Teoria Evolutiei

[Evreulcelales]

Dupa situl Totul despre evolutie


Introducere
Mecanismul evolutiei animalelor, desi inteles de putini oameni, este de fapt foarte simplu si logic. Teoria evolutiei defineste evolutia in mod exact ca schimbarea caracteristicilor genetice ale unei populatii in timp. Pentru schimbari radicale care duc la aparitia de noi specii (macroevoutie) este nevie de milioane de ani; schimbari mai putin radicale au fost observate insa (microevolutie). Un fluture ce traieste in Anglia avea doua varietati: deschisa la culoare si inchisa la culoare. Cei din urma reprezetau 2% din totalul populatiei in 1848. In 1898 insa, ei reprzentau 95% din populatia din zonele industriale. Aceasta este un exemplu de evolutie (schimbare in caracteristici genetice) datorata selectiei naturale: poluarea industriala duce la innegrirea pomilor si suprafetelor pe care se aseaza fluturii. Cei inchisi la culoare sunt observati mai greu de pasari, deci supravietuiesc mai bine pana la varsta reproductiva.

Deoarece ADN-ul nu se pastreaza in timp pentru a fi analizat, ne putem baza pe caracteristicile fizice observabile din fosile, existand o legatura directa intre gene (AND) si caracteristicile fizice ale unei specii. Evolutia nu insemna progres. Populatiile se adapteaza la conditiile mediului; o adaptare care este aduce succes in anumite conditii poate duce la disparitia speciei cand conditiile se schimba.


Variatia genetica
Pentru evolutie este nevoie de variatie genetica. Variatia genetica este exprimata prin alele; alelele reprezinta versiuni diferite ale aceleiasi gene. Spre exemplu, la oameni exista patru alele determinand patru grupe de sange: A, B, AB si O. In exemplul de mai sus, daca nu ar fi existat cateva molii inchise la culoare la inceputul industrializarii, populatia nu ar fi evoluat de la culoare deschisa la culoare inchisa. Variatia genetica are la baza un proces numit mutatie genetica (o schimbare a genelor). O mutatie este practic o greseala facuta in momentul copierii ADN-ului. Majoritatea mutatiilor nu produc o schimbare pozitiva sau negativa (mutatii neutre). Un numar infim sunt pozitive; restul au rezultat negativ. Mutatiile neutre sunt in general pierdute. Cele negative sunt, pe deasupra, eliminate de selectia naturala. Cele pozitive sunt avantajate de selectia naturala si in general cresc in fregventa. Un exemplu de mutatii pozitive sunt alelele care confera insectelor rezistenata la numite chimicale folosite impotriva lor. Daca aceste chimicale sunt folosite pe scara larga, fregventa aleleor ce confera rezistenta creste foarte mult.

Un individ mostenete doua alele, una de la fiecare parinte. Aceasta produce o "recombinare" a genelor, care creste variatia genetica. De asemenea, variatia genetica creste datorita venirii in populatia a indivizilor apartinand altor populatii. Dupa cum am spus, evolutia reprezinta selectia anumitor alele, avand la baza variatia genetica. Mutatiile duc la o crestere in variatia genetica, pe cand evolutia duce la o descrestere a variatiei genetice. Principalul mecanism prin care evolutia are loc este selectia naturala.


Selectia naturala
Teoria evolutiei are la baza selectia naturala, iar aceasta este definita ca succes reproductiv diferentiat. Adica anumiti indivizi vor avea mai multi urmasi decat altii, iar in timp fregventa celor mai prolifici va creste. Mai exact, fergventa alelor ce duc la succesul reproductiv mai bun decat media al indivizilor ce le poseda va creste.Cel mai fregvent, evolutia actionaza prin inlaturarea mutatiilor negative. Indivizii care au aceste mutatii nu supravietuiesc pana la varsta de reproducere. In mod ocazional, o mutatie apare care este favorizata de selectia naturala (ca in exemplul cu moliile).

