Busuiocul in ortodoxism

[patinina34]

[SIZE=2][COLOR=darkred]Spalarea in dimineata Invierii
Si spalarea in dimineata Invierii are un rol deosebit :
Intr-un lighean se pune un ou rosu, in unele locuri doua, si o moneda de argint. Se toarna apa proaspata (neinceputa) adusa de la fantana. Toti ai casei se spala pe rand, dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicand : « Sa fiu sanatos (sanatoasa), si obrazul sa-mi rosu ca oul ; toti sa ma doreasca si sa ma astepte asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti ; sa fiu iubit(a) ca ouale in zilele Pastilor ». Dupa aceea se ia moneda de argint si trecand-o peste fata se zice : « Sa fiu mandru (mandra) si curat (curata) ca argintul » ; fetele mai zic « sa trec la joc (dans) din mana-n mana ca si banul; sa fiu usoara ca si cojile de oua, care trec plutind pe apa ».[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=darkred]In unele sate, in lighean se pune si o crenguta de busuoic, deoarece se zice ca daca te speli cu dansul vei fi onorat ca busuiocul.
Dupa aceea imbraca toti camasa noua si cele mai bune haine si pornesc, avand fiecare cate o lumanare mare in mana, la biserica. Blidul (cosul pregatit) il duce capul familiei.
Indata dupa miezul noptii se oficiaza in mod solemn Sfanta Inviere a Domnului.[/COLOR][/SIZE]

[patinina34]

[COLOR=darkred][/COLOR][COLOR=darkred]In Bucovina se fac pe inaltimi clai din cetina si sunt tinute aprinse toata noaptea. In Transilvania se aprinde o roata careia i se da drumul de pe deal la vale. Acesta vraji se tin si-n apropierea bisericilor si romanii le fac in noaptea de Paste (ca la mormantul Mantuitorului au fost puse straji, dar si pentru a nu scapa momentul invierii).
In timp ce ard focurile, taranca pregateste blidul. Intr-un cosulet, ciubaras sau castron asaza tot ce doreste sa sfinteasca : pasti, oua incondeiate (mai ales cu crucea Pastilor), o bucatica de slanina, branza, unt, hrean (hreanul e folosit si ca medicament, mai ales pentru oi sau vite, el pastrandu-se in pamant dupa ce a fost sfintit), iarba mare (care se amesteca in hrana vitelor ca sa dea mai mult lapte), usturoi (cu care se freaca trupul celor bolnavi), mac, sare, leustean (tot pentru vitele bolnave), tamaie (folosita in caz de cumpene grele / furtuni / pentru tamaiatul bolnavilor), busuioc, carpa (careia i se atribuie calitati vindecatoare) cu care s-au sters ouale rosite si o lumanare (care e pastrata numai sapte ani si este aprinsa impreuna cu tamaia, cand e amenintata comuna cu grindina).[/COLOR]