Iubirea - Taina sau Negot?

[geo.nektarios]

[COLOR=#0000ff][31][/COLOR] Sfântul Maxim Mărtursitorul: „cel ce iubeşte pe Dumnezeu cu siguranţă iubeşte şi pe aproapele. Iar unul ca acesta nu poate păstra banii, ci-i foloseşte cu dumnezeiască cuviinţă, dând fiecăruia din cei ce au trebuinţă” – Capete despre dragoste, suta întâi, 23, în „Filocalia...”, vol. II, p.56.

[COLOR=#0000ff][32][/COLOR]„Dragostea se face cunoscută nu numai prin dăruirea de bani, ci cu mult mai mult prinîmpărtăşirea cuvântului lui Dumnezeu şi prin slujirea trupească” – Ibidem, suta întâi, 26, în „Filocalia...”, vol. II, p.57.

[COLOR=#0000ff][33][/COLOR] Sfântul Ioan Scărarul, Scara, IV, 40, în „Filocalia...”, vol. IX, Editura IBMBOR, Bucureşti, 1980, p.106.

[COLOR=#0000ff][34][/COLOR] Evagrie Ponticul, Cuvânt despre rugăciune, 125, în „Filocalia sau culegere din scrierile Sfinţilor Părinţi, care arată cum se poate omul curăţi, lumina şi desăvârşi”, vol. I, traducere din greceşte, introducere şi note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Editura Humanitas, Bucureşti, 1999, p.101.

[geo.nektarios]