Selectia naturala selectioneaza din variatia genetica deja existenta in populatie. Variatia genetica este limitata. Spre exemplu, multe broaste testoase sunt omorate de masini. Ar fi bine ca cochilia lor sa fie din metal; totusi, nu exista nici o variatie privind continutul de metal al cochiliei, deci selectia naturala nu poate produce broaste testoase cu cochilie din metal. Un exemplu mai relevant este aparitia caracteristicilor complexe, un aspect controversat inca si folosit deseori pentru a combate teoria evolutiei. Nu exista nici o variatie care sa duca la aparitia aripii complet formate. De aceea, caracteristici complexe (ca aripa) trebuie sa evolueze in stadii intermediare. Proto-aripi probabil au folosit proto-pasarilor in moduri ce nu aveau nici o legatura cu zborul. Penele probabil foloseau la izolare termica si nu au evoluat de la inceput pentru zbor. Un caracter poate evolua pentru un anumit scop, dar poate fi folosit pentru alt scop mai tarziu. Pentru a continua exemplul cu aria, pinguinii au evoluat din pasari zburatoare, insa acum folosesc aripile pentru a inota. Vedem ca aparitia caracteriticilor complexe nu pune teoria evolutiei in dificultate, insa lipsa fosilelor relevante inseamna ca detaliile cu privire la aparitia caracteristicilor complexe sunt inca in discutie.

Teoria evolutiei stabileste clar ca animalele nu se comporta avand in vedere interesul speciei sau al altor indivizi. Un comportament altruistic este dezavantajat de selectia naturala; intr-o populatie cu animale altruiste si egoiste, cele care sunt egoiste sunt avantajate de selectia naturala. Totusi, se observa nenumarate exemple de comportament altruistic in lumea animala. In realitate insa, aceste comportamente sunt doar aparent altruiste. Mangustele scot sunete de avertizare cand vad un animal de prada; la auzul acestor sunete, tot grupul fuge sa se ascunda. Ce interes ar avea mangusta care vede pradatorul sa le avertizeze pe celelalte? Selectia naturala ar trebui sa avantajeze mangusta care se ascunde doar ea.

Realitatea este insa ca mangusta care scoate sunete de avertizare nu o face pentru binele celorlalte; un grup de manguste alergand in toate directiile poate fi derutant pentru pradator si deci avantajos pentru mangusta noastra. Totodata, in grupul de manguste majoritatea pot fi rude apropiate. A ajuta rude apropiate este ca si cum s-ar ajuta pe ea insasi, deoarece au in comun mare parte din materialul genetic. S Haldane a remarcat ca s-ar inneca bucuros daca prin aceasta ar salva doi frati sau opt veri. Fiecare frate are aproximativ jumatate din alelele sale, iar fiecare var aproximativ o optime. Probabil aceasta impersonalitate care pare sa reduca o persoana la o gramada de chimicale face ca teoria evolutiei sa fie respinsa de multi oameni (trebuie sa recunosc ca teoria evolutiei in acest aspect este neatragatoare - din punct de veder filosofic, desi teoria evolutiei in totalitatea sa este mult mai atragatoare). Revenind la manguste, trebuie remarcat ca ce am spus inainte nu inseamna ca mangusta stie ce face si de ce. Insemna doar ca mangustele care se comporta asa datorita caracteristicilor lor genetice (aparute in mod accidental datorita mutatiilor) sunt mai bine adaptate si selectia naturala le favorizeaza.


Selectia sexuala
Selectia sexuala este de fapt parte a selectiei naturale. A supravietui nu este de ajuns. Indivizii trebuie sa aiba urmasi. Masculii multor pasari au pene mari si viu colorate care in mod sigur atrag pradatorii. Din punct de vedere al supravietuirii, acesta este un dezavantaj. Din punct de vedere sexual insa, este un avantaj. Masculii care nu au pene viu colorate evita pradatorii mai bine, insa nu reusesc sa atraga femele si deci in final nu au urmasi. In acest caz, se ajunge la un echilibru intre selectia naturala din punct de vedre al supravietuirii si selectia sexuala. In anumite cazuri s-a dovedit ca penele mai "frumoase" preferate de femele sunt de fapt un indicator al sanatatii masculului. De asemenea, masculii se lupta deseori intre ei pentru a se putea reproduce. Caracteristici ca coarnele cerbului apar tot datorita selectiei sexuale.

