Acum cativa ani , vine la mine o "domnisoara" studenta sa se spovedeasca si marturiseste ca are un prieten, ca a "calcat pe alaturi", ca s-a dus si a avortat. Am incercat sa o fac sa inteleaga ca a comis un mare pacat, o crima , si ca nu vad la ea nici un semn de parere de rau pentru ceea ce a facut. Era in prima saptamana din postul mare si ma intreaba daca o dezleg la impartasanie. Ii raspund ca deocamdata acest lucru nu este posibil, trebuie sa-si faca canonul, mai vorbim in ultima saptamana , sa vina atunci sa se spovedeasca din nou. Voiam sa vad daca este vreun semn de indreptare, daca postul si canonul au fost eficiente. Surpriza: n-a mai trecut de loc pe la biserica mea, am aflat de la altcineva ca s-a dus la oras si s-a spovedit si chiar s-a impartasit, zicand ca ea in veci n-a crezut ca pentru avort se opreste de la Sfanta Impartasanie.
Concluzia: tot noi preotii suntem de vina ca dezlegam prea cu usurinta la aceasta Mare si Sfanta Taina , ingaduim ceea ce nici Sfintii Parinti nu ingaduie, aratandu-ne permisivi atunci cand nu trebuie. Sa ne feresca Dumnezeu de asa ceva si sa nu ne osandim pentru o astfel de atitudine....
|
15.02.2010, 08:45:29
Subiecte asemănătoare
Threaded Mode