Fericiti cei saraci cu duhul!

[ortodox4life]

În prealabil postat de vsovi

" Dar atunci de ce n-a spus: "cei smeriti", ci "cei saraci"?

- Deoarece cuvantul "sarac" spune mai mult decat cuvantul "smerit". Hristos Se gandeste aici la cei care se tem si tremura de poruncile lui Dumnezeu; pe acestia Dumnezeu ii lauda tare prin profetul Isaia, zicand: "Spre cine voi cauta, decat spre cel bland si linistit, care tremura de cuvintele Mele?". (Sfantul Ioan Gura de Aur)"


hai sa va arat eu cine sunt cei saraci in duh caci a lor este Imparatzia Cerurilor... ca shi pentru ei a venit Hristos, fiind defapt singurii care il shi primesc din toata inima... sa va arat ce cred/(poate shtiu) eu ce spune acolo sf Ioan Gura de Aur, (sf.Ioan Hrisostom)

poi cei saraci in duh sunt prostovanii, idiotzii, nebunii nevicleni, tampitzii, schizofrenicii, luzii, retardatzii, handicapatzii, nevroticii, uratzii, bolnavii fara nici o shansa de vindecare, cei care pentru societate sunt nishte rebuturi, cei care de peste tot sunt alungatzi shi neprimitzi, cei fara nici o shansa ca sa-l iubeasca ori sa-l intzeleaga cineava, cei ce nu sunt in stare de nimic shi nu pot nimic, cei care au ajuns la o asemenea shansa incat nu mai spera de la nimeni nimic, de la nimeni shi mai ales de la ei inshishi incat au realizat ca sunt nishte incurca lume, nishte nebuni shi rai in toate... la o stare, care le da spre uimirea multora, shansa sa auda Cuvantul, shansa sa il shi creada, pentru ca doar aceshtia au in ei urechi de auzit... doar ei... rebuturile veacului acestuia... copiii aia subnutzritzii, oamenii canalelor, criminalii shi hotzii care zac in pushcarie pe viatza, cei complet fara putintza de a mai visa la vre-un lucru frumos ori bun, ei SUNT cei saraci in Duh, shi de aia sunt fericitzi, caci urechile shi inima lor este pregatita ca sa primeasca Cuvantul Lui Dumnezeu... caci la ei nu se mai potriveshte vorba asta a Trambitzei nr3:
"cea mai lunga cale este de la urechi la inima"

deci ei sunt schizofrenicii, ei sunt rebuturile, ei sunt pleava cea fericita... ei sunt cei saraci in Duh pentru ca a lor este Imparatzia Cerurilor, pentru ei a venit shi doar ei au urechi shi inima ca s-o primeasca...

ei sunt acei frumoshi sarmani nebuni nevicleni... nebuni de nimic... ei sunt care daca parcurg cele noua fericiri in sus shi in jos se vor desavarshii... caci in ei mandrie nu are cum sa fie caci ei le-au primit in viatza lor pe cele rele, shi se cuvine sa se bucure caci se vor veseli... iar voi atzi primit cele bune in viatza voastra asha ca se cuvine sa ne tanguim shi sa ne intristam in sufletele noastre caci vom plange...

cine credetzi ca sunt cei saraci in duh? poi nevinovatzii shi neshtiutorii shi neviclenii shi nemandrii... care nu s-au imbogatzit cu patimi shi pacate... caci atat de bolnavi shi handicapatzi au fost shi alungatzi de peste tot incat nu le-au putut face... nic gandi... caci n-au avut nici minte shi nici shtiintza pacatuirii....

deci vai noi balaure cu 7 capete shi 10 coarne deschise shi inchise, shi fiara cu doua cornitze ca ale unui miel ce vorbeshte ca un balaure, caci toate le facem inaintea.... spre semetzie shi minciuna, caci asha ne spune CLD "omul ce se semetzeshte invatza sa minta, caci din semetzie se nashte minciuna" ceva de genul asta ca nu tziu minte exact cum este scris, dar este scris ceva... ceva este scris.

