Ce inseamna pentru voi a trai in strainatate?

[nicole50]

Am plecat pentru ca imi era frica mereu,am plecat fara sa mai detin nimic material in nadejdea ca le voi face la loc,am plecat doar cu Iisus in inima si bucuria ca suntem toata familia la un loc,am plecat pentru ca ma saturasem sa tin geanta de gat la piata,ochii pe portofel cat scoteam banii sa platesc ce cumparasem,sa ascult tufisurile cand ma intorceam mai tarziu acasa,sa am grija in fiecare seara sa incui bine usa,sa port grija copiilor cat sunt pe afara,sa pasesc peste sacosele de gunoi lasate pe alei,sa privesc in toate partile cand ma urc in autobuz,sa fiu refuzata si amanata la nesfarsit pentru vre-un nenorocit de serviciu public,sa intervin ,sa ma interesez unde si cu cine sa " discut"ca sa nu raman cu problema nerezolvata,sa urasc saracia din neputinta de a face mai mult pentru saraci..si mai ales sa scap de ipocrizie..de falsul cult al ortodoxului pentru familie,pentru aproapele..stim cu totii de stirile de la ora 5.."viata la sat"...oameni din comunitati mici unde se intampla cele mai neauzite cazuri de violenta domestica,abuzuri de tot felul,copii chinuiti,persoane care au fost duse la spital ca ultima masura pentru ca deja intrasera in putrefactie de vii,mancate de viermi,,asta sub privirile nepasatoare incepand cu cele ale vecinilor pana la cei care au o "calificare" in domeniul social,calificare care este privita ca un mod de viata particular nu in slujba obstii,la fel cum s-a intamplat si cu profesoarele de religie din scoli care aveau convingerea ca religia se preda in cuvinte si se rasplateste cu note si ca poti ramane CORIGENT la aceasta materie....nu am auzit de cazuri in care un profesor de religie sa se declare un fin ascultator si subtil consilier al sufletelor ratacite....am plecat din cauza a toate acestea..m-a durut "zicala " despre Romania..."frumoasa tara...pacat ca este locuita".....am plecat si plang zilnic dupa ce a ramas si stiu ca va ramane vesnic ,mai ales in Romania...mirosul acela de icoane,tamaie,batai de toaca,,locuri sfintite de asceti,,Ion Creanga..Amintirile lui....lumea din amintirile lui,simpla,taraneasca,asezata,respectuasa..cu balciuri,cu nunti cu familii numeroase ,cu copii invatati ,cu dascali care isi scot ei primii palaria si te saluta,cu madame care se lauda la porti cu dulceturi fine si apa de la beci,cu taifasuri de poeti in taverne,cu polemici de piata si polemica academica....astea vor dura vesnic..si sunt ale noastre ,ale romanilor,,,,,sa ne intoarcem de unde vom fi,cu privirea catre "acest" suflet si sa ne educam copii in aceleasi valori....macar atat..sper sa nu fi suparat pe nimeni...sunt doar simtiri traite departe de tot ce are romanul si inca nu stie ca le are.....