[SIZE=4]Cel ce iubeste pe Domnul a iubit mai-nainte pe aproapele sau – Sfantul Ioan Scararul [/SIZE]
[SIZE=4]Dragostea este lepadarea oricarui gand potrivnic fata de aproapele nostru – Sfantul Ioan Scararul [/SIZE]
[SIZE=4]Fericit este omul care poate sa iubeasca pe tot omul la fel – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Pe toti suntem datori, noi cei credinciosi, sa-i privim ca pe unul si in fiecare sa socotim ca este Hristos – Sfantul Simeon Noul Teolog [/SIZE]
[SIZE=4]Dragostea desavarsita iubeste pe toti oamenii la fel: pe cei buni si stradalnici, ca pe prieteni, iar pe cei lenesi ca pe dusmani, facandu-le bine, rabdand indelung si suferind cele ce-i vin de la el – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Inca nu are dragoste desavarsita cel ce se mai ia dupa parerile oamenilor, de pilda pe unul iubindu-l, iar pe altul urandu-l, pentru pricina aceasta sau aceea, sau pe acelasi o data iubindu-l, altadata urandu-l, pentru aceleasi pricini – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Daca pe unii ii urasti, pe altii nici nu-i iubesti, nici nu-i urasti, pe altii ii iubesti dar potrivit, si in sfarsit pe altii ii iubesti foarte tare, din aceasta neegalitate cunoaste ca esti departe de dragostea desavarsita, care este sa iubesti pe tot omul deopotriva – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Cel desavarsit in iubire si ajuns la culmea nepatimirii nu mai cunoaste deosebirea intre al sau si al altuia, sau intre a sa si a alteia, sau intre credincios si necredincios, intre rob si slobod, sau peste tot intre barbat si femeie; ci ridicat mai presus de tirania patimilor si cautand la firea cea una a oamenilor, priveste pe toti la fel si are fata de toti aceeasi dragoste. Caci nu mai este in el elin si iudeu, nici barbat si femeie, nici rob sau slobod, ci toate si in toti este Hristos – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Hristos nu vrea ca tu sa porti vreunui om ura, sau suparare, sau manie, sau sa tii minte raul, in nici un chip si pentru nici un lucru vremelnic. Aceasta o striga cele patru Evanghelii! – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Sa iubim pe tot omul din suflet, dar sa ne punem nadejdea numai in Dumnezeu – Sfantul Maxim Marturisitorul Multi sfinti si-au dat trupurile lor fiarelor, sabiei si focului pentru aproapele – Sfantul Isaac Sirul [/SIZE]
[SIZE=4]Sileste-te pe cat poti sa iubesti pe tot omul. Iar daca nu poti inca, cel putin sa nu urasti pe nimeni. Dar nu vei putea face nici aceasta daca nu vei dispretui lucrurile lumii – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Cel ce iubeste pe Dumnezeu cu siguranta iubeste si pe aproapele. Iar unul ca acesta nu poate pastra banii, ci-i foloseste cu dumnezeiasca cuviinta, dand fiecaruia din cei ce au trebuinta – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Cel ce face milostenie imitand pe Dumnezeu nu cunoaste deosebire intre rau si bun, intre drept si nedrept, cand e vorba de cele ce sunt de trebuinta trupului, ci imparte tuturor la fel – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Dragostea se face cunoscuta nu numai prin daruirea de bani, ci cu mult mai mult prin impartasirea cuvantului lui Dumnezeu si prin slujirea trupeasca – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Cel ce s-a lepadat cu adevarat de lucrurile lumii si slujeste nefatarnic aproapelui prin iubire se slobozeste degraba de orice patima si se face partas de iubirea si cunostinta dumnezeiasca – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Roadele iubirii sunt: a face bine aproapelui din toata inima, a rabda indelung, a fi cu ingaduinta si a folosi lucrurile cu dreapta judecata – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Oamenii se iubesc unii pe altii, fie in chip vrednic de ocara, pentru aceste cinci pricini: sau pentru Dumnezeu, cum iubeste cel virtuos pe toti, atat pe cel virtuos cat si pe cel ce nu este inca virtuos; sau pentru fire, cum iubesc parintii pe copii si invers; sau pentru slava desarta, cum iubeste cel slavit pe cel ce-l slaveste; sau pentru iubirea de argint, cum iubeste cineva pe cel bogat pentru a primi bani; sau pentru placere, ca cel ce-si slujeste stomacul si cele de sub stomac. Dragostea cea dintai e vrednica de lauda; a doua e mijlocie; iar celelalte sunt patimase– Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Iubeste pe toti oamenii cel ce nu iubeste nimic omenesc – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Oamenii, lasand grija de a-si plange pacatele lor, au luat judecata de la Fiul si se judeca si se osandesc unii pe altii, de pare ca ar fi fara pacat. “Cerul s-a uimit de aceasta si pamantul s-a cutrenurat”. Ei insa nu se rusineaza, ca niste nesimtiti – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Cel ce iscodeste pacatele altora, sau judeca din banuieli pe fratele sau, inca nu a pus inceput pocaintei – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Daca iti amintesti de raul de la cineva, roaga-te pentru el si vei opri patima din miscare. Devenind iubitor de oameni vei sterge cu totul patima din suflet – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Ia aminte la tine, de nu cumva rautatea care te desparte de fratele tau nu se afla in fratele ci in tine. Si grabeste de te impaca cu el, ca sa nu cazi din porunca dragostei – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]

[geo.nektarios]

