Rautatea omului bun!

[sophia]

...intr-o fapta: cel ce a comis fapta rea si a lezat si cel care a fost lezat.
Iertarea trebuie in primul rand ceruta.
Iertam omul (de multe roi nici nu-l cunoastem, ca de ex. aici pe forum), dar fapta n-o uitam pentru aceasta ne-a lezat (nu omul).
Pentru asta trebuie ca cel care a facut-o sa se intoarca si sa ceara iertare, sa explice de ce a facut-o si chiar sa indrepte.
Abia atunci putem uita, clasa fapta. Altfel nu.
O fapta poate face rau material si sufletesc. Uneori acest rau nici nu poate fi indreptat, iar cand aceste rele se aduna, se distruge omul, mai ales sufletul lui.
Este f.greu.
Si cei mai mari crestin (dupa considerarea unora) fac fapte rele si cati vin sa ceara iertare?
Poti fi bun, sa nu faci rau, sa ierti pe altii si sa-i iubesti. Dar cat trebuie sa induri, sa primesti de la altii? Cat trebuie sa fim loviti? Si o piatra se farama cand o calci mereu in picioare, dar sufletul omului?
Nu se poate sa uite si sa ierte numai unii, iar altii numai sa faca rau si sa fie iertati si ei si uitata si fapta lor.
Nici asta nu este crestinesc.
Iisus a suferit si a murit in chinuri pe cruce. A iertat. Dar cei care au facut fapta rea?

În prealabil postat de sophia

Nu se poate sa uite si sa ierte numai unii, iar altii numai sa faca rau si sa fie iertati si ei si uitata si fapta lor.

bine ai revenit, sophia !

cat despre cei care fac rau... sa-i lasam in plata Domnului, ca-i indreapta El pana la urma, cu sau fara voia lor.

[Marius22]

În prealabil postat de mirelat

cat despre cei care fac rau... sa-i lasam in plata Domnului, ca-i indreapta El pana la urma, cu sau fara voia lor.

Toti cunoastem rautatea sub o forma sau alta. Toti avem momente in care ne manifestam rautatea. Important este sa nu ne facem din ea un tovaras de drum si nici sa urmam calea ei, in calatoria acestei vieti.

Mai mult, rautatea poate fi "stinsa" cu usurinta. Dupa cum apa stinge focul, in mod asemanator dispunem de iubire pentru a stinge atat rautatea din noi, cat si a celor de langa noi. Nu se cere de la noi doar sa avem suficienta iubire, ci este necesar sa o si manifestam.

În prealabil postat de Marius22

Toti cunoastem rautatea sub o forma sau alta.

da asa este, de asta se spune ca facem pacate cu voie sau fara voie. important este sa ne venim in fire, macar din cand in cand.

În prealabil postat de marius22

Mai mult, rautatea poate fi "stinsa" cu usurinta. ... Nu se cere de la noi doar sa avem suficienta iubire, ci este necesar sa o si manifestam.

aici nu prea sunt de acord cu tine, depinde foarte mult de om "usurinta" asta, de inima invartosata, de calitatile apostolice charismatice (ca sa zic asa) pe care nu toata lumea le are.

În prealabil postat de sophia

Iertarea trebuie in primul rand ceruta.

Conditionarea nu are ce cauta cand vorbim de "Iubirea aproapelui!" Daca celalalt nu stie, nu vrea sau nu poate, eu care ma cunosc, stiu si nu am nici o scuza daca astept sa mi se ceara iertare. Iert tocmai pentru ca eu insumi supar fara sa-mi dau seama si din orgoliu poate ca evit sa-mi cer iertare.

Iertam omul, dar fapta n-o uitam pentru ca aceasta ne-a lezat (nu omul).

Iertarea fara uitare este ca o ungere cu sapun a funiei sinucigasului!

Pentru asta trebuie ca cel care a facut-o sa se intoarca si sa ceara iertare, sa explice de ce a facut-o si chiar sa indrepte.
Abia atunci putem uita, clasa fapta. Altfel nu

Orice explicatie oferita unui "tiitor de minte", poate avea efect contrar. Iar acest: "Altfel NU!", nu face decat sa confirme ceea ce spun!

Nu se poate sa uite si sa ierte numai unii, iar altii numai sa faca rau si sa fie iertati si ei si uitata si fapta lor.

Sa nu-ti doresti sa fii in locul lor cand le-o veni vremea. Pentru fiecare suspin, pentru fiecare lacrima, pentru fiecare povara nedreapta, Dumnezeu are masura pedepsei. Am vazut de multe ori rasplata unor astfel de fapte. Odata, in Londra mi s-a intamplat sa fiu coleg de lucru cu un roman de vreo 25-30 de ani, certat cu toate legile lumii. Mi-a creat multe neplaceri doar fiindca nu gandeam la fel. Vazand neintelegerea, am preferat sa plec de la acel job, desi tot ce era acolo mi se datora mie. Managerul nu intelegea de ce renunt, dar eu nu voiam sa dau explicatii. Ciudat era ca in sufletul meu nu am simtit nici o clipa nici ura nici dispret pentru individ, ci mai degraba compasiune fiindca vedeam ca e pierdut sufleteste. Asta se intampla joi. Luni dimineata, managerul m-a sunat sa vin sa preiau jobul. I-am raspuns ca atat timp cat acea persoana e acolo, eu nu pot veni. "Pai nu stii, a fost expulzat din UK!" Credeam ca glumeste, pentru ca Dumnezeu il pedepsise multe prea repede. In Romania il asteptau vreo 10 ani de inchisoare pentru care era urmarit de multa vreme. Motivul expulzarii si alte amanunte le-am aflat mai tarziu de la romani care-l cunosteau din tara. Cu cat avem inima mai deschisa, cu cat suntem mai intelegatori, cu atat rautatea altora nu numai ca nu ne poate atinge, dar se intoarce impotriva lor cu o putere insutita. Nu suntem noi in masura sa judecam, sa pedepsim, sa ne razbunam. Mai buna judecata ca Dumnezeu, nu face nimeni! Deci Accepta, Uita, Iarta! Si-ai sa traiesti cu toata pacea lumii in suflet!