Fregventa alelelor se poate schimba si din intamplare. Spre exemplu, daca o populatie scade drastic in numar, fregventa alelelor in indivizii ramasi poate fi diferita de cea originala. Mai important, in cazul in care un numar mic de indivizi colonizeaza un mediu nou, exista sanse bune ca fregventa alelelor in acest mic grup sa fie diferita de cea din populatie in general (spre exemplu, daca tragem patru carti dintr-un pachet, este putin probabil ca toate cele patru tipuri -romb, pica, inima rosie si trefla- sa fie reprezentate in cele partru carti trase la intamplare). Astfel, noua populatie ce apare in noul teritoriu este diferita de cea ramasa in habitatul original.


Cum apar noi specii
Can ne gandim la teoria evolutiei, ne gandim la aparitia speciilor noi. Acest proces se numeste speciatie (dintr-o specie-mama rezulta doua sau mai multe specii-fiice). Oameni de stiinta recunosc doua moduri de speciatie: alopatrica si simpatrica. Speciatia alopatrica are loc cand o specie este impartita in doua subdivizii separate geografic (spre exemplu de munti sau un rau). Cele doua populatii evolueaza separat, si in timp iau nastere doua specii diferite. Speciatia simpatrica inseamna ca doua populatii devin izolate din punct de vedere reproductiv fara a fi izolate geografic. Speciatia alopatrica este principalul mod in care apar noi specii.

.

[Evreulcelales]

Cele trei religii care apartin monoteismului si care cred in crearea universului de Dumnezeu in 6 zile resping absolut aceasta teorie.
Stinta , si in special Biologia au dovezi ca Pamantul are deacuma 4,5 miliarde de ani .Fosile de Dinosauri vechi de 82 milioane de anis`au descoperit in multe parti a Pamantului.
Gasirea datelor sa facut cu controlul ionilor de carbon 14 in stanci anumite si in fosilele gasite.

Cum se masoara religile cu desvaluirile astea care pun un mare semn de intrebare in Creare?

[BogdanF2]

În prealabil postat de Evreulcelales

Cele trei religii care apartin monoteismului si care cred in crearea universului de Dumnezeu in 6 zile resping absolut aceasta teorie.
Stinta , si in special Biologia au dovezi ca Pamantul are deacuma 4,5 miliarde de ani .Fosile de Dinosauri vechi de 82 milioane de anis`au descoperit in multe parti a Pamantului.
Gasirea datelor sa facut cu controlul ionilor de carbon 14 in stanci anumite si in fosilele gasite.

Cum se masoara religile cu desvaluirile astea care pun un mare semn de intrebare in Creare?

Nu e deloc asa.

Carbon 14 ar merge pana la maxim 60-70 de mii de ani, si doar la materie organica, asta presupunand ca ai sti cat C14 era inital in organismele respective, si ca nu au fost contaminari intre timp.

Pentru vechimi mai mari se folosesc metode cu totul diferite, si nu se dateaza fosilele ci rocile si numai rocile "igneous" (vulcanice de ex). Sedimentele in care sunt gasite fosilele nu se pot data la fel.

In afara de asta nu exista nici o dovada ca Pamantul ar fi atat de vechi, TOATE metodele de datate (Carbon 14 & celelalte) se bazeaza pe niste presupuneri imposibil de verificat, si anume se bazeaza pe estimarea a cat C14 sau Uraniu sau alt element se afla in respectivele roci la inceput, si astfel se calculeaza cat timp a trecut (pe baza timpului de injumatatire a elementelor radioactive).

