parerea mea

[toni2009]

Exista exercitii, exista studii, exista oamenii care au patruns in spiritualitatea.
Dar ce inseamna cu adevarat spiritualitatea?
Dumnezeu cauta sa ne indrume catre El. Pentru a-L putea percepe insa trebuie sa ne schimbam. Adica sa capatam calitatile Lui, de daruire. Dar cand ne vom explora calitatile noastre cu adevarat vom observa ca suntem pur egoisti. Si vom striga dupa Dumnezeu sa ne ajute. Si cand dorinta noastra de a-L percepe, de a percepe spiritualitatea, de a percepe de fapt ceva care nu intelegem, nu simtim ce este, dar este diferit fata de dorintele de hrana, sex, familie, odihna, bogatie, putere, onoare, cunoastere, cand aceasta dorinta devine din ce in ce mai mare, atunci Dumnezeu iti va deschide calea spre spiritualitate, spre corectia egoismului si echivalarea de forma cu El. Si de abia atunci incepe drumul corectiei, drumul spre Creator.
In spiritualitate nu exista timp, nu exista spatiu. Exista doar actiuni si diferente intre calitati.
Singura noastra legatura cu spiritualitate este o amintire, un embrion al sufletului, "punctul din inima". Cand acesta devin activ simtim o noua dorinta, diferita. O dorinta de a intelege care este menirea noastra, de ce murim, de ce suferim, de ce nu suntem fericiti tot timpul, etc.
Acest punct din inima trebuie sa creasca si sa ne permita spargerea barierei si patrunderea in spiritualitate. Iar Dumnezeu ne indruma pe aceasta cale. Nu exista nimeni in afara de El. Adica nu exista nicio alta forta rauvoitoare.
Acum, fata de spiritualitate, sunem inca in burta mamei. Nu intelegem nimic. Si nasterea se face pe doua cai. Una mai lunga si una mai scurta. Iar dupa nastere, exact ca in lume corporala, vom intelege putin cate putin din adevarata realitate.
Am mai dat link-uri in postul anterior.