[mara2008]

Daca citim cu atentie,cu tot sufletul vedem cat adevar este in ceea ce spui om bun:Daca celalalt nu stie, nu vrea sau nu poate, eu care ma cunosc, stiu si nu am nici o scuza daca astept sa mi se ceara iertare. Iert tocmai pentru ca eu insumi supar fara sa-mi dau seama si din orgoliu poate ca evit sa-mi cer iertare.
Offf cat de frumos spus si de adevarat
Cat despre uitare:offf uitam nu zic nu,daca vrem cu adevarat asta,ne rugam si cu rabdare invatam si asta
Cineva,un alt om bun ,m-a invatat ca in biserica sa ai urechile deschise doar pentru slujba,pentru ceea ce rosteste parintele si tu sa rostesti totul odata cu el in gand,fara sa iti pese de ce se vorbeste langa tine,sau cum este imbracat si ce face altu langa tine.Nu e usor sa faci asta ,adica sa fii ochii,urechi,trup si suflet cu slujba,cu vorba parintelui,dar se poate ,va spun din propia experinta,si este ceva extraordinar,iesi de la sfanta liturghie un alt om,cald,bun,intelegator,rabdator cu fiecare de langa tine asa cum sant,nui mai judeci,ci ai puterea sa te rogi ca ei sa se schimbe in bine.
E totusi pentru o clipa un pic de durere sau intristare cand vezi pt o clipa poate cum se poarta sau imbraca oameni cu o varsta inaintata de la care astepti un exemplu pentru cei mai tineri ca tine,dar ce poti face decat sa te faci ca nu vezi si sa asculti cuvantu Domnului ,caci pentru asta ai mers acolo in Sfanta Biserica,nu sa clevestesti,sa judeci.
Doamne ajuta!

[nelupop23]

Incercati sa vreti sa uitati si veti reusi. Absolut sigur!
Eu am incercat si am reusit pentru trecut si inca reusesc pentru prezent.
E adevarat ca si mie mi-se mai pune "paraponu'" pe "flagelator" dar ma grabesc sa imi treaca repede caci stiu ca supararea suparare aduce-asta se stie decand lumea-si nu-mi place sa am suparari. Am observat ca acestea ma tin in loc, ma invartesc in jurul ranii sufletului precum cainele in jurul cozii. Iar si iar o zgarm iar si iar o sangerez. Pe cand daca ma duc imediat la Tatal. ca la tata cu lacrima-n suflet, voi primi o imbratisare, o sarutare si o vindecare rapida.Pai, nu-i mai bine si mai usor asa?!
Cat despre partea ne-uitarii, va trebui sa inteleg ca nu trebuie legata fapta (pe care am iertat-o) de persoana "faptuitoare". Ba chiar mai mult, sa-mi spun in "barba" ca ar trebui sa-i multumesc ca mi-a reamintit ca daca tragi mata de coada s-ar putea intampla sa te zgarie.
Daca tu, omule, spui ca ierti da' nu poti uita atunci sigur ai o problema! Pune repede "masca pe figura" si coboara in "canalul" sufletului tau si ai sa vezi ce "minunatii" ai sa gasesti acolo! Bucati de suflet mort, dopuri de mandrie intarite de vanitate, bolovani de vorbe grele gandite dar nerostite si cate si mai cate mizerii ale sufletului necuratat cu peria spovedaniei.

În prealabil postat de nelupop23

...Daca tu, omule, spui ca ierti da' nu poti uita atunci sigur ai o problema! Pune repede "masca pe figura" si coboara in "canalul" sufletului tau si ai sa vezi ce "minunatii" ai sa gasesti acolo! Bucati de suflet mort, dopuri de mandrie intarite de vanitate, bolovani de vorbe grele gandite dar nerostite si cate si mai cate mizerii ale sufletului necuratat cu peria spovedaniei.

In primul rand "Bun venit, nelupop23!" si la cat mai multe postari pline de duh!
Imi place foarte mult cum gandesti si mi se pare ca oricare dintre noi ar trebui sa se regaseasca in citatul de mai sus!

Sa ne vedem noi mai rau decat pe ceilalti si vrednici de adancul iadului.Pentru toate,sa nu dam vina pe altcineva.Sa ne acuzam in fata lui DUMNEZEU pentru tot raul din lume.

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de nelupop23

Incercati sa vreti sa uitati si veti reusi. Absolut sigur!
Daca tu, omule, spui ca ierti da' nu poti uita atunci sigur ai o problema! Pune repede "masca pe figura" si coboara in "canalul" sufletului tau si ai sa vezi ce "minunatii" ai sa gasesti acolo! Bucati de suflet mort, dopuri de mandrie intarite de vanitate, bolovani de vorbe grele gandite dar nerostite si cate si mai cate mizerii ale sufletului necuratat cu peria spovedaniei.

Pai tocmai, cred ca e greu sa uiti din cauza memoriei...toate lucrurile le tinem minte, dar cel mai important este sa nu avem resentimente, dar cum sa uit asa voit lucruri si evenimente din viata mea???