Din Viata Maicii Domnului de Sfantul Maxim Marturisitorul

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Când Ioan zicea acestea, toţi Apostolii deodată, / Înveliţi în nori , din lume, vin la Maica Preacurată. / Şi, văzându-se de-olaltă, uluiţi şi cu mirare , / În aceeaşi clipă îşi pun unul altuia - ntrebare : / Au cu ce socoată Domnul, dintru Slava Lui cea înaltă, / Azi şi-a adunat din lume tot soborul laolaltă ? . . . / Când văzut-a Preacurata strâns întregul ei sobor, / Le-a dat binecuvântarea şi-a stătut în jurul lor, / Tăinuind despre sârşitul firului ce-a stat a-l toarce, / Şi plecarea cea din care nimeni nu se mai întoarce. / Căci în chiar aceeaşi noapte, când în somnu-i fi-va rece, / Maica Pururea Fecioară dintre ei avea să plece. / Trecând mult de miezul nopţii, către zorii dimineţii, / În lumină orbitoare , a venit şi Domnul Vieţii. . ./ Mii de Îngeri sunt cu Dânsul, având frunţi sub trandafiri, / Patriarhi veşniciei şi oştire de martiri ; / Cerul albelor fecioare, strălucind ca nişte crini, / Sau ca rozele-Aurorii cu izvoare de lumini ! / Toţi şi toate-n strălucirea Cerului şi-a Veşniciei, / Cerc făcut-au împrejurul tronului gătit Mariei. / Şi-au pornit cântări de slavă şi de biruinţi neînfrânte, / Precum ştie numai corul Îngerilor doar să cânte, / Lăudând pe Preacurata, cea pe veci de haruri plină, / Căreia, ca împărăteasa, oastea Cerului se-nchină ! << Va Urma >>

Şi Iisus a zis ei :"Vino, cea dintre fecioare-aleasă , / Pe-al Meu Tron, în veci de-a dreapta, să te-aşez Împărăteasă ! " / "Doamne , gata sunt !", răspunsa cu iubire Maica Sfântă, / Şi-n de bucurie lacrimi, oastea Cerului îi cântă : / "Vino din Liban, Mireasă , ca să fii încoronată / Cu de mirt cunună verde ce nu moare niciodată " / Cu surâsul fericirii plutitor pe sfânta-i faţă, / Adormit-a Preacurata, pentru Veşniciei Viaţă . . . / Ochii de azur ai Sfintei s-au închis când vru "Cuvântul" / Ca , de-acum să-i nu-i mai vadă, pământeşti, în veci pământul, / Şi-al ei suflet, lăsând trupul sub lumină adormit, / A zburat uşor în sânul Fiului Cel preaiubit . / Şi-n clipita când de trupu-i sufletul s-a fost desprins, / Trandafiri şi chiparoase şi crini albi pe ea au nins ! / "Duceţi trupul Maicii Mele , zis-a Cel Crucificat, / Jos, în valea care poartă numele lui Iosafat. / Veţi găsi deschis acolo monument cu de-aur grile, / Unde, veghetori cu toţii , Mă veţi aştepta trei zile ! . . ." / Şi Iisus, cu tot alaiul de Dumnezeiesc mister, / Şi cu sufletul Preasfintei au suit, cântând la Cer. / Căci fiind ea Maica Vieţii, cu dumnezeiască faţă, / De la viaţa trecătoare, se mută-n eterna viaţă ! <<< Va Urma >>> -