Draga vsovi interpretarea ta este cam derivata de la ceea ce inseamna de fapt a fi sarc cu duhul.Nici criminalii nici nebunii nici hotii nici handicapatii,nici un fel de oameni enumerati de tine nu sunt saraci cu duhul doar pentru ca sunt ceea ce sunt din anumite motive.A fi sarac cu duhul poate fi oricine si un imparat si un om bogat si orice fel de om crestin ortodox smerit care traieste,aici este conditia absoult necesara,care traieste in legea si dupa voia Lui Dumnezeu in permanenta.Iata ce zice Simeon Noul Teolog:

A fi sarac cu duhul are legătură cu ceea ce spune Sfântul Simeon Noul Teolog în rugăciunea către Sfântul Duh: "Fă-Te cu mine un duh, Preabunule Stăpâne, fără de amestecare, fără de mutare, fără de schimbare." Adică să avem un singur duh, neamestecat cu alte duhuri (cu duhul leneviei, cu duhul mândriei, cu duhul înavuţirii etc., etc.), un duh care să nu varieze în situaţii diferite ale vieţii,ci să fie constant.Adică să fie pur, curat, statornic, puternic, putere doar de la Duhul Sfânt şi nu de la alte duhuri potrivnice. Asta înseamnă "sărac cu duhul".

Apoi enumera treptele rugaciunii prin care se poate ajunge a fi sarac cu duhul,deci o asceza permanenta,un proces indelungat si continuu de indumezeire.

poi cei saraci in duh sunt prostovanii, idiotzii, nebunii nevicleni, tampitzii, schizofrenicii, luzii, retardatzii, handicapatzii, nevroticii, uratzii, bolnavii fara nici o shansa de vindecare

Din scrisorile misionare ale Sfântului Nicolae Velimirovici (1880-1956)



Scrisoarea a 20-a. Unui student care întreabă cine sunt cei săraci cu duhul

"Fericiţi cei săraci cu duhul, fiindcă a lor este împărăţia Cerurilor, a zis Domnul Hristos. Pe tine te descumpăneşte acest lucru. Descumpănirea ta vine din faptul [COLOR=darkred]că încurci debilitatea mintală a oamenilor slab dezvoltaţi[/COLOR] cu sărăcia pe care o laudă Hristos. Sărăcia duhovnicească, altfel spus frângerea inimii, este o însuşire a celor mai bune minţi pe care le-a avut lumea. Este conştiinţa nimicniciei proprii înaintea măririi lui Dumnezeu, conştiinţa murdăriei proprii înaintea curăţiei lui Dumnezeu, conştiinţa deplinei atârnări proprii de nemărginita putere a Domnului.

Împăratul David a grăit despre sine: eu vierme sunt, şi nu om - iar împăratul David [COLOR=darkred]nu era debil mintal[/COLOR], ci a fost o minte bogată şi genială. Fiul lui, preaînţeleptul Solomon, a scris: nădăjduieşte către Domnul cu toată inima ta, şi pe înţelegerea ta să nu te bizui. [COLOR=darkred]Asta înseamnă a fi sărac cu duhul, şi anume a te încredinţa întreg lui Dumnezeu, iar în sine a nu crede.[/COLOR]
[COLOR=darkred]
[/COLOR]Fericit este cel care e în stare a mărturisi fără făţărnicie: “Puterea mea este neputincioasă, înţelegerea mea nevolnică, voinţa mea şovăielnică – Doamne, ajută-mi!”.

[COLOR=darkred]Sărac cu duhul este [COLOR=red]sfântul[/COLOR] care, precum apostolul Pavel, poate să spună: eu de nimic nu ştiu, fără numai de Hristos![/COLOR]
[COLOR=darkred]
[/COLOR]Sărăcia cu duhul este antipodul desăvârşit al trufiei şi laudei de sine. De prosteasca, foarte prosteasca trufie şi de pierzătoarea laudă de sine a vrut Hristos să ne păzească atunci când i-a lăudat pe cei săraci cu duhul.
Pace ţie şi bucurie de la Domnul!"

Draga vsovi sa nu te superi sau intristezi,dar este bine ca intodeauna sa ne consultam cu inavataturile sfintilor parinti inainte sa spunem ceva.Chiar Sf Serafim de Sarov marturisea ca atunci cand nu se ruga la Dumnezeu si vorbea dupa mintea si intelegerea lui,adese ori gresea,Doamne ajuta!