Salvati Romania!

În prealabil postat de OmuBun

Probabil multora vi se va parea acest topic, putin deplasat, putin absurd, putin hazardat. Rugamintea mea ar fi doar aceea de a privi in jur pentru a trage concluzii. Daca veti considera ca sta in puterea reprezentantilor puterii sa salveze tara aceasta din haos, sunteti niste oameni fericiti. Si eu sunt dintre cei visatori, dar aici chiar ca nu-mi mai permit sa sper ceva!
Sambata am fost la parastasul celui despre care scriam ca am stat la capataiul lui cand a plecat dintre noi. (Au trecut deja trei luni). Au fost mai multi preoti (pe stil vechi), iar dupa masa, discutia a alunecat putin in politic. Cu toata jena, am indraznit sa spun ca de pe margine cu bratele incrucisate, nu rezolvam nimic si ca biserica nu se implica suficient in acest sens. Vazandu-ma privit cu nedumerire, m-am vazut nevoit sa explic faptul ca , evident, nu in politica se cere implicarea, ci in rugaciuni speciale, asa cum se obisnuieste in astfel de cazuri. Desi au fost in unanimitate de acord, au aratat cu degetul catre Preafericitul Daniel; de-acolo trebuie sa se dea... tonul la cantec. Concluzia era ca, in fapt, noi toti trebuie sa ne rugam si ca e greu de crezut ca lupta se va duce dincolo de peretii bisericilor. Le-am spus ca poporul roman este destul de receptiv in astfel de cazuri si ca daca din 2 milioane se vor ruga 500.000, tot inseamna ceva. Uneori si o singura rugaciune poate face minuni. Si este ciudat: daca intrebi cine crede in minunile Parintelui Arsenie Boca, sunt sigur ca se vor gasi enorm de multi. Daca intrebam cine crede in minunile sfintilor, Mina, Nicolaie, Spiridon, Parascheva, Teodora de la Neamt, Nectarie, Dumitru si nu mai stiu acum cati, vom fi coplesiti de rezultate. Cu toate astea, ne plangem de mila ca suntem condusi de hoti, minciuna si aroganta au ajuns la rang de mare cinste, dar nu suntem capabili sa ne oferim 10 minute din timpul nostru, pentru a-L ruga pe Dumnezeu sa dea intelepciune celor de care depinde tara noastra. Nu ne rugam sa moara sau sa fie pedepsiti pentru ceea ce fac, ci sa le dea Dumnezeu mintea de pe urma si sa-i "trezeasca" asa cum crede El de cuviinta!
Ieri, dupa Sf. Liturghie, am fost uimit sa descopar EXACT aceiasi pozitie a duhovnicului meu, desi va rog sa ma credeti, n-am discutat niciodata pe tema asta si nu-mi cunoaste pozitia si framantarile.
Ce-ar trebui sa facem, oare? Iesitul in strada, nu-i o solutie. Aratatul cu degetul si razvratirea impotriva sistemului, nici atat. Doar Dumnezeu poate face ceva, si sta in puterea noastra sa-L rugam pe El sau pe cei care mijlocesc pentru noi, si nu ma indoiesc de faptul ca Parintii Arsenie Boca, Teofil Paraian, Ilie Cleopa si cine mai vreti voi, nu vor fi buni reprezentanti ai intereselor noastre. Amintiti-va toate astea in rugaciunile voastre, adaugati banutul vostru la Sf Altar, si pomeniti-i pe Sfintii nostri Parinti sa mijloceasca pentru noi!

E o idee buna. Mi-au dat lacrimile cand am citit. Si eu m-am gandit la acest lucru si chiar m-am gandit la rugaciuni simple, usor de zis oricand pe langa celelalte din programul personal de rugaciune:
Doamne Iisuse Hristoase, pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare si ale Tuturor Sfintilor, miluieste poporul roman. (de cate ori putem, cu sau fara metanii si inchinaciuni)
Preasfanta Maica si Fecioara Maria, pentru rugaciunile Tuturor Sfintilor, miluieste poporul roman.
Tuturor Sfintilor, rugati-va lui Dumnezeu pentru noi, pacatosii.
Sfintilor romani, rugati-va lui Dumnezeu pentru poporul roman.
La acestea, mai adaug atunci cand imi ajuta Dumnezeu si cate o catisma din Psaltirea Maicii Domnului anume in acest scop. Am incredere ca pentru rugaciunile Maicii Domnului, vom putea fi ocrotiti.