Nu cred ca mai trebuie sa spoun ca e imposibil de stiut exact ce cantitate dintr-un anume element era in rfespectivele roci atunci cand au fost formate. E doar o presupunere.

In afara de asta, exista tone de dovezi ca Universul si Pamantul nu au cum sa fie chair asa de vechi. Cauta "age of the Earth" pe www.answersingenesis.org si www.icr.org.

Bogdan.

[Andu30]

Ironic lucru... evolutionistii pun mai multe minuni pe seama hazardului, decat au pus crestinii vreodata pe seama lui Dumnezeu.

Mai jos sunt cateva exemple de erori de-a dreptul fantastice obtinute prin datarea cu carbon 14. Fiecare dintre acestea este insotita si de referinta de unde a fost luata.

Examples of where C-14 dating has been shown to be erroneous:-

(i) A living water snail taken from an artesian spring in Nevada was given as assessed age of 27,000 years. Science, Vol. 224, April 6, 1984 p:58-61

(ii) Shell from living clams was 'dated' thousands of years old. Science, Vol. 141, August 16, 1963 p:634

(iii) Dried seal carcasses less than 30 years old were 'dated' as 4,600 years old. Antarctic Journal of the United States, Vol. 6, October, 1971 p:210+

(iv) A freshly killed seal was assessed at 1,300 old. Antarctic Journal of the United States, Vol. 6, October, 1971 p:210+

(v) A 15,000 year difference appeared in the assessment of samples from a single sample block of peat. [New Zealand Journal of Geology and Geophysics, Vol. 21, No. 4, 1978 p:463-466]

[Evreulcelales]

Pun aci ceva foarte interesant dar din cauza lungimii,voi pune in doua replici sau mai multe.

DE S. CERBU
B.A. STUDI JUDAICE
CONCORDIA UNIVERSITY
MONTREAL, CANADA



UN CALENDAR MASOARA TIMPUL DE LA UN PUNC ANUMIT.


CALENDARUL DE PE PERETE ARATA CA SANTEM IN 2006.
CALENDARUL EVREIESC POVESTESTE CA SANTEM IN ANUL 5766.
CUM ESTE POSIBIL. DOAR EXISTA UN SINGUR TIMP PENTRU TOATA UMANITATEA. NU POATE FI DIFERITE TIMPURI.
ca sa gasim raspuns trebuie sa intrebam ce reprezinta 2006 sau 5766. raspunsul este ca calendarul evreiesc masoara timpul de la creerea lui adam, iar calendarul folosit acum in toata lumea masoara timpul de la nasterea lui isus. calendarul a devenit popular pentru ca a fost adoptat de imperia romana.
deci calendarul crestin incepe cu nasterea unei religi, iar calendarul evreiesc are o perspectiva mai universala, incepand cand umanitatea a inceput. interesant de notat ca calendarul evreiesc nu a inceput cand evrei au devenit o natiune , nici cu nasterea lui mose, sau abraham, primul evreu si primul monoteist. mult mai inportant decat aceste evenimente, era momentul in care dumnezeu a creat omul. calendarul evreiesc este cea mai puternica declaratie de respect pentru toata umanitatea.


calendarul nu incepe de la prima ZI de creatie. incepe de la ZIUA a sasea de creatie.
filozofi evrei explica ca ZIUA in povestea creatiei nu poate sa se refere la ziua noastra de 24 de ore. pentru ca o asemenea zi e legata de relatia intre pamant si soare. dar biblia spune ca soarele nu a fost creat ca in ZIUA a patra. asta inseamna ca ZILE biblice nu erau ZILE cum noi le definim acuma. aceste ZILE erau perioade de timp in care universul sa developat. din punct de vedere divin erau ca ZILE, dar de fapt o ZI biblica putea sa fie lunga de miliarde de ani.
o poveste evreiasca ne spune de un om tare sarac care se roaga la dumnezeu: " o doamne, pentru tine o mie de ani este ca un minut. tu esti dumnezeul eternitati.pentru tine sa dai un milion de dollar este ca si cand ai dat un cent. deci, te rog dumnezeule, cum asta nu reprezinta prea mult pentru tine...fa sa fiu bogat. si dumnezeu raspunde: "NU ESTE NICIO PROBLEMA. NUMAI ASREAPTA UN MINUT".


