toate la viata lor si puteau face comparatia. Eu la 27 de ani nu mi-as putea da seama, pentru ca nu am trait inca totul, dar ei sigur stiau.
Ce nu inteleg eu e de ce ne raportam atat de mult la ceilalti.. adica nu inteleg de ce credinciosia si manifestarile celorlalti ar trebui sa fie determinante pentru mine? Daca 90% gresesc (printre care si eu) la inceput, asta nu inseamna ca nu exista 10% care se roaga asa cum trebuie, in duh, ridicandu-se cu totul deasupra trupescului si sentimentalului.

În prealabil postat de Jane Says

Eu nu stiu cum e cu revarsarile de har insa cei care le-au trait, dintre sfinti, spun ca nu se compara cu nimic cunoscut/trait/experimentat.

Probabil ca asa http://www.youtube.com/watch?v=UyyjU8fzEYU

[Jane Says]

În prealabil postat de topcat

Probabil ca asa http://www.youtube.com/watch?v=UyyjU8fzEYU

Hm dupa ce am vazut clipul si dupa ce am citit saptamana asta si Vom vedea pe Dumnezeu asa cum este, scrisa de Cuviousul Sofronie, ucenic al Sfantului Siluan, iti pot spune ca nu e deloc acelasi lucru :)
Si de la poate zecile de schizofrenici cu care am stat de vorba pana acum si care mi-au descris starile lor [ un profesor de psihiatrie din Romania, care a facut in anii 50 un experiment cu mescalina, si-a descris detaliat, in timp real, stari psihotice provocate de drog, cauta online daca esti curios ] nu am gasit niciodata ceva asemanator cu lucrurile scrise de Sfinti. Nici vorba de euforie si contopire cu universul si chestii de genul asta la ei.

PS: vorbeste si descrie frumos tipa, dar grandoarea trairilor ei n-are nimic comun cu harul

Sigur ca nu e acelasi lucru. Doar ca experienta ei ne arata ca nefunctionarea corecta (intr-o mai mica sau mai mare masura) a creierului ne poate purta prin lumi minunate, dar care exista exclusiv in sinapsele noastre, desi foarte reale pentru cel ce le traieste.

[Traditie1]

În prealabil postat de topcat

Probabil ca asa http://www.youtube.com/watch?v=UyyjU8fzEYU

Obraznicia acestor indivizi cu atitudine golaneasca sub masca politetii si limbajului stiintific, topcat si Dumitru, se vadeste din nou. Unul ameninta cu bataia, celalalt sustine ca Sfintii erau schizofrenici.



Sa le fie rusine!

În prealabil postat de topcat

Dar eu nu am pretins ca sf.parinti ar fi schizofrenici, ca ar fi retarzi. Si nu pretind ca oamenii religiosi ar avea creierul modificat esential fata de unul nereligios.

În prealabil postat de Traditie1

celalalt sustine ca Sfintii erau schizofrenici.

Banuiesc ca stii sa citesti