[sophia]

Problema nu este numai in Romania si politicienii ei.
Problema este lumea intreaga, in care noi suntem numai o veriga. Ce sa facem noi singuri, intr-o intreaga lume cazuta.
Peste tot este rau, criza, nu exista politicieni buni, de succes, caci totul este inseriat.
Nu vedeti: pica ceva, sau un stat (ex.USA). pica si restul, ca la domino?
Sa ne rugam la Dumnezeu mai degraba sa salveze lumea asta intreaga, omenirea.
Cum si de ce si din vina cui a ajuns asa? Numai omul e vinovat? Putea fi altfel?
Putea Dunnezeu sa faca altfel, sa impiedice raul? Cine stie?
????????......

Hm! Eu ma cutremur la gandul ca Dumnezeu s-ar indura sa ne ajute pe noi, ca natiune, iar tu vii cu... salvarea lumii. Am impresia ca nici galaxia noastra nu sta pe roze. Dar ce zic eu galaxia... Intreg universul e intr-un haos!...
Inainte de orice, mie mi se pare ca, chiar daca ne rugam pentru intreaga lume, la modul general, asa cum fac buddistii sa zicem, bine-ar fi sa ne vedem mai intai de curatenia sufletelor noastre. Am mai deschis un topic undeva incercand sa va aflu parerea despre pacatul ca lucrare divina. Nu vad nici o miscare, deocamdata.
Noi toti, avem (sau ar trebui sa avem) pe constiinta un mare pacat national. Dar oare cui ii pasa? Cumva Biserica Ortodoxa Romana a facut ceva pentru ca pacatul crimei de ziua nasterii Mantuitorului, sa fie iertat? Daca un criminal merge sa se spovedeasca, i se da un canon pentru a-i constientiza cainta si smerenia. Noi nu prea realizam ca suntem pe acelasi diapazon cu diavolul. Iar cand spun "noi", ma refer la Biserica in primul rand.
Poate ca nenorocitii aia meritau sa moara pentru toate cate le facusera, dar cel mai bine ar fi fost sa fie lasati sa traiasca, si sa moara ca niste oameni normali, uitati de lume si de Dumnezeu, nu ca niste martiri! Am mai spus-o: uneori ni se intuneca judecata atat de rau incat suntem tentati sa ucidem in numele lui Dumnezeu!... De-aia o ducem prost. Pentru ca ni se pare ca am facut o treaba buna, cand de fapt am facut pacatul strigator la cer si nu ni-l asumam ca si pacat, ci ca o justitie a poporului. Care popor? E cineva de pe-aici care-ar fi fost atunci de-acord cu crima? E cineva de pe-aici, care a trait acele vremuri pe viu, si nu a primit vestea ca un shoc, nu i-a lasat un gust extrem de amar? Cu toate astea, conducatorii sunt ai nostri, iar noi ducem povara deciziilor lor. De ce? Ii stimam, ii respectam, ii votam, fac parte din lumea noastra si ii investim sa decida pentru noi.
Deocamdata sa ne gandim, deci la "oile noastre", ca pentru altii, are Dumnezeu grija!...

[Adelinne]

În prealabil postat de OmuBun

Hm! Eu ma cutremur la gandul ca Dumnezeu s-ar indura sa ne ajute pe noi, ca natiune, iar tu vii cu... salvarea lumii. Am impresia ca nici galaxia noastra nu sta pe roze. Dar ce zic eu galaxia... Intreg universul e intr-un haos!...
Inainte de orice, mie mi se pare ca, chiar daca ne rugam pentru intreaga lume, la modul general, asa cum fac buddistii sa zicem, bine-ar fi sa ne vedem mai intai de curatenia sufletelor noastre. Am mai deschis un topic undeva incercand sa va aflu parerea despre pacatul ca lucrare divina. Nu vad nici o miscare, deocamdata.
Noi toti, avem (sau ar trebui sa avem) pe constiinta un mare pacat national. Dar oare cui ii pasa? Cumva Biserica Ortodoxa Romana a facut ceva pentru ca pacatul crimei de ziua nasterii Mantuitorului, sa fie iertat? Daca un criminal merge sa se spovedeasca, i se da un canon pentru a-i constientiza cainta si smerenia. Noi nu prea realizam ca suntem pe acelasi diapazon cu diavolul. Iar cand spun "noi", ma refer la Biserica in primul rand.
Poate ca nenorocitii aia meritau sa moara pentru toate cate le facusera, dar cel mai bine ar fi fost sa fie lasati sa traiasca, si sa moara ca niste oameni normali, uitati de lume si de Dumnezeu, nu ca niste martiri! Am mai spus-o: uneori ni se intuneca judecata atat de rau incat suntem tentati sa ucidem in numele lui Dumnezeu!... De-aia o ducem prost. Pentru ca ni se pare ca am facut o treaba buna, cand de fapt am facut pacatul strigator la cer si nu ni-l asumam ca si pacat, ci ca o justitie a poporului. Care popor? E cineva de pe-aici care-ar fi fost atunci de-acord cu crima? E cineva de pe-aici, care a trait acele vremuri pe viu, si nu a primit vestea ca un shoc, nu i-a lasat un gust extrem de amar? Cu toate astea, conducatorii sunt ai nostri, iar noi ducem povara deciziilor lor. De ce? Ii stimam, ii respectam, ii votam, fac parte din lumea noastra si ii investim sa decida pentru noi.
Deocamdata sa ne gandim, deci la "oile noastre", ca pentru altii, are Dumnezeu grija!...

