Iubirea - Taina sau Negot?

[sia]

Sunt alaturi de tine , imi pare rau ca treci prin asa grea incercare.Te rog sa fii incredintata ca Domnul nostru Iisus Hristos stie ce-i cu tine ,te asculta cand te rogi Lui si te intelege mai bine ca oricine -spune-i Lui tot ce- ai vrea sa ne spui noua ,vorbeste zi-noapte cu El ,tot necazul tau ,descarca-ti sufletul de toata amaraciunea si deznadejdea ,roaga-te Tatalui cu toata credinta pana iti simti sufletul usor si apoi ia-o de la capat ..!Vindeca-ti sufletul Mirela ,lasa in voia Tatalui tot si boala si sot ! ;daca toate astea le-ai facut staruie cu nadejde si nu te mai intreba [COLOR=red]dar cu mine cum ramane?[/COLOR][COLOR=#000000] Va fi bine ,Mirela ! Dumnezeu sa te ajute . [/COLOR]

Recunosc ca boala de care sufar m-a adus mai aproape de Dumnezeu,ma rog sa-mi dea rabdare in suferinta in continuare.Insa un lucru ma doare cel mai mult,din cauza violentei am pierdut un dar de la Dumnezeu, un copil,pt care plang si nu mi-l pot scoate din minte cu nici u chip.Il iubesc dar nu-l pot ierta pt acest lucru.Ce sa fac, ma lupt cu chimioterapia, Dumnezeu m-a ajutat sa trec prin cele mai cumplite clipe ale bolii,dar sufletul meu plange!!!!!!.Sincera sa fiu nu stiam de acest forum,fratele meu mi-a spus(este coleg cu tine la aceeasi facultate.Geo)si recunosc ca ma bucur de incurajariile si sfaturile pe care le primesc de la voi.Nu ma pricep sa va scriu cuvinte mari pt ca nu ma reprezinta,dar va doresc tuturor ca Dumnezeu sa va daruiasca multa dragoste si mult spor la tot lucrul bun si folositor.

[geo.nektarios]

În prealabil postat de mirela.b

fratele meu mi-a spus(este coleg cu tine la aceeasi facultate.Geo

ma UIMESTI... Cine este sora mea, parintele diacon??? Trimite mesaj pe privat, pls!

[geo.nektarios]

În prealabil postat de geo.nektarios

ma UIMESTI... Cine este sora mea, parintele diacon??? Trimite mesaj pe privat, pls!

Mirela Iarta-ma, CINE ESTE FRATELE TAU?????????

[carmina]

“... credinta-eu o compar cu raza soarelui,nadejdea cu lumina soarelui iar dragostea cu discul soarelui.Toate acestea insa nu constituie la un loc decat o singura stralucire si o singura lumina.

Credinta poate sa faca si sa zideasca toate.
Speranta este mereu inconjurata de mila lui Dumnezeu,al carui sprijin avandu-L nu va putea fi niciodata rusinata.
Dragostea nu cade si nici nu se opreste in alergarea sa...

Sporirea temerii este inceputul dragostei.
Cand teama se infige in strafundurile sufletului,atunci ea are putinta de a curma si de a topi orice intinaciune.
Pe altii ii lumineaza si-i umple de bucurie,pana la a zice cu psalmistul:”Inima mea a nadajduit in Dumnezeu;El m-a ajutat si mi-a inflorit trupul”(Ps.17,10).
Bucurandu-se inima,infloreste si fata.Cand apoi omul se va amesteca oarecum cu dragostea lui Dumnezeu,atunci stralucirea se va arata si in afara de trup,ca intr-o oglinda oarecare,precum i s-a intamplat lui Moise cand a fost invrednicit sa-L vada pe Dumnezeu.

Taria dragostei este nadejdea,caci printr-insa asteptam rasplata dragostei.
Nadejdea este o bogatie a bogatiei celei nevazute.Nadejdea este o comoara sigura pe care si-o castiga sufletul in viata de aici,mai-nainte de a dobandi comoara nepieritoare din ceruri.Aceasta este odihnitoare a ostenelilor,usa a dragostei,nimicitoare a deznadejdii,icoana a bunurilor care nu sunt de fata.
Lipsa nadejdii se face nimicitoare a dragostei.Ea ne intareste in ostenelile noastre,ea ne sterge trudele,ea ne dobandeste mila lui Dumnezeu.