[SIZE=4]Sa nu dispretuiesti porunca dragostei, fiindca printrinsa vei fi fiul lui Dumnezeu, datatorul poruncilor – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Cel ce iubeste pe Hristos, desigur ca Il si imita, dupa putere. Astfel, Hristos n-a incetat sa faca bine oamenilor; iar rasplatit cu nerecunostinta si hula se purta cu indelunga rabdare; in sfarsit, batut si omorat de ei, rabda neinvinuind pe nimeni. Aceste trei sunt faptele dragostei de aproape, fara de care cel ce zice ca il iubeste pe Hristos sau ca va dobandi Imparatia Lui se amageste pe sine – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Cel care spune ca Il iubeste pe Domnul, dar in acelasi timp uraste pe fratele sau, este asemenea celui care-si inchipuie in somn ca alearga – Sfantul Ioan Scararul [/SIZE]
[SIZE=4]Fiecare, privind pe fratele si aproapele sau ca pe Dumnezeul sau, sa se considere pe sine atat de mic fata de fratele sau, ca fata de Facatorul sau – Sfantul Simeon Noul Teolog [/SIZE]
[SIZE=4]Iubirea aduna cele impartite si-l face pe om iarasi o singura ratiune si un singur mod de contemplare si netezeste toate inegalitatile si deosebirile de opinie din toti. Ba ii aduce la o egalitate laudabila, prin faptul ca fiecare atrage atat de mult pe altul la sine in intentiile lui si il prefera sie insusi, pe cat de mult il respingea altadata si se prefera pe sine. Si prin iubire se desface de sine, de bunavoie, despartindu-si ratiunile si preferintele proprii, de gandurile si insusirile lui si se aduna intr-o simplitate de identitate, in temeiul careia nimeni nu se mai deosebeste intru nimic, ci fiecare a devenit unul cu fiecare si toti cu toti, sau mai bine cu Dumnezeu decat cu ei intreolalta, manifestand in ei aceeasi ratiune de a fi si dupa fire si dupa vointa – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Cand incepe cineva sa simta cu imbelsugare dragostea lui Dumnezeu, incepe sa iubeasca si pe aproapele sau intru simtirea duhului – Diadoh al Foticeei [/SIZE]
[SIZE=4]Cel ce iubeste pe Dumnezeu nu poate sa nu iubeasca pe tot omul ca pe sine insusi, desi nu are placere de patimile cele necuratite ale aproapelui. – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Cel ce mai vede in inima sa o umbra de ura fata de vreun om oarecare, pentru stie ce greseala, e cu totul strain de iubirea de Dumnezeu. Caci iubirea de Dumnezeu nu sufera catusi de putin ura fata de vreun om – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Precum Dumnezeu iubeste pe toti la fel, pe cel virtuos slavindu-l, iar pe cel rau milostivindu-l si cautand sa-l indrepte, tot asa, cel ce iubeste pe Dumnezeu iubeste pe toti la fel, pe cel virtuos pentru firea si pentru voia lui cea buna, iar pe cel rau pentru firea lui si din compatimirea ce o are fata de el ca fata de unul ce petrece in intuneric – Sfantul Maxim Marturisitorul [/SIZE]
[SIZE=4]Nu pot castiga dragostea de oameni cei ce iubesc lumea – Sfantul Isaac Sirul [/SIZE]

[ionela7]

Am gasit in cartea "Sfantul inchisorilor – Grigore Gafencu" acest pasaj care m-a impresionat prin simplitate si profunzime:
“In adancul cel mai tainic al inimii am gasit izvorul nesecat al vietii, dragostea. Mi-am dat seama ca am nesocotit acest dar. Am spus atunci : Am gresit. In pamantul pacatelor mele ingropasem tot ce sadise Dumnezeu mai pretios in mine. Pentru nesocotirea iubirii, acest dar sfant, ma simt raspunzator de toate pacatele semenilor mei, din toate timpurile si locurile. Dar sunt un om fericit, cel mai fericit om! Simt dragostea lui Dumnezeu la tot pasul, ocrotirea si grija Lui pentru mine. Vreau sa nu mai traiesc pentru mine, ci sa traiesc pentru iubire, sa contribui la fericirea tuturor, cu darul lui Dumnezeu. Prin mantuirea semenilor mei sa-mi mantuiesc propriul suflet. Ah cat sunt de fericit! Cum poate trai omul, aceasta fiinta micuta, atata fericire?”