Doamne ajuta Om Bun ,
am aceeasi ''problema '' sa zicem de ceva timp ,imi revine in minte ca noi poporul roman l-am omorat pe Ceausescu si nu facem nimic in sensul sa incercam sa recuperam ce s-a intamplat atunci ,noi vom fi judecati si ca neam ,si asta imi revine destul de des in minte ...recunosc nu am citit pana la sfarsit topicul dar o voi face!...
Aveam 10 ani la revolutie ,cand parintii mei se bucurau de moartea lui Ceausescu eu nu intelegeam si de fapt nici acum nu inteleg ....dreptatea o face Domnul ,noi nu avem voie safacem asa ceva ...si totusi s-a intamplat ..ce putem face acum? repet nici acum parintii mei nu considera ca a fost o greseala
Dumnezeu sa lumineze poporul roman!

[eodor nastasa]

În prealabil postat de Adelinne

Doamne ajuta Om Bun ,
am aceeasi ''problema '' sa zicem de ceva timp ,imi revine in minte ca noi poporul roman l-am omorat pe Ceausescu si nu facem nimic in sensul sa incercam sa recuperam ce s-a intamplat atunci ,noi vom fi judecati si ca neam ,si asta imi revine destul de des in minte ...recunosc nu am citit pana la sfarsit topicul dar o voi face!...
Aveam 10 ani la revolutie ,cand parintii mei se bucurau de moartea lui Ceausescu eu nu intelegeam si de fapt nici acum nu inteleg ....dreptatea o face Domnul ,noi nu avem voie safacem asa ceva ...si totusi s-a intamplat ..ce putem face acum? repet nici acum parintii mei nu considera ca a fost o greseala
Dumnezeu sa lumineze poporul roman!

Nu stiu daca Ceausescu a fost "executat" de poporul roman, ma rog, daca a fost decizia poporului(?), mai degraba a fost mana "fratilor" de la rasarit cu nemijlocita colaborare a cozilor de topor autohtoni. Hm, istoria s-a repetat ca si in cazul lui Antonescu...Romanii au, sau cel putin aveau, comportament de turma, reactioneaza ca si oile, daca be-haie unu', beh-aie toti, fara sa-si puna intrebarea simpla : de ce ?
Si acum, de ce sa ne ascundem dupa deget, "nenorocitul" de Ceausescu a fost un bun roman si patriot, calitati care se pare, ca lipsesc cu desavarsire potentilor din politica contemporana. Ceausescu a fost romanul(era unul d'ai nostri) care a avut curajul sa zica nu, mai marilor vremii.
Da, a facut si multe prostii, dar a facut si lucruri bune, ca sa mai, a fost un om ca toti oamenii.
Nu trebuia "executat", trebuia lasat in plata Domnului.