evei nu sant contra doctrinei de evolutie. darwin nu a gresit in legatura cu sequenta in care toate sau developat .numai ca judaismul crede ca mutatile nu sau intamplat la intamplare. erau maimute inainta omului. de alfel in MIDRASHIM scrie ca inainte de adam a fost creat, erau semi-umani cu cozi ca maimutele. dar asta era inainte ca dumnezeu a suflat spiritul divin transformand adam in primul om, separat ca spetie de maimute. deci judaismul nu se opune faptului ca maimutele au existat pe pamant inainte de aparitia omului. dar calendarul evreiesc incepe sa numere ani cu aparitia primului om.
aveti dreptul sa fiti in indoiala de cele de mai sus. dar va rog sa va aduceti aminte de explicatia care am dato mai inainte intrun alt articol despre"lumina separata de intuneric".
nu uitati ca si astazi tot numim "TEORIA"lui darwin, o teorie.

[Evreulcelales]

Daca aduc aci calendarul Judaic, fac asta deoarece este mai mult decat legat de teoria lui Darwin.
Ca acel calendar cunoscut de VT,este interesant cum vad evreii posibilitatea ca Teoria sa fie adevarata si religia sa nu se opuna sau sa "inoate contra curentului".


un an in calendarul universal , are 365 de zile .asta reprezinta timpul in care pamantul termina o orbita intreaga de jur inprejurul soarelui. asa un calendar se numeste un calendar SOLAR.
calendarul evreiesc numara lunile dupa miscarile lunei. deci este un calendar LUNAR. incepand de la LUNA PLINA pana cand inca odata apare luna plina trec 29 zile si jumatate. cand o luna plina apare se sarbatoreste ROSH HODES, adica inceputul nou, ROSH fiind cap, inceput, iar HODES vine de la HADAS, adica nou.
UN AN LUNAR ARE NUMAI 354 DE ZILE IN LOC DE 365 IN CALENDARUL SOLAR.
asta inseamna ca anul evreiesc este mai scurt. sarbatorile sar muta pe calendar din an in an, si o sarbatoare care ar trebui sa cada in toamna ar cadea in iarna. asa se intampla la religia islamica care are un calendar lunar pur, fara ajustari.
dar judaismul urmareste un calendar lunar/solar. adica ajuta o luna in plus de sapte ori intrun ciclu de 19 ani. ca informatie precisa, intro perioada de 19 ani se ajuta o luna in anul al 3, 6, 8, 11, 14, 17, si 19. asta mentine diferenta intre calendarul judaic si solar la minimum. in felul asta pastele ramane, asa cum cere biblia, o sarbatoare de primavara. in plus, cea ce se intampla in natura este foarte relevant la diferite sarbatori evreiesti. deci o sarbatoare de primavara nu poate fi toamna.
o sa va intrebati: dar dece isi bat capul cu compesarea, etc. cand ar fi cu mult mai practic sa adopte calendarul solar.
primul raspun este ca dumnezeu a zis sa se numere asa ani. de alfel calendarul lunar/solar este derivat din biblie.
ca si poporul lui israel care contine 12 triburi, asa si calendarul lunar contine 12 luni cu nume care vin din perioada cand evrei erau exilati in babilonia. va dau si paralela in calendarul solar:


