Pe urmele Sfintilor +

[cristiboss56]

2. Sa nu-ti faci chip , nici asemanare a niciunui lucru din cate sunt in cer , sus, si din cate sunt pe pamamt, jos, si din cate sunt in apele de sub pamant, sa nu te inchini lor, nici sa le slujesti ( Iesire 20, 4-5 ). Pentru ca toate acestea sunt zidirile Unicului Dumnezeu, care in vremurile din urma, dupa ce S-a intrupat din Maica Fecioara, S-a aratat pe pamant si S-a insotit cu oamenii. Si dupa ce a patimit si a murit si a inviat pentru mantuirea oamenilor, S-a urcat cu Trupul la ceruri, si a sezut intru slava, de-a dreapta Atoputernicului Dumnezeu. . . . . . . . .De asemenea , vei face si icoane sfintilor si te vei inchina si acestora, nu ca lui Dumnezeu, pentru ca este interzis, ci pentru legatura ta cu ei, pentru afectiunea ta fata de ei si pentru mare cinste care li se cuvine. Iar mintea ta va merge iara si iara la cei din icoana. . . . . . . . . Deci , nici tu nu vei indumnezei icoanele lui Hristos si ale sfintilor, ci prin acestea te vei inchina Celui Care mai intai ne-a creat dupa chipul Lui, si dupa aceea a binevoit din negraita Sa iubire de oameni sa ia El Insusi chipul omenesc si sa se lase descris conform cu acesta. Si nu te vei inchina doar chipului Domnului, ci si chipului crucii Sale. . . . . Te vei inchina si chipurilor sfintilor, deoarece acestia s-au rastagnit impreuna cu Domnul. . . . .Te vei inchina si la sfintele lor moaste, si la orice particica din oasele lor, pentru ca harul lui Dumnezeu nu s-a despartit de acestea, exact cum dumnezeirea nu s-a despartit de Trupul lui Hristos, in timpul mortii Sale datatoare de viata.

[cristiboss56]

3. Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert. Nu vei folosi in desert numele Domnului Dumnezeului tau (Iesire 20,7 ) facand juramant mincinos, pentru orice lucru pamantesc, de frica omului sau de rusine, sau pentru castigul tau, pentru ca juramantul inseamna lepadarea de Dumnezeu. Deci, sa nu juri deloc ! Sa fugi cu desavarsire de juramant, pentru ca din acesta vine incalcarea juramantului, care-l instraineaza pe om de Dumnezeu, si-l pune pe sperjur pe acelasi plan cu cei fara de lege. Daca spui totdeauna numai adevarul, te vor crede ca si cum ai depune juramant. Si daca se intampla vreodata sa juri - lucru de care trebuie sa te lepezi - pentru ceva dupa voia divina, il vei savarsi ca legitim, dar te vei socoti ca unuk care a gresit pentru ca ai facut juramant . Si prin milostenie, ruga , jeluire si chinuirea trupului , vei cere mila lui Hristos, Care a zis sa nu juri deloc ( Matei 15,4 ). . . . . . . .Incalca mai bine acel juramant al faradelegii, aseaza legea in inima ta, ca sa nu mai juri niciodata, si cere mila lui Dumnezeu, folosind mai staruitor medicamentele de mai sus , impreuna cu lacrimile. ( Va urma )

[cristiboss56]

4. Adu-ti aminte de ziua odihnei, ca sa o sfintesti pe ea
Una din zilele saptamanii se numeste duminica, pentru ca este inchinata Domnului, Care a inviat din morti in aceasta zi aratand si incrdintandu-ne de dinainte de invierea tuturor oamenilor, atunci cand va inceta orice lucrare pamanteasca. Deci , duminica o vei inchina Domnului ( Iesirea 20, 8 ). Nu vei face nici o lucrare a vietii, in afara de cele necesare. Si pe cei care lucreaza pentru tine, sa locuiesc impreuna cu tine, ii vei lasa se odihneasca, pentru ca sa preamariti toti impreuna pe Cel care ne-a izbavit prin moartea Sa, si a inviat, inaltand impreuna cu El si firea noastra omeneasca. Vei purta in mintea ta viata viitoare, vei cerceta toate poruncile si legile Domnului, vei cugeta la tine insuti, ca sa nu se fi intamplat sa le incalci, sau sa le treci cu vederea, si te vei indrepta in toate. De asemenