Sa nu judecam aproapele

[mihailt]

Ei cum sa nu iubeasca Dumnezeu Iisus Hristos pe Iuda sau pe Pilat sau pe altii?
Mai apoi inainte de Sfintele Pasti se canta Prohodul Domnului dupa care Iuda a fost si el scos din Iad de Dumnezeu Iisus Hristos.
La fel zice si Sfantul Ioan Damaschinul in stihirile Pastilor ca toti care erau in Iad la coborarea lui Dumnezeu Iisus Hristos l-au urmat in Rai.
Mai intai cateva citate din Stihirile Invierii de Sfantul Ioan Damaschinul:
"Acum toate s-au umplut de lumina
Si cerul si pamantul si cele dedesubt.
Deci sa praznuiasca toata faptura
Invierea lui Hristos,
Intru care s-a intarit."
Cele de dedesubt sunt Iadul.
Mai incolo:
"Milostivirea Ta, cea nemasurata
Cei tinuti in legaturile iadului, vazandu-o
La Lumina au mers Hristoase, cu picioare vesele
Laudand Pastile cele vesnice"

Pai nu Sfantul Ioan Botezatorul era tinut in legaturile Iadului ;Sfantul Ioan Botezatorul ajunsese acolo ca sa propovaduiasca celor din Iad pe Dumnezeu Iisus Hristos care urma sa vina acolo cu Sfantul Sau Suflet.
Desi spatial se aflau toti in Iad tinuti in legaturile Iadului nu erau toti care se si aflau acolo.

"Coboratu-te-ai intru cele mai de jos ale pamantului
Si ai sfaramat incuietorile cele vesnice
Care tineau pe cei legati, Hristoase.
Si a treia zi, precum Iona din chit,
Ai inviat din mormant."

"Cât este de simtita cu adevarat si mult praznuita
Aceasta noapte de mântuire si stralucita.
A zilei celei purtatoare de Lumina a Invierii
Mai-nainte vestitoare fiind.
Intru care Lumina cea fara de ani,
Din mormânt trupeste tuturor a stralucit."

Si de la Prohod de se canta in Sfanta si Marea Vineri:
"2. Dar cum mori, Viaţă,
Şi cum şezi în mormânt ?
Şi împărăţia morţii Tu o zdrobeşti
Şi pe morţii cei din iad îi înviezi ?"

Si aceasta strofa ca sa fie clar:
"23. Luând în pântece
A vieţii Piatră,
Cel a toate mâncător, iadul, a vărsat
Pe toţi morţii ce din veac i-a înghiţit."

"32. Iisus, Viaţa,
Gustând moartea acum,
Pe toţi oamenii de moarte i-a izbăvit
Şi viaţa tuturor le-a dăruit."

"44. Răstignit pe cruce,
Ai chemat pe oameni,
Iar curată coasta Ta împungându-se,
Tuturor iertare dai, lisuse-al meu. "

"49. O, ce bucurie,
Ce dulceaţă multă,
A fost ceea ce-a umplut pe toţi cei din iad,
Strălucind lumina Ta-n adâncul lui."