Aveam pe-atunci aproape 30 de ani, o fire cam razvratita si nu-mi placeau multe dintre cate ni se intamplau. Nici nu stiu daca am suferit vreodata pentru faptul ca nu aveam posibilitati materiale sau nu gaseam in galantare ce ne-am fi dorit, dar stiu sigur ca sufeream fiindca lovea in demnitatea noastra cand nu puteai sa spui ce gandesti, dar erai obligat sa mergi la manifestatii, sa tii tablouri cu ei in brate, sau slogane comuniste de care ti se facea lehamite. Nu eram membru de partid, dar in momentul in care am vazut cadavrele celor doi si am fost convins ca nu-i un trucaj, am suferit mult. Crima nu poate fi autorizata si justificata in nici un fel. M-am resemnat cu … "Asa le-a fost scris !", considerand ca Dumnezeu i-a pedepsit pentru ceea ce ar fi trebuit sa aiba pe constiinta (biserici daramate, preoti chinuiti prin puscarii dintre care multi si-au lasat oasele pe-acolo, fara sa aiba o cruce si un nume la capatai pentru pomenirea lor)…
Ce putem face acum ? Cu ceva timp in urma am crezut ca ne va folosi sa ne rugam pentru tara. Rugaciunea e buna oricum ar fi. Dar ma tem ca am indraznit mult prea mult. Daca e sa ne rugam pentru cineva, ar trebui s-o facem pentru noi insine. Romania este propria noastra oglinda. Dincolo de hotii cu shtaif sau gainarii de duzina, dincolo de prostituatele de pe centura sau cele de lux, ramanem noi, cei simpli care primim ce meritam. Aruncati-va o privire critica asupra acestui forum. Nu e un forum oarecare, ci unul care ar trebui sa fie exemplu de pace si ingaduinta. Din pacate nu se deosebeste cu nimic de talk-show-rile televizate, unde toata lumea are dreptate si arata cu degetul catre celalalt.
Nu vrem sa toleram, dar avem pretentia sa fim mereu aprobati in ceea ce spunem, chiar daca atitudinea noastra nu pune pret pe demnitatea omului, ci pe punctul nostru de vedere. Totul porneste din noi insine. Cum ma vad ceilalti pe mine? Cum ii vad eu pe ceilalti? Ne adunam 20 de visatori incurabil si citim psaltirea tot postul, (despre gandurile ce ne anima… Dumnezeu cu mila!...), cand poate ar fi de-ajuns ca fiecare dintre noi sa-si gaseasca pacea in sufletul strivit de griji materiale, de frustrari, de neajunsuri si sa spunem seara de seara psalmul 50, sau Crezul, sau orice rugaciune ne vine noua, dar care porneste din adancul inimii impiertite de deznadejde, si-o sa fim uimiti ce se petrece in jurul nostru, chiar daca in prima faza o sa ni se para ca tot cerul se porneste impotriva. Este doar reactia unei boli deja aciuate si care nu se lasa usor dezradacinata.
Din punctul meu de vedere voi continua sa fac ce-am facut si in postul trecut, dar ma voi limita la propria mea neputinta si pacatosenie…
Dumnezeu sa ne vegheze cu ingaduinta si sa ne ajute sa intelegem caile Lui, fara sa ne lamentam ca-s strambe si pline de ciulini !

În prealabil postat de OmuBun

Aveam pe-atunci aproape 30 de ani, o fire cam razvratita si nu-mi placeau multe dintre cate ni se intamplau. Nici nu stiu daca am suferit vreodata pentru faptul ca nu aveam posibilitati materiale sau nu gaseam in galantare ce ne-am fi dorit, dar stiu sigur ca sufeream fiindca lovea in demnitatea noastra cand nu puteai sa spui ce gandesti, dar erai obligat sa mergi la manifestatii, sa tii tablouri cu ei in brate, sau slogane comuniste de care ti se facea lehamite. Nu eram membru de partid, dar in momentul in care am vazut cadavrele celor doi si am fost convins ca nu-i un trucaj, am suferit mult. Crima nu poate fi autorizata si justificata in nici un fel. M-am resemnat cu … "Asa le-a fost scris !", considerand ca Dumnezeu i-a pedepsit pentru ceea ce ar fi trebuit sa aiba pe constiinta (biserici daramate, preoti chinuiti prin puscarii dintre care multi si-au lasat oasele pe-acolo, fara sa aiba o cruce si un nume la capatai pentru pomenirea lor)…
Ce putem face acum ? Cu ceva timp in urma am crezut ca ne va folosi sa ne rugam pentru tara. Rugaciunea e buna oricum ar fi. Dar ma tem ca am indraznit mult prea mult. Daca e sa ne rugam pentru cineva, ar trebui s-o facem pentru noi insine. Romania este propria noastra oglinda. Dincolo de hotii cu shtaif sau gainarii de duzina, dincolo de prostituatele de pe centura sau cele de lux, ramanem noi, cei simpli care primim ce meritam. Aruncati-va o privire critica asupra acestui forum. Nu e un forum oarecare, ci unul care ar trebui sa fie exemplu de pace si ingaduinta. Din pacate nu se deosebeste cu nimic de talk-show-rile televizate, unde toata lumea are dreptate si arata cu degetul catre celalalt.
Nu vrem sa toleram, dar avem pretentia sa fim mereu aprobati in ceea ce spunem, chiar daca atitudinea noastra nu pune pret pe demnitatea omului, ci pe punctul nostru de vedere. Totul porneste din noi insine. Cum ma vad ceilalti pe mine? Cum ii vad eu pe ceilalti? Ne adunam 20 de visatori incurabil si citim psaltirea tot postul, (despre gandurile ce ne anima… Dumnezeu cu mila!...), cand poate ar fi de-ajuns ca fiecare dintre noi sa-si gaseasca pacea in sufletul strivit de griji materiale, de frustrari, de neajunsuri si sa spunem seara de seara psalmul 50, sau Crezul, sau orice rugaciune ne vine noua, dar care porneste din adancul inimii impiertite de deznadejde, si-o sa fim uimiti ce se petrece in jurul nostru, chiar daca in prima faza o sa ni se para ca tot cerul se porneste impotriva. Este doar reactia unei boli deja aciuate si care nu se lasa usor dezradacinata.
Din punctul meu de vedere voi continua sa fac ce-am facut si in postul trecut, dar ma voi limita la propria mea neputinta si pacatosenie…
Dumnezeu sa ne vegheze cu ingaduinta si sa ne ajute sa intelegem caile Lui, fara sa ne lamentam ca-s strambe si pline de ciulini !

