Pacatele de la volan

[cristiboss56]

În prealabil postat de caminaris

E adevarat ca in Bucuresti circulatia auto iti scoate peri albi. Plus ca nu-s parcari:))
Mutati-va in provincie dragii mei. Lipsa stresului va salveaza viata si v-o face mai frumoasa. La noi in Galati ne acordam prioritate unul altuia si fara sa trebuiasca:))
Pe de alta parte puteti proceda ca mine: daca unul imi taie calea franez si imi zic in gand: uite saracu' ii naste sotia; daca o baba a pus piciorul jos, pe trecerea de pietoni, opresc si ii acord proritate chiar daca ii ia 5 minute sa treaca. Si cuget la batranetile care ne vor ajunge pe toti si fac o rugaciune la Dumnezeu sa nu ma lase sa fiu povara altora. Daca un pusti se arunca in fata masinii fara sa se asigure ii multumesc lui Hristos ca m-a pazit sa nu-l calc. Iar daca gresesc eu, ii multumesc lui Dumnezeu ca n-a iesit ceva mai grav.
Si uite asa putem sa fim calmi - cugetand la Dumnezeu in fiecare clipa.

Tare mi-as dori sa ma intalnesc cu tine in trafic , sa-ti pun rabdarea la incercare , si nu oriunde , aici in Capitala .

[windorin]

Eu am observat cat de minunat te poti comporta in trafic. Cat de crestin poti fi, cate jertfe poti face.

Dai voie altuia, multumesti tuturor, le zambesti celor pe care ii lasi, sau celor care te lasa, te uiti la un caine dintr'alta masina si saluti stapanul, etc. Exista multa comuniune, chiar daca traficul seamana uneori cu o oala cu paste fainoase. Ce ma mahneste uneori (si ma amuza un pic) este atunci cand las o masina sa intre in fata mea, iar cel din spatele meu incepe sa claxoneze.

Poti fi crestin oriunde, poti fi sfant oriunde. Trebuie doar sa vrem.