TISREI SEPTEMBRIE/ OCTOMBRIE
HESVAN OCTOMBRIE/NOVEMBRIE
KISLEV NOV./DEC.
TEVET DEC./IAN.
SVAT IAN./FEB.
ADAR FEB./MAR.
ADAR SENI FEB./MAR
NISSAN MAR/APR
IYAR APR/MAI
SIVAN MAI/IUNIE
TAMUZ IUNIE/IULIE
AV IULIE/AUG.
ELUL AUG/SEPT


aproape in fiecare luna exista o sarbatoare, unele bucuroase, altele triste. uite o lista:
TISREI - ANUL NOU (ROS HA SANA), YOM KIPUR SI SUKOT.
HESVAN - SURPRIZA, DAR IN HESVAN NU ESTE NICIO SARBATOARE.
KISLEV - HANUKA
TEVET - SE POSTESTE PE DATA DE 10 A ACESTEI LUNI.
SVAT - TU B'SVAT
ADAR - POSTUL DIN INAINTE DE PURIM. PURIM.
NISSAN - PASTELE. SI, YOM HA-SOA, ZIUA DE AMINTIRE A HOLOCOSTULUI.
IYAR - YOM HA-ATZMAUT, ZIUA DE INDEPENDENTA A ISRAELULUI, SI ZIUA JERUSALIMULUI.
SIVAN - SAVUOT
TAMUZ - POSTUL DE PE ZIUA DE 17 TAMUZ
AV - TISA B'AV
ELUL - TOATA LUNA SE SPUN RUGACIUNI SPECIALE IN AJUN DE ANUL NOU.
N. B. o sa va explic in alt articol despre diferitele sarbatori evreiesti.


viata, zicea un filozof, este cea ce ni se intampla cand facem planuri sa traim. viata fuge foarte repede, asa de repede ca nu avem timp sa ne oprim ca sa gandim. noi traim, dar uitam de ce. si inainte de intelem ce sa intamplat, viata sa terminat. si poate de acea dumnezeu nea dat SABATUL. cuvantul sabat vine de la cuvantul LISBOT care inseamna sa faci greva, sa te opresti. deci formula judaismului este : 6 zile ai grije de necesitatile corpului, si o zi ai grija de necesitatile sufletului. sau cum un alt filozos a scris: PENTRU 6 ZILE TRAIM LA NIVELUL DE "CUM", IAR A SAPTEA ZI TRAIM LA NIVALUL DE "DE CE '.
sabatul este asa de inportant in judaism, ca celelante zile nu au nume. se numara prima zi(yom rison), a doua zi, etc pana la a saptea zi care este singura zi cu un nume ...sabat. asta da un anumit dinamism saptamani, indreptanduse direct zilnic spre sabat. e ca si cand noi nu ne odihnim ca sa muncim, mai degraba noi muncim ca sa ne odihnim. sabat este un ordin divin. sabatul este ordonat in cele 10 legi primite de mose pe sinai. si ca sa fie clar de inportanta zilei, dumnezeu explica ca aceasta zi este SABAT PENTRU DUMNEZEU.
DACA CELE 6 ZILE DE CREATIE SA CREAT, DECE A SAPTEA ZI A FOST SOCOTITA, DACA NU SA FACUT NIMIC? ODIHNA NU ESTE CREATIE. RASPUNSUL E CA A SAPTEA ZI FACE PARTE INTEGRALA DIN CREATIE. E LA FEL DE INPORTANTA CA CELELANTE ZILE. DACA PENTRU 6 ZILE DUMNEZEU A CREAT, IN ZIUA A SAPTEA NOI SANTEM CHEMATI SA CONTRIBUIM LA CREERE. DAR CUM?.
deci uite o explicatie data de un alt filozof: ODIHNA DE SABAT E DIFERITA DE ODIHNA ORDINARA. PE SABAT OMUL SE OPRESTE SA FIE UN ANIMAL CARE SINGURA SA OCUPATIE ESTE LUPTA DE A SUPRAVETUI, CA SASI SUSTINA VIATA BIOLOGICA. SABAT ESTE ZIUA CAND OMUL ESTE IAR UN OM, CU NU ALTA OBLIGATIE CA SA FIE OM.
dar ce se face sabat? traditia judaica recomanda sa fie 3 mese in familie (vineri seara, pranzul sambata si a treia masa spre seara sambata care se numeste "seudat slisit", adica a treia masa.) inbracaminte sarbatoresti. se merge la sinagoga sambata dimineata, se studiaza torah, veselie,se canta cantece scrise pentru sabat. SI NU E VOIE SA SE DISCUTE DE LOC DESPRE ACTIVITATILE NOASTRE IN CURSUL SAPTAMANI.
TOATE SARBATORILE INCLUSIV SABAT INCEP CU CADEREA NOPTI O ZI INAINTE. DECI SABAT INCEPE VINERI SEARA PANA SAMBATA SEARA, UN TOTAL DE 25 DE ORE.