Domul nostru Iisus Hristos ne-a spus să îndrăznim în cele duhovniceşti!
Oricum mulţumesc pentru răspuns .Nu ştiu despre celilalţi cum sunt dar eu da,sunt o visătoare.
Oridecâte ori am citit Psaltirea în grup organizat"de 20 naivi" am avut pe lângă inerentele ispite şi realizări personale şi sunt convinsă că Dumnezeu mi.a iertat şi multe păcate,aşadar m-am folosit!

Rugăciunile de la sfârşitul Psaltirii intitulate "Pomelnic" pe care le citeşte zilnic fiecare dintre acei care citeşte catismă, sunt atât de complete şi recomandate oricârui mirean dar şi monah încât nu văd nimic senzaţional în a le citi,ele cuprinzând şi rugăciuni pentru ţară şi popor.

Ceea ce ne lipseşte este răbdarea!
Nici o rugăciune nu rămâne fără răspuns dar noi nerăbdătorii vrem să avem un răspuns (şi nu oricare ci cel pe care l-am gândit noi) imediat ce am încheiat zilele stabilite pentru rugăciune.

[sergiu]

În prealabil postat de OmuBun

Dar ce zic eu galaxia... Intreg universul e intr-un haos!....

Curat parol, domle!

Lasand gluma si lamentarile la o parte, ce propui concret?
Exemplu: propun ca toti crestinii ortodocsi sa se roage la ora 10 seara, in fiecare zi, aceasta rugaciune __________. Rugaciunea sa fie calculata sa dureze pe la 3-5 minute sa nu li se para "prea grea incercarea". Asa poate i-i inveti cu rugaciunea seara si pe cei care inca nu au deprins sau au uitat aceasta preocupare.

În prealabil postat de sergiu

Curat parol, domle!

Lasand gluma si lamentarile la o parte, ce propui concret?

Eu... nu mai propun nimic. "Cartile" au fost facute, iar primul "joc" s-a sfarsit demult. A urmat apoi altul, iar acum este deja altul in desfasurare.
Ce propun "concret"? Ma tem ca mi s-au terminat cuvintele pe care am avut dreptul sa le folosesc pentru a convinge. Cine a dorit sa inteleaga ceva, a inteles, cine nu, a trecut mai departe, cu sau fara "bascalie". Fiecare roman, daca intelege sa faca ceva, o face pentru el in primul rand. Ce? Poate pare penibil, dar chiar si a renunta la fumat, e un gest de solidaritate cu cei ce se roaga!!! De ce? Orice infranare, est bine-placuta Lui Dumnezeu!

[sergiu]

În prealabil postat de OmuBun

Eu... nu mai propun nimic. "Cartile" au fost facute, iar primul "joc" s-a sfarsit demult. A urmat apoi altul, iar acum este deja altul in desfasurare.
Ce propun "concret"? Ma tem ca mi s-au terminat cuvintele pe care am avut dreptul sa le folosesc pentru a convinge. Cine a dorit sa inteleaga ceva, a inteles, cine nu, a trecut mai departe, cu sau fara "bascalie". Fiecare roman, daca intelege sa faca ceva, o face pentru el in primul rand. Ce? Poate pare penibil, dar chiar si a renunta la fumat, e un gest de solidaritate cu cei ce se roaga!!! De ce? Orice infranare, est bine-placuta Lui Dumnezeu!

Ai inceput cu o idee mare si te-ai inecat la mal (inainte sa sai in apa)! Te lasi prea usor descurajat. Eu te-am intrebat serios: ce propui?