Mania risipeste nadejdea.

Dragostea este un adanc al iluminarii.
Dragostea este izvorul focului care,pe cat va tasni,tot pe atat va arde pe cel insetat.
Dragostea este o stare a ingerilor.
Dragostea este o sporire a veacurilor..."

(Sf.Ioan Scararul)

[georgeval]

Vorbim despre iubire in cazul relatiei interpersonale- cand unul daruieste si celalat primeste. Darul nu este asemenea unui obiect care este stimat la o anumita valoare. Darul este expresia iubirii, iar valoarea sa este inestimabila.

În prealabil postat de sia

Sunt alaturi de tine , imi pare rau ca treci prin asa grea incercare.Te rog sa fii incredintata ca Domnul nostru Iisus Hristos stie ce-i cu tine ,te asculta cand te rogi Lui si te intelege mai bine ca oricine -spune-i Lui tot ce- ai vrea sa ne spui noua ,vorbeste zi-noapte cu El ,tot necazul tau ,descarca-ti sufletul de toata amaraciunea si desnadejdea ,roaga-te Tatalui cu toata credinta pana iti simti sufletul usor si apoi ia-o de la capat ..!Vindeca-ti sufletul Mirela ,lasa in voia Tatalui tot si boala si sot ! ;daca toate astea le-ai facut staruie cu nadejde si nu te mai intreba [COLOR=red]dar cu mine cum ramane?[/COLOR][COLOR=#000000] Va fi bine ,Mirela ! Dumnezeu sa te ajute . [/COLOR]

draga Sia uneori am momente de deznadejde,incat imi vine sa nu mai merg la tratament, sa las totul cum o vrea Dumnezeu.Dar mama este cea care ma sustine si-mi da putere sa lupt mai departe.Ultima fraza scrisa de tine "Va fi bine, Mirela",mi-o spune adesea parintele meu duhovnic,care este si nasul de cununie,ma bucura si-mi da convingerea ca asa va fi , adica bine.Multumesc!

[cristiboss56]

Apostolul Pavel, cand a trebuit sa defineasca dragostea, a vorbit prea putin de gesturile ei exterioare, el s-a referit la niste porniri şi simtaminte ale inimii : "Dragostea toate le rabda, dragostea toate le crede, dragostea toate le iarta, dragostea nu se bucura de nedreptate, ci se bucura de adevar, dragostea nu se trufeste, dragostea nu se inalta, dragostea nu cauta ale sale . . . " Toate acestea reprezinta tabloul duhovnicesc, tabloul sufletului nostru atunci cand el iubeste.
Dar cuvintele pe care ni le spune Apostolul Pavel sunt foarte greu de priceput. Sunt greu de priceput nu pentru ca ele ar fi grele, ci pentru ca mintea noastra nu este obisnuita sa gândeasca astfel. Dragostea este o stare, dar aceasta stare strabate prin anumite gesturi exterioare. Inchei cu o invatatura a Ieromonahului Savatie Bastovoi : "Iubirea trupeasca. . . e un fel de a spune. Iubirea este una, iubirea este atotcuprinzatoare. Iubirea este vesnica si neschimbata. Tot ce se schimba si trece nu este iubire. Asa ca sa cautam si sa crestem in noi valorile neschimbate, iubirea cea neclatinata. Iar celelalte vin si trec. Pentru a iubi trupeste nu trebuie sa facem nici un efort, nu trebuie sa invatam nimic, acestea ne stau in fire. Asa face toata lumea. Dar sa invatam dragostea adevarata. Sa evitam certurile desarte, sa iertam, sa rabdam si asa mai departe. In aceasta se arata iubirea cea adevarata, fie ca este pentru Hristos, fie ca este intre parinti si copii sau intre soti. Dar celelalte nu necesita un efort din partea noastra, le facem din instinct. Asa ca sa cautam cele mai inalte . "

