Despre vesnicia chinurilor iadului

[Florin-Ionut]

Isaia 6:
2. Serafimi stăteau înaintea Lui, fiecare având câte şase aripi: cu două îşi acopereau feţele, cu două picioarele, iar cu două zburau

Se spune ca Serafimii isi acopera fata si picioarele cu aripile pentru a se proteja de focul dragostei Lui Dumnezeu. Stim ca Serafimii sunt cei mai apropiati de Dumnezeu dintre ingeri si sunt caracterizati in primul rand de imensa dragoste cu care sunt capabili sa-I raspunda Lui Dumnezeu. Cu toate acestea, focul iubirii divine ii copleseste si de aceea au acest scut format din aripi, care ii protejeaza astfel.

Acum pot sa presupun ca acelasi foc divin ii va coplesi mai mult sau mai putin pe toti cei care nu s-au pregatit in timpul vietii sa iubeasca, pe cei incapabili de dragoste care au imbratisat in schimb filosofia mandriei, a urii si a egoismului. In ce fel ii va chinui acest foc divin izvorat din tronul Lui Iisus Hristos pe cei care s-au impotrivit voii Lui, asta nu pot sa stiu. Este logic insa ca nu e vorba de temperatura de miliarde de grade, nici de viermi metafizici, nici de gheturi mai reci ca zero grade Kelvin. Este o osanda spirituala pe care condamnatii o vor simti cu sufletul, dar mai tarziu in mod deplin si cu trupul invierii.