care este momentul exact in care se intra in "sabat"?. cand se aprind lumanarile. calendarul evreiesc da ore exacte in fiecare saptamana cand trebuie sa se aprinda lumanarile. cum in judaism lumanarile sant simbolul sufletului, femeia casei aprinde o lumanare pentru fiecare persoana care traieste sub acoperisul familiei. lumina lumanarilor este simbolul prezentei divine in casa. femeia e cea care aprinde lumanarile, pentru ca casa nu este numai castelul ei , dar, in cazul sabatului, templul ei. ea devine marele preot. prin acest act se recunoaste ca sotia si mama sant cele care aduc caldura si iluminatie familiei.
dupa servicile la sinagoga, familia se aseaza pentru o masa festiva, masa de sabat. dar inainte de incepe masa, barbatul canta un cantec de dragoste nevestei. acest cantec se numeste ESET HAIL, liricele sant foarte vechi, si vin din "proverbe". se zice ca era scris de regele solomon, care avea, se pare, o mie de neveste. barbatul e obligat sa cante acest cantec, nu numai sa gandeasca ce mult apreciaza el pe nevastasa, ci si sa o spuna in publicul familiar.
urmeaza santificarea lui dumnezeu cu vin, adica KIDUS . DUPA SPALAREA MAINILOR , SE FACE HAMOTI, rugaciunea pe paine, care se inparte si se da la toti. painea este speciala si se numeste HALA. are un gust divin. se intrebuinteaza doua HALOT ca amintire ca dumnezeu in desert timp de 40 de ani, a dat de doua ori mancare sambata (mana).
sabat este momentul in saptamana cand toti, copi, adulti, au oportunitatea sa vorbeasca uni cu alti, sa cante, sa manance inpreuna, sa se roage , sa invete, SI SA FACA DRAGOSTE CU NEVASTA CARE ESTE O "MITZVAH", O OBLIGATIE, VINERI NOAPTE. SI ASTA SAPTAMANAL.


deci poate se intelege de ce un mare poet "AHAD HA AM(1856-1927) a zis: CU CAT EVREI TIN SABATUL, CU ATAT SABATUL TIN PE EVREI.
cand se termina sabatul, o demarcatie este necesara,. si exista un ritual care se numeste HAVDALA, de la cuvantul "lavdil", adica sa faci diferenta.
o traditie spune, ca pentru avdala, sa se verse vin in pahar pana se varsa, asa ca sa avem o saptamana plina de belsug. se termina sabatul prin stingerea lumanari speciala facuta din 3 lumanari inpletite in vinul varsat in farfurie, si fiecare prezent doresc la toti SAVUA TOV - O SAPTAMANA BUNA.


in concluzie:


--in timp ce calendarul solar utilizat azi sarbatoreste nasterea lui isus, calendarul evreiesc sarbatoreste inceputul omeniri.
-- 5766 de ani nu include milioanele de ani de existenta a pamantului.
--calendarul evreiesc este lunar/solar
--aproape fiecare luna in calendarul evreiesc are o sarbatoare.
-- saptamanal, sabatul este perioada de "re-JEW-venatie", merge in engleza unde jew inseamna evreu. sambata este timpul in care ne ingrijim de sufletul nostru.

