Rautatea omului bun!

[costel]

În prealabil postat de dorinastoica14

Totuşi în rugăciunea "Tatăl nostru" nu spune:...şi ne iartă nouă greşiţilor Tăi / Precum şi noi iertăm greşiţilor noştri"?
Altfel spus cum pot eu spune "Doamne iartă-mă!" când eu ca un om ticălos nu am iertat pe fratele meu şi sunt asemenea datornicului nemilostiv...

Am dorit sa spun ca iertarea pe care eu trebuie sa o dau, nu trebuie sa fie conditionata de iertarea pe care o primesc de la oameni. Adica, am fost iertat in procent de X, in acelasi procent iert. Se poate intampla ca procentul sa fie foarte mic si atunci nu dau dovada de dragoste in adevaratul sens al cuvantului. Daca ne raportam la iertarea lui Dumnezeu si am ierta dupa cum El iarta, am avea raiul pe pamant de astazi.

Citind postarea Sofiei am vrut să spun următoarele:om fiind în trup încerc să fac voia Sa, rugându-l să mă înveţe aceasta ,greşesc,îmi cer iertare,mă ridic,mă poticnesc din nou dar,merg înainte considerând fiecare zi o provocare şi o lecţie pentru ziua următoare dacă mi-o mai dă Dumnezeu.
Mi-aş dori mult să fiu un om bun dar...nu sunt .
Ajută-mă Doamne să fac voia Ta ca să fiu mâine mai puţin rea decât am fost ieri!