Rugaciuni in versuri ! +

[cristiboss56]

Milostive Iisuse, nu ma osândi, / Ci din partea Sfintei mile, / Daruieste-mi incă zile / Sa pot a mă mântui ! / Pe pământ, in toată vremea, / Eu m-am răsfăţat / Iar in lumea veşniciei / Nu sunt vredinc veseliei ! / Sufleteasca mea podoabă / Rău s-a ponosit, / Iar când viaţa se va stinge / Sufletul amar va plânge.

[carmina]

Imnul Acatist la Rugul Aprins al Nascatoarei de Dumnezeu
(Ieroschimonah Daniil Tudor)
...................
Icosul al 8-lea
Maicã a Domnului, Inimã de Luminã,
Maicã a Domnului, Inima pãmântului,
Maicã a Domnului, Inimã fãrã vinã,
Maicã a Domnului, Inima Cuvântului!
Cãtre Tine râvnim rusinati si scãzuti
cu sufletul apus si genunchii frânti,
Cã de atâta pacoste de pãcat,
inima ni s-a învârtosat
cum e steiul cremenii albastre, mohorâtã nespus.
"Lãsatu-ne-a pe cãile mintii noastre
Domnul sã umblãm."
Ne atârnã prin pâclã gândul rãpus.
Dar, iatã, acum cãtre Tine ne plecãm
Maica lui Iisus,
îmbrãtiseazã-ne ca pre niste pietre ale vietii
dornice de izvoarele diminetii
diminetii neînserate,
si înviazã-ne cu inimi noi si curate
ca sã-Ti cântãm:
Bucurã-Te, arca de aliantã a sufletului meu;
Bucurã-Te, cufãr ferecat cu Numele lui Dumnezeu;
Bucurã-Te, corabie vie ce plutesti peste talazurile lumii;
Bucurã-Te, sicrias ferit de toate zãdãrniciile humii;
Bucurã-Te, tronule pre care viata se întemeiazã;
Bucurã-Te, cutie de cântec prin care sunã o razã;
Bucurã-Te, naos cuprinzãtor al tuturor slujirilor de har;
Bucurã-Te, chivot de gând al prea duhovnicescului altar;
Bucurã-Te, hram al cerurilor, în care mintea-i liturghisitor;
Bucurã-Te, sipet de foc în pieptul nostru al tuturor;
Bucurã-Te, Bisericã preadoritoare treimic sã se cunune;
Bucurã-Te, Mireasã urzitoare de nesfârsitã rugãciune.
.........................
Condacul al 13-lea
O! Maicã a Domnului, de-a pururi curatã
si Maicã a Omului binecuvântatã!
Ca douãzeci si patru de alãute si potire
aceastã închinãciune a noastrã sã fie
în revãrsarea ei neîncetatã.
Si cãtre Preasfânta Treime, suitã bucurie,
aducerea ei prea binemiresmatã,
de pe palmele Tale cãtre Hristosul Mire,
sã-si treacã prinosul de dreaptã-slãvire.
Ca sã putem cu Cerurile toate striga,
dintr-o îmbrãtisatã necovârsire
cel mai presus: Aleluia!

[cristiboss56]

O, Maică Fecioară Marie ! / Se-nchină popoarele ţie / Şi-n lacrimi fierbinţi şi suspine / Aşteaptă-ndurări de la tine / O, Maică Fecioară Marie / Prin vremuri grozave de urgie / Trec astăzi popoarele toate / Şi-o lume intreagă se zbate. / O, Maica Fecioara Marie ! / Fă linişte, pace să fie / Usucă potopul mâniei / Şi-aprinde iar focul frăţiei. / O, Maică Fecioară Marie ! / Fă timpuri mai bune să fie, / Şi zile mai multe senine / S-avem de la Domnul prin tine.

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

O, Maică Fecioară Marie ! / Se-nchină popoarele ţie / Şi-n lacrimi fierbinţi şi suspine / Aşteaptă-ndurări de la tine / O, Maică Fecioară Marie / Prin vremuri grozave de urgie / Trec astăzi popoarele toate / Şi-o lume intreagă se zbate. / O, Maica Fecioara Marie ! / Fă linişte, pace să fie / Usucă potopul mâniei / Şi-aprinde iar focul frăţiei. / O, Maică Fecioară Marie ! / Fă timpuri mai bune să fie, / Şi zile mai multe senine / S-avem de la Domnul prin tine.

O, Maică Fecioară Marie ! / Popoarele zac in robie, / In laţuri duc zile amare / Cerând de la tine scăpare. / O, Maică Fecioară Marie ! / Revarsă din cer bucurie, / Şi scurge din valea de lacrimi / Noianul cel mare de patimi . / O, Maică Fecioară Marie ! / Fă iarăşi in lume să vie / Iubirea, nădejea, credinţa, / Şi-n toate spre bine, voinţa. / O, Maică Fecioară Marie ! / Grăbeşte tu timpul să vie / O singură turmă să fie, / Şi-un singur Păstor pe vecie !

[Thheo]

Suflete, de ai manie,/Daca lesne te iutesti,/De a treia fericire,/Ticaloase te lipsesti!/Nu vei mosteni pamantul/Fericitilor de sus!/Celor blanzile le este partea/Dupa cum Domnul a spus./-Vino, fire manioasa/Ca sa vezi Mielul bland/ Cum se junghie pe Cruce,/ Toate pentru noi rabdand./Deci primeste cu blandete/De la oameni cate vin,/Ca sa mostenesti pamantul/Celor blanzi, in veci, AMIN.

[cristiboss56]

Doamne, fă din suferinţă, / Pod de aur, pod inalt, / Fă din lacrimă velinţă / Ca intr-um pat adânc şi cald. / Din lovirile nedrepte / Faguri facă-se şi vin. / Din infrângeri, scări şi trepte, / Din căderi, urcuş alpin . / Din veninul pus in cană / Fă miresme ce nu pier. / Fă din fiecare rană / O cădelniţă spre cer ; / Şi din fiece dezastru / Şi crepuscul stins in piept, / Doamne, fă lăstun albastru / Şi fă zâmbet inţelept.

[cristiboss56]

Din nou coboară-Te-ntre noi, Iisuse / Căci iarăşi turma Ta e rătăcită / Şi iar se-ntinde noaptea cea cumplită / A vechii uri , de Tine-atunci răpuse. / De-abia se mai zăreşte ca prin sită, / A mântuirii stea. Dar cât de sus e ! / Se indepărtează parcă. . . Cine spuse / Căci stingerea ni-i singura ursită ? / O, vino, iubitorule de oameni, / In sufletul bătrânei lumi să sameni / Din nou credinţa cea nemuritoare. . . / Cunoaşte-L vom ? Pleca-vom fruntea oare / Când intinzându-Şi mâinile amândouă / Asupră-ne, va zice : "Pace vouă !" ?