Dacă mâine ar fi ultima zi din viaţa ta.

[cristiboss56]

În prealabil postat de sia

Am inteles ce vrei sa spui dar ,daca as stii sigur ca maine -i ultima mea zi pe pamant ,nu i-as necaji cu buna stiinta, ca nu am nici un drept sa-i supar ..i-am terorizat destul ..cu cancerul meu .
Am doi baieti si atunci erau mici ,unul de sase ani si celalalt de 12 . Dumnezeu s-a indurat de mine si uite ca traiesc..dar trauma lor ,grija lor ptr mine a fost o povara prea mare pt ei si a durat ani ....erau doi copii..dar au inteles..
nu mai vreau sa mai zic nimic..gata ; chiar daca nu m-am facut inteleasa ..nu-i bai ..

[SIZE=2][COLOR=red]Sa nu spui ca vi si tu la gratar ca chiar plec sa cumpar unul mai mare![/COLOR][/SIZE] [COLOR=red][/COLOR]
Stai cuminte ,Marius ,ca esti in covalescenta .. n-ai voie la cumparaturi !!

Optimismul , e semn de echilibru, iar echilibrul este un element esenţial al iubirii, iar iubirea e totul , e Dumnezeu însuşi.

[sia]

Asa-i, cu [COLOR=purple]credinta [/COLOR], [COLOR=purple]iubire [/COLOR]ptr copii si[COLOR=purple] speranta[/COLOR] mi-am ridicat ochii la cer si m-am rugat la [COLOR=purple]Domnul [/COLOR]sa ma faca bine.

Cand va fi cu adevarat ultima zi din viata mea numai Dumnezeu o stie. Dar mie nu-mi strica sa ma gandesc ca maine ar putea fi ultima. Sa ma gandesc cu detasare si cu intelepciune. N-ar fi rau sa am o asemenea intelepciune. Sfintii chiar ne propun acest exercitiu duhovnicesc. Voi ajunge sa-l exersez si eu?

În prealabil postat de sia

Asa-i, cu [COLOR=purple]credinta [/COLOR], [COLOR=purple]iubire [/COLOR]ptr copii si[COLOR=purple] speranta[/COLOR] mi-am ridicat ochii la cer si m-am rugat la [COLOR=purple]Domnul [/COLOR]sa ma faca bine.

Mă rog şi eu pentru tine dragă Sia să-ţi dea Dunezeu multă sănătate şi putere să treci peste toate.

Suferinţa nu este o stare normală.Omul a fost făcut de Dunezeu pentru a fi fericit şi a se bucura de intreaga creaţie.Şi noi dorim să fim sănătoşi,fericiţi,să nu avem necaziri mari .să ne meargă bine în toate.Câţi părinţi le doresc fiilor sufrrinţă?Aşa şi Tatăl ceresc ne vrea fericiţi.
Dar cum suferinţa există, asumată ne aduce folos sufletului.Eu nu doresc nimănui suferinţă şi nici mie.Când âmi apar necazuri rămân un timp descumpănită fără a mă putea împăca cu gândul că aceasta mi se întâmplă tocmai mie căci, suferinţa este ceva firesc când o vedem la altţii şi groaznic atunci când ne aparţine nouă sau celor apropiaţi.