[cristiboss56]

În prealabil postat de ionela7

Am gasit in cartea "Sfantul inchisorilor – Grigore Gafencu" acest pasaj care m-a impresionat prin simplitate si profunzime:
“In adancul cel mai tainic al inimii am gasit izvorul nesecat al vietii, dragostea. Mi-am dat seama ca am nesocotit acest dar. Am spus atunci : Am gresit. In pamantul pacatelor mele ingropasem tot ce sadise Dumnezeu mai pretios in mine. Pentru nesocotirea iubirii, acest dar sfant, ma simt raspunzator de toate pacatele semenilor mei, din toate timpurile si locurile. Dar sunt un om fericit, cel mai fericit om! Simt dragostea lui Dumnezeu la tot pasul, ocrotirea si grija Lui pentru mine. Vreau sa nu mai traiesc pentru mine, ci sa traiesc pentru iubire, sa contribui la fericirea tuturor, cu darul lui Dumnezeu. Prin mantuirea semenilor mei sa-mi mantuiesc propriul suflet. Ah cat sunt de fericit! Cum poate trai omul, aceasta fiinta micuta, atata fericire?”

Foarte frumos pasajul reprodus de tine. Ce bine ar fi sa invatam cate ceva din cele lasate de acesti martiri pentru care dragostea,credinta si iubirea au insemnat totul pentru ei. Sa invatam sa nu mai traim in egoism ci in si prin iubire.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de ionela7

Am gasit in cartea "Sfantul inchisorilor – Grigore Gafencu" acest pasaj care m-a impresionat...

Eu stiam ca e Valeriu Gafencu... :)

[ovidiu-s]

apostolii despre iubirea duhovnicească (αγάπη- agapē))

dacă pentru înţeleptul Solomon "frica de [COLOR=black]Dumnezeu este începutul înţelepciunii"(Prov 1.7), desăvârşirea înţelepciunii este explicată în prima [/COLOR][COLOR=black]epistolă a lui Ioan 4.18-20: [/COLOR]
[COLOR=black]"În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire. Noi iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit cel dintâi.Dacă zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele său îl urăşte, mincinos este! Pentru că cel ce nu iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut, nu poate să-L iubească." [/COLOR]

iar sfântul Pavel spune in prima epistolă către Corinteni:
13.2 "de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt."
13.4-8 "Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi;"

Romani 13.8-9 "Nimănui cu nimic nu fiţi datori, decât cu iubirea unuia faţă de altul; că cel care iubeşte pe aproapele a împlinit legea. Pentru că (poruncile): Să nu săvârşeşti adulter; să nu ucizi; să nu furi; să nu mărturiseşti strâmb; să nu pofteşti... şi orice altă poruncă ar mai fi se cuprind în acest cuvânt: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi."

[costel]

Eu am luat in serios prezenta lui Dumnezeu, si de aceea iau in serios si juramantul facut in fata Sa: "iata fiilor duhovnicesti, prin punerea mainilor pe sfanta evanghelie si pe sfanta cruce, ati savarsit juramant inaintea sfantului altar, ca veti pazi legatura dragostei si a unirii intre voi pana la mormant curata, neintrerupta, dreapta, cinstita si ca nu va veti abate de la datoriile voastre nici unul, urmand ceea ce este placut lui Dumnezeu si oamenilor" (Aghiasmatar, pag 74)

Neintelegerile, rupturile, cred ca vin din faptul ca oamenii nu constientizeaza ca ceea ce fagaduiesc in cadrul cununiei - fagaduiesc in fata lui Dumnezeu.

Cum sa vorbesti de negot in iubire. Aici te daruiesti dezinteresat. Altfel, nu vei avea niciodata sansa sa-l faci pe cel cu care te-ai casatorit sa locuiasca in tine.

[ionela7]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Eu stiam ca e Valeriu Gafencu... :)

Asa este, imi cer scuze pentru viteza, citeam simultan si alte carti printre care niste insemnari politice, un jurnal politic de fapt al lui Grigore Gafencu. Neuronii mei au incurcat sinapsele.