Ce inseamna pentru fiecare dintre voi Sfanta Sarbatoare a Craciunului?

[ioanaz]

În prealabil postat de lore86

Multumesc, Ioana ca ai deschis acest frumos topic si ai trezit in mine atatea amintiri frumoase!

Eu iti multumesc ca esti cea mai activa membra a acestui topic si simt asa, ca macar o persoana imi impartaseste bucuria infinita a acestei Sarbatori! Asteptam la un moment dat raspunsuri si ele intarziau sa apara, iar atunci ma intrebam: oare pentru majoritatea acest subiect nu prezinta interes?... sau e inca devreme?
Portocale... daaaaaaaaa! Prima data primeam portocale de Mos Nicolae! Doamne ce bune erau pentru ca erau primele portocale dupa mult timp!
Bunica mea de care povesteam ca ne invata colinde locuieste tot la munte. Era la zapadaaaaa! Doamne ce frumos era! Si se innopta asa mai repede iarna si pe noptile cu luna plina mergeam cu copiii din sat la sanius. Razele lunii bateau in zapada si sclipeau mai ceva ca diamantele! Eu zic asa, vorba cantecului :Sa fim copii!/ Pentru inc-o zi/ In lumea lor/ Fericiti vom fi!

[costel]

Cand vorbesc de Craciun imi amintesc ca oamenii nu sateau la rand in hipermarketuri, nu existau promotii, nu primeau mesaje de felicitari pe e-mail, ... primeau colindatori. Era o perioada cand Craciunul insemna Nasterea Domnului si nu altceva.

[lore86]

asa e , postarea ta exprima nostalgie. si nu e nevoie decat sa deschidem ochii si sa vedem realitatea asta trista din jurul nostru.dar parca imi place mai mult sa ne refugiem, macar ptr cateva zile in frumusetea zilelor de odinioara si sa incercam sa retraim bucuria sarbatorilor resimtita atat de profund de sufletul de copil.

e drept ca nu mai suntem copii, dar merita sa facem o calatorie in trecut macar de dragul vremurilor de altadata...

[ioanaz]

Imi amintesc ca si cum ar fi fost abia ieri cum pandeam sa-l vedem pe Mos Craciun cand ne aduce darurile. Stateam ore intregi pe la geamuri si urmaream fiecare miscare a parintilor..., iar noaptea de Ajun cand stiam ca trebuie sa vina ne faceam ca dormim insa cu un ochi inchis si unul deschis. Nu stiu cum se face ca ne pacalea de fiecare data si ne lasa darurile pe ascuns. Copilarie!...

[costel]

Mancam numai produse facute in casa, petreceam mult timp pe-afara, ne luptam cu nametii, plecam pe la ora trei dimineata la slujba la biserica, ne impartaseam, colindam, nu eram singuri in ziua Craciunului.

[lore86]

imi aduc aminte ca intr-un an am petrecut craciunul la tara, la niste verisori.erau cu cativa ani mai amri ca mine.vai ce mult m-am rugat de ei sa ma ia si pe mine, atat de mult imi doream sa merg cu ei. in final, dupa multe rugaminti m-au luat si pe mine. unchiul ne pregatise trei bete de alun, frumos sculpate.eram atat de fericita cu batul meu frumos! colindam in grupuri mari, erau unu sau 2 grupuri de copii`in sat, rasuna ulita de chuietele noastre. afara era frig, obrajii erau rosii ca merele, nasucul inghetat , zapada pana la genunchi, iar noi cand colindam, cand ne bateam cu zapada...rasuna satul de bucurie si de colinde.unii mergeu cu buhaie si tot felul de zornaitori. iar gazdele erau asa de bucuroase, toata lumea ne primea.primeam nuci, placinte, mere.Doamne ce bune erau!

sincer va marturisesc ca nu am ami trait niciodata o bucurie atat de sfanta ca bucuria acelor clipe!
cred ca doar partasia cu Hristos mai poate sa iti aduca o stare atat de fericita, de care nu ai vrea sa te dezlipesti niciodata!