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Apostolul Pavel, cand a trebuit sa defineasca dragostea, a vorbit prea putin de gesturile ei exterioare, el s-a referit la niste porniri şi simtaminte ale inimii : "Dragostea toate le rabda, dragostea toate le crede, dragostea toate le iarta, dragostea nu se bucura de nedreptate, ci se bucura de adevar, dragostea nu se trufeste, dragostea nu se inalta, dragostea nu cauta ale sale . . . " Toate acestea reprezinta tabloul duhovnicesc, tabloul sufletului nostru atunci cand el iubeste.
Dar cuvintele pe care ni le spune Apostolul Pavel sunt foarte greu de priceput. Sunt greu de priceput nu pentru ca ele ar fi grele, ci pentru ca mintea noastra nu este obisnuita sa gândeasca astfel. Dragostea este o stare, dar aceasta stare strabate prin anumite gesturi exterioare. Inchei cu o invatatura a Ieromonahului Savatie Bastovoi : "Iubirea trupeasca. . . e un fel de a spune. Iubirea este una, iubirea este atotcuprinzatoare. Iubirea este vesnica si neschimbata. Tot ce se schimba si trece nu este iubire. Asa ca sa cautam si sa crestem in noi valorile neschimbate, iubirea cea neclatinata. Iar celelalte vin si trec. Pentru a iubi trupeste nu trebuie sa facem nici un efort, nu trebuie sa invatam nimic, acestea ne stau in fire. Asa face toata lumea. Dar sa invatam dragostea adevarata. Sa evitam certurile desarte, sa iertam, sa rabdam si asa mai departe. In aceasta se arata iubirea cea adevarata, fie ca este pentru Hristos, fie ca este intre parinti si copii sau intre soti. Dar celelalte nu necesita un efort din partea noastra, le facem din instinct. Asa ca sa cautam cele mai inalte . "

"Dumnezeu n-a voit nimic altceva de la noi in schimb pentru dragostea pe care ne-a dat-o ci a voit ca si noi, fiecare la randul nostru sa facem acelasi lucru cu aproapele nostru" !

[floarealbastra]

Bine v-am gasit!

Un subiect sensibil: Iubirea.

Ce este Iubirea? Cum sa iubesti? Dar daca nu stii sa iubesti?
Sau si mai grav: daca cel sau cea pe care o iubesti, nu te intelege sau te intelege gresit?

Si apoi, daca ai crescut vazand oameni urandu-se pana la extrem, nu-i asa ca atunci cand dai de iubire, parca ti-e straina? Desi stii ca exista, nu stii cum sa o exprimi si esti gresit inteles.

Cine iubeste, iarta, nu-i asa? Si daca nu iarta atunci inseamna ca nu iubeste indeajuns?

Pentru mine, Iubirea e o slabiciune inevitabila. Daca ai dat de ea, asta e, te-ai ars!
Si stiti de ce? Pentru ca mai apoi ramai asa suspendat intre a dori sa uiti si a nu putea.

Si asta inseamna chin nespus de dureros si desi vrei sa scapi de el, nu poti, se tine de sufletul tau ca scaiul. Si atunci va intreb: ce e de facut?

Ce poti sa faci cand esti pe deasupra si o natura patimasa si uneori te simti atat de ranit incat simti ca se prabuseste lumea pe tine. Cand numai la gandul ca persoana iubita poate sa fie cu altcineva, te innebuneste si simti cum vrei sa mori daca este sa fie asa. Asta e patima, nu-i asa?

Va intreb: ce sa faci ca sa scapi de ea pt. ca tu vrei sa fii independent, sa fii liber sa nu te inrobeasca nimic. Dar daca simti ca esti inrobit in grele lanturi sufletesti si desi ceri dezlegare si vrei sa nu mai ramai asa suspendat, cu sufletul atarnat de vointa cuiva, nu o ai, sau daca o ai e numai de forma.

Si mai ales daca stii ca drumul ti se va intersecta sigur cu persoana respectiva, simti cum te ia cu fiori, stiind tu cat suferi.

Exista numai o rezolvare: sa fii impreuna cu acea persoana. Dar iar va intreb: daca nu e posibil care ramane solutia? Sa innebunesti sau sa pleci cat mai departe, cat vezi cu ochii?

Ajutati-ma, va rog!


Doamne ajuta!

P.S. Poate ca imi veti zice: roaga-te si iar roaga-te. Eu iar va zic: si daca e si acolo, e in rugaciune, se tine asa de suflet peste tot, oriunde si nicaieri si in fiecare zi, intamplarile vietii iti amintesc numai si numai de acea persoana. E ca si cum ar fi aer si tu stii ca daca nu il respiri, mori! Ce e de facut?

Va multumesc inca de pe acum daca va osteniti sa-mi dati cate un sfat, chiar si neinsemnat.