Sfintii martiri brancoveni

[georgeval]

Sultanul Ahmed al III-lea, venind pe tronul de la Istanbul in anul 1730, a dorit ca sa curme brusc faima de care se bucura pe plan extern domnitorul tarii Romanesti, devenit un bastion al Ortodoxiei de care multora le era greu sa treaca. Din executia sa si a familiei sale si-a dorit sa faca un exemplu pentru intreaga Europa. Tocmai de aceea a ales ca zi a executiei sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului, sarbatoare cinstita in mod special de familia domnitorului roman. Nu s-a facut in decursul timpului o asociere clara intre intentia sultanului de a-i executa pe Brancoveni si data pe care si-o alesese. Dupa o veche traditie crestina, intalnita chiar in perioada romana, Maica Domnului era aceea care sprijinea prin rugaciunile ei familiile princiare. Avand un rol atat de important in viata Bisericii noastre crestine, sultanul a cautat sa denigreze aceasta sarbatoare prin executarea celui mai aprig sustinator al Ortodoxiei din acele timpuri si a familiei sale. Cu toate acestea, tocmai jertfa martirica a Brancovenilor, alaturata marii sarbatori, a dus la intarirea credintei si la transformarea celor executati in adevarati eroi ai neamului si martiri ai credintei pentru Hristos. in urma acestui act martiric, Constantin Brancoveanu a ajuns printre cei mai cantati domnitori ai neamului nostru: „Brancoveanu Constantin, boier vechi si domn crestin/ Lasa legea crestineasca si te da-n legea turceasca“, iar raspunsul sfantului il stie toata lumea.