Parintele Teofil Paraian a trecut la cele vesnice

[laurschepsis]

Doamne-ajuta!

Parintele arhimandrit Teofil Paraian. Un model de bucurie, marturisire si cumintenie intru Hristos. Un neobosit truditor al ortodoxiei. Un duhovnic smerit pe care Dumnezeu l-a rasplatit inca din aceasta viata cu nenumarate daruri. Un parinte cu multa grija fata de fiii sai duhovnicesti. O voce inconfundabila, care a luminat inimile si mintile romanilor de pretutindeni. O fire calda, buna, iubitoare de oameni si de bine. Cu adevarat un om frumos.

Cei care l-au cunoscut, acum plang. Am pierdut un parinte.

Dumnezeu sa te odihneasca in pace si bucurie, parinte drag.

Doamne-ajuta!

[geo.nektarios]

Cine nu-L are pe Domnul Hristos ca Învăţător, nu-L poate avea nici ca Mântuitor“

arhimandritul Teofil Părăian

Duminică, 25 Octombrie 2009

Sfântul Marcu Ascetul, în Filocalie, are un cuvânt care zice aşa: „Cel ce primeşte cuvintele Cuvântului lui Dumnezeu, primeşte pe Dumnezeu Cuvântul“. Sfântul Marcu Ascetul are în vedere în această afirmaţie ceea ce a spus Domnul Hristos când a zis către ucenicii Săi: „Cel ce vă primeşte pe voi, pe Mine Mă primeşte, şi cel ce se leapădă de voi, de Mine se leapădă“ (Luca 10, 16). Şi pornind de la aceasta, Sfântul Marcu Ascetul zice că noi Îl primim pe Mântuitorul Iisus Hristos când primim Cuvântul Lui. Dacă nu primim Cuvântul Lui, atunci nu primim nici pe Domnul Hristos. Cine nu-L are pe Domnul Hristos ca Învăţător, nu-L poate avea nici ca Mântuitor. „Cel ce vă primeşte pe voi - pe ucenicii Mei - Mă primeşte pe Mine“ - pentru că voi Mă reprezentaţi pe Mine. „Cel ce se leapădă de voi - care Mă reprezentaţi pe Mine - de Mine se leapădă“ şi de Cel care M-a trimis pe Mine. Aşa este şi cu Cuvântul lui Dumnezeu: cel ce primeşte Evanghelia, vestea cea bună a propovăduirii, Îl primeşte pe Mântuitorul Însuşi.
Aceasta trebuie să gândim noi când spunem cuvântul „evanghelie“ sau când auzim cuvântul „evanghelie“: nu ne gândim la patru scrieri care ne-au rămas de la patru autori, cu titlu de Evanghelie, Evanghelia de la Matei, Evanghelia de la Marcu, Evanghelia de la Luca, Evanghelia de la Ioan, ci ne gândim la cuprinsul Evangheliei, ne gândim şi la Evanghelia Sfântului Apostol Pavel, care de fapt nu a scris o evanghelie. A vestit o evanghelie: „Vă binevestesc vouă Evanghelia pe care am primit-o“ (I Corinteni 15, 1). „Oricine ar veni să vă propovăduiască altă Evanghelie decât cea pe care v-am propovăduit-o eu, să fie anatema“ (Galateni 1, 8), a scris Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Galateni. Aceasta înseamnă că şi Sfântul Apostol Pavel a avut o evanghelie. Şi toţi ucenicii au avut o evanghelie. Cineva spunea, de pildă, că Filocalia este a cincea Evanghelie. E un fel de a vorbi. În orice caz, e o evanghelie. Cineva, un părinte din Franţa, a scris o carte „Evanghelia pustiului“, cu învăţăturile pe care le-au dat părinţii din pustie. Învăţăturile din Pateric, învăţăturile din relatările pe care ni le dă Sfântul Ioan Casian, toate acestea sunt o evanghelie, o continuare a Evangheliei, o întrupare a Evangheliei, o prelungire a Evangheliei la care stă drept temelie Evanghelia propovăduită de la început în Biserica Creştină

[geo.nektarios]

un interviu de la Tv Trinitas http://www.trinitas.tv/media/5/Arhim..._Interviu_115/