Preotii din diaspora

Sophia un preot adevarat se duce tocmai acolo unde nu vrea nimeni un sat pierdut de lume sau in diaspora. Banii n-ar trebuii sa fie hotaritori ca doar sint alte meserii mai banoase, hotaritor ar trebuii sa fie cit de mult poti tu ajuta ca preot la mintuirea oamenilor. Desigur necesita un pic de "nebunie" dar fara ea nu se poate sa fi crestin, darmite preot bun.
Acum treaba asta cu timpul este f. relativa. Am un calugar aflat f. departe cu care vorbesc f. rar si cu care ma intilnesc si mai rar dar ajutorul lui se simte in viata mea si daca nu stam tot timpul impreuna.
In diaspora omul este invatat sa se descurce singur asa ca preotul nu-i chemat de obicei pentru orice lucru iar pt spovedanie, un maslu, o rugaciune isi gaseste fiecare timp.
Noi am stat citiva ani intr-o biserica catolica (fara sa platim ceva) apoi cind am avut ocazia am cumparat o biserica in rate (mai platim si acum) au mai venit ajutoare de la statul roman, de la intreprinderi germane, de la oameni mai instariti.... Biserica aflata sub jur. Mitropoliei grecesti este si acum intr-o biserica protestanta (facem Liturghia dupa ei, nu ne cer bani, e greu dar este mai greu fara Liturghie)
Adunatul in jurul bisericii/preotului eu nu o vad deloc ca avantaj. Dimpotriva! Exista f. mult duh lumesc care se strecoara in biserica datorita amestecului dintre credinta si sentimentul national. Un hram devine cel mai ades un bal.... Iar ajutorul intre romanii sincer eu unul n-am auzit de asa ceva.Nu cunosc caz in care un roman sa fi adus in firma lui un alt roman; si daca or fi sint exceptii!
Esti preoteasa cumva?