[heaven]

Multumim pentru informatii,sunt chiar interesante,insa...aici discutam despre teoria evolutiei sau despre calendarul crestin versus cel judaic?
Deasemenea,se spune ca Darwin pe patul de moarte s-ar fi dezis de teoria sa si s-ar fi intors la crestinism,deoarece,la un moment dat devenise agnostic,marcat fiind de moarte fiicei sale,Annie si de faptul ca nu intelege cum Dumnezeu poate permite anumite acte de cruzime si nedreptate intre oameni.
Totusi,eu zic ca adevarul este undeva la mijloc si ca religia nu trebuie sa excluda stiinta si nici invers.

[Evreulcelales]

În prealabil postat de heaven

Multumim pentru informatii,sunt chiar interesante,insa...aici discutam despre teoria evolutiei sau despre calendarul crestin versus cel judaic?
Deasemenea,se spune ca Darwin pe patul de moarte s-ar fi dezis de teoria sa si s-ar fi intors la crestinism,deoarece,la un moment dat devenise agnostic,marcat fiind de moarte fiicei sale,Annie si de faptul ca nu intelege cum Dumnezeu poate permite anumite acte de cruzime si nedreptate intre oameni.
Totusi,eu zic ca adevarul este undeva la mijloc si ca religia nu trebuie sa excluda stiinta si nici invers.

cu punerea anului creierii lumi dupa VT,5766 si explicarea calendarului evreu care este valabil de atuncia pana azi, ca de obicei la evrei, fara nici o schimbare si omitere.
Nu stiu cat de adevarat este ,mi sa spus ca istoria chinezilor incepe mai devreme decat data creierii lumii dupa versia VT.
In NT nu este nici o aluzie la data creierii lumii?

[Andu30]

În prealabil postat de Evreulcelales

cu punerea anului creierii lumi dupa VT,5766 si explicarea calendarului evreu care este valabil de atuncia pana azi, ca de obicei la evrei, fara nici o schimbare si omitere.
Nu stiu cat de adevarat este ,mi sa spus ca istoria chinezilor incepe mai devreme decat data creierii lumii dupa versia VT.
In NT nu este nici o aluzie la data creierii lumii?

Este total neimportant daca de la facerea lumii au trecut 5000, 7000 sau 10000 de ani. La fel de neimportant sunt si diferitele calendare care s-au schimbat intre timp. Ca este evreiesc, iulian, gregorian.... Ca de obicei oamenii incearca sa faca lucrurile cat mai bune si este de apreciat ca macar acum avem un calendar destul de bun... astfel nu pierdem zile si nici nu castigam... iar sarbatorile le putem tine mult mai bine...

Nu este foarte sigur nici ca suntem in anul 2006 dupa Hristos... Au fost cateva dispute... se pare ca s-au pierdut vreo 4 ani pe undeva...

Dar daca te intereseaza asa de mult subiectul am sa-ti dau niste indicii utile.

In Noul Testament nu precizeaza o data de la facerea lumii... dar se precizeaza genealogia lui Hristos (precizarea are un scop mult mai important decat datarea facerii lumii). Astfel de la Avraam (inclusiv) pana la Hristos sunt 14 neamuri de trei ori (foarte importanta este impartirea aceasta)... asadar avem 14 x 3= 42 de generatii.

Ca sa legam firul ne intoarcem in cartea Facerii si vom vedea ca de la Adam pana la Noe sunt 10 generatii, iar de la Noe pana la Terah (tatal lui Avraam) sunt alte 10 de generatii, asadar 20 de generatii.

Asa vom avea 62 de generatii de la Adam pana la Hristos. De aici ies cei aproximativ "5508" ani sau "3763" cum spun altii.

Dar nimeni nu stie cu exactitate o cifra.

[ai2]

În prealabil postat de Andu30

Ironic lucru... evolutionistii pun mai multe minuni pe seama hazardului, decat au pus crestinii vreodata pe seama lui Dumnezeu.

Citat inexact din Isaac Bashevis Singer, laureat al premiului Nobel petru literatura! Am o vaga banuiala ca nu cunoaste prea bine teoria evolutionista deoarece aceasta nu include niciun fel de minuni!