Cat sa ma rog?

[Fani71]

În prealabil postat de cristiboss56

Sfinţii Părinţi spun că rugăciunea în izolare nu are efect deplin, dacă mă rog singur pentru mine şi nu vreau să cer şi rugăciunea altora pentru mine dau dovadă de mândrie şi "Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă" . Dacă nu mă rog pentru alţii dau iarăşi dovadă de egoism, iar dacă rugăciunea pentru altul nu este însoţită şi de rugăciunea aceluia iarăşi rămâne fără rezultat.

Nu cred ca se poate spune ca nu are efect daca nu e insotita de rugaciunea persoanei respective. Sunt multe exemple contrarii in vietile sfintilor. Acum nu imi vin in minte...
Altfel nu ne-am putea ruga nici pentru mortii care sunt eventual in iad...

[cristiboss56]

În prealabil postat de Fani71

Nu cred ca se poate spune ca nu are efect daca nu e insotita de rugaciunea persoanei respective. Sunt multe exemple contrarii in vietile sfintilor. Acum nu imi vin in minte...
Altfel nu ne-am putea ruga nici pentru mortii care sunt eventual in iad...

Era o învăţătură a lui Antonie cel Mare, dar probabil că pentru situaţia expusă de tine , este f. valabil. Din toate avem de învăţat, dar mai cu seamă din Sfinţii Părinţi . ( sper că am fost si bun şi politicos, conform semnăturii tale ) . . .

[giovaninnaa]

Ziua buna! sa revin... sunt convinsa si constienta ca a-l avea pe Dumnezeu in gandul si in sufletul meu mereu, este o mare taina, o mare bucurie, si aduce multa lumina. Spre asta tind si sper ca intr-o zi o sa ajung sa fac asta!

Insa totusi ma lupt si cu nelamuririle mele... si revenind la ce ma framanta... ma mai gandeam ca daca ne-am lasa total in voia Domnului, si nu ne-am mai ruga pentru diferite maruntisuri, ar insemna totusi sa fim marionete, si El nu ne vrea astfel. Nu ne-am bucura de liberul arbitru. Sau liberul arbitru se manifesta doar in alegerea esentiala - aceea de a urma sau nu calea ortodoxa?

In alte ordini de idei, pentru ca tot suntem aici in vorbe... as mai avea ceva intrebari... va rog:
1. cam care este "bibliografia obligatorie", dupa Biblie, ce sa mai citim?
2. ce parere aveti despre aceste teorii despre gandirea pozitiva ( vizualizare, etc). cum credeti ca interactioneaza cu credinta in Dumnezeu?

[costel]

In viata omul aseaza de multe ori nevoile materiale asupra celor spirituale. Si asa ajunge sa se prezinte si in fata lui Dumnezeu: cerand implinirea nevoilor materiale. Insa, cred ca este o perceptie gresita despre Dumnezeu in astfel de cazuri. El nu se vrea a fi vazut ca Cel ce implineste nevointele, ci El se vrea a fi TATA, nu o fiinta indepartata. Iar ca El sa-mi fie TATA, eu trebuie sa am calitatea de fiu al Lui. Si asta nu o dobandesc decat unindu-ma cu El.

Iar eu am o relatie cu tatal meu nu pentru ca imi implineste nevoile, ci pentru ca ma iubeste si il iubesc. La fel si cu Dumnezeu, ii vorbesc nu pentru ca este Cel ce implineste cererile mele, ci pentru ca ma iubeste si Il iubesc.

Am facut aceste precizari, pentru ca e bine ca atunci cand ne rugam, sa avem constiinta ca stam de vorba cu un Parinte care nu e distant, ci este prezent in noi.

[LapetiteMoc]

În prealabil postat de costel

In viata omul aseaza de multe ori nevoile materiale asupra celor spirituale. Si asa ajunge sa se prezinte si in fata lui Dumnezeu: cerand implinirea nevoilor materiale. Insa, cred ca este o perceptie gresita despre Dumnezeu in astfel de cazuri. El nu se vrea a fi vazut ca Cel ce implineste nevointele, ci El se vrea a fi TATA, nu o fiinta indepartata. Iar ca El sa-mi fie TATA, eu trebuie sa am calitatea de fiu al Lui. Si asta nu o dobandesc decat unindu-ma cu El.

Iar eu am o relatie cu tatal meu nu pentru ca imi implineste nevoile, ci pentru ca ma iubeste si il iubesc. La fel si cu Dumnezeu, ii vorbesc nu pentru ca este Cel ce implineste cererile mele, ci pentru ca ma iubeste si Il iubesc.

Am facut aceste precizari, pentru ca e bine ca atunci cand ne rugam, sa avem constiinta ca stam de vorba cu un Parinte care nu e distant, ci este prezent in noi.

Am un coleg bolnav, bietul de el, cum nici nu vă imaginați! Își duce fiecare zi în mari chinuri fizice și nenumărate neputințe. După îndelungi discuții despre rugăciune și iubirea lui Dumnezeu pentru oameni, într-o zi spune: ”Știi, ieri m-am rugat...” ... ”Cum te-ai rugat, Philippe?”, îl întreb. ”Am spus așa: Mon petit Dieu, est-ce que tu peux m'aider pour ma santé? (Drăguțule Dumnezeu, ai putea să mă ajuți pentru sănătatea mea?)”. I-am spus să continue să se roage și așa, dar Domnul simte dragostea cu care ne rugăm, credința și convingerea...

M-ați putea sfătui cum să-i explic mai bine ? Mă simt tare neputincioasă. Francezii sunt educați să raționeze, să treacă totul prin filtrul logicii, de unde și numărul incredibil de atei... Țara cu numărul cel mai mare de atei de pe planetă...

Mulțumiri anticipate. Doamne ajută!

[giovaninnaa]

Am gasit si pe internet cuvinte ale Sfintilor Parinti, din care mai citesc, aleatoriu.

Si eu sunt asemanatoare francezului... din pacate am o minte care vrea sa inteleaga multe, sa isi explice totul... nu imi place, nu imi e bine, pina la urma si mintea asta trebuie sa mai lase sufletul si mai cu seama CREDINTA sa lucreze... Sincer va spun, cnd ma iau gandurile, si fac tot felul de scenarii, parca nu sunt in bine, parca sunt in rau... in fine, e una din luptele mele....

Da, Fani, Treburi Ceresti asa este, cu texte scurte, teoretic cate unul pe zi, dar asta este doar o aranjare in pagina. Cat despre nedumerirea in care ne aflam ... bine ca macar este constructiva, si ma bucur sa aflu ca mai sunt si altii care au aceeasi confuzie, si sper din tot sufletul sa nu fiu considerata vreo pacatoasa sau necredincioasa daca imi pun astfel de intrebari... Eu nu ma intreb insa nu "CUM sa ajung sa ma rog sa se faca voia lui Dumnezeu cand eu am o anumita voie foarte clara... daca este vorba despre ceva foarte important si care pare bun", ci ma intreb ceva de genul " cu voia mea ce mai fac?"

[sherlock_holmes]

Cred ca cea mai buna rugaciune este aceea care o spui cel mai des.

sau si mai bine,cind legi rugaciunea de viata ta...de musafirul care iti intra in casa,de omul pe care-l intilnesti intimplator sau nu in viata,de masa,de inceputul si sfirsitul zilei,cind sintem in necazuri,cind sintem in bucurii,cind admiram natura,cind citim o carte...cred ca sint nenumarate momentele vietii noastre cind il putem face si pe Dumnezeu partas la ele....poate pentru a le sfinti si a ne sfinti...o parere.

[Fani71]

În prealabil postat de giovaninnaa

Ziua buna! sa revin... sunt convinsa si constienta ca a-l avea pe Dumnezeu in gandul si in sufletul meu mereu, este o mare taina, o mare bucurie, si aduce multa lumina. Spre asta tind si sper ca intr-o zi o sa ajung sa fac asta!

Insa totusi ma lupt si cu nelamuririle mele... si revenind la ce ma framanta... ma mai gandeam ca daca ne-am lasa total in voia Domnului, si nu ne-am mai ruga pentru diferite maruntisuri, ar insemna totusi sa fim marionete, si El nu ne vrea astfel. Nu ne-am bucura de liberul arbitru. Sau liberul arbitru se manifesta doar in alegerea esentiala - aceea de a urma sau nu calea ortodoxa?

Cred ca este o taina aici, legata de felul cum anume vointa noastra se contopeste cu cea a lui Dumnezeu. Adica abia atunci cand ajungem acolo, suntem cu adevarat liberi. Pana atunci bajbaim.
Este un paradox - ca toate lucrurile esentiale care ni se spun.

Pana sa ajungem acolo, cred ca putem sa ne rugam si pentru ce ni se pare noua bine, dar spunand mereu 'faca-se voia Ta'.

Mai este ceva: Hristos da parabola vaduvei care il bate la cap pe judecatorul nedrept, el o da afara pe usa si eza intra pe fereastra. Ideea parabolei este ca si pe Dumnezeu daca il batem mulmt la cap :-) ne indeplineste rugaciunile. Se spune cateodata ca un bolnav s-a vindecat datorita rugaciunilor, nu? Cred ca prin rugaciunile noastre se intampla intr-adevar ceva, nu este 'numai' voia lui Dumnezeu care se face, El actioneaza si dupa cum il ruugam noi.

Este un subiect complicat.. O carte buna despre rugaciune este cea a Mitropolitului Antonie de Souruj (din Anglia), Scoala Rugaciunii.

PS
C. S. Lewis a spus:
Există două feluri de oameni: cei care îi spun lui Dumnezeu "Facă-se voia Ta" şi cei cărora Dumnezeu le spune "Bine, acţionează după cum crezi".

Interesant, nu?
Probabil, exista mai multe nuante la mijloc intre astea doua.

[giovaninnaa]

eee uite Fani chiar ai pus punctul pe i. eu bajbai. sincera sa fiu intr-o oarecare masura imi place aceasta bajbaiala a mea, pentru ca este constructiva si simt ca la capatul ei se afla sa taina frumoasa!

hai ca ma faci curioasa cu C.S. Lewis, o sa incerc sa il citesc, am "Treburi ceresti" in casa, inca nu m-am apucat de ea si am sa ma uit si dupa cartea "Scoala rugaciunii".

[Fani71]

În prealabil postat de giovaninnaa

eee uite Fani chiar ai pus punctul pe i. eu bajbai. sincera sa fiu intr-o oarecare masura imi place aceasta bajbaiala a mea, pentru ca este constructiva si simt ca la capatul ei se afla sa taina frumoasa!

hai ca ma faci curioasa cu C.S. Lewis, o sa incerc sa il citesc, am "Treburi ceresti" in casa, inca nu m-am apucat de ea si am sa ma uit si dupa cartea "Scoala rugaciunii".

Ma bucur, si mie imi ajuta aceasta discutie pentru ca dupa atatia ani tot foarte incepatoare ma simt.
Si eu ma intreb cum sa ajung sa ma rog sa se faca voia lui Dumnezeu cand eu am o anumita voie foarte clara... daca este vorba despre ceva foarte important si care pare bun.

Cand ai timp uite-te pe threadul despre C.S. Lewis de la 'generalitati' ;-)
Treburi ceresti cred ca nu am citit-o dar sigur e buna. Mi se pare ca e cu diverse texte mai scurte.
Iti recomand de ex. cu scrisorile lui Zgandarila (Screwtape letters), este un fel de Pateric dar vazut din prisma 'vrajmasului, foarte nostim si foarte profund. Sunt scrisorile unui drac cu experienta catre nepotul lui mai tinerel, despre cum sa isi 'rateze pacientul', adica cum sa il impiedice de la mantuire pe omul alocat lui. Sunt si lucruri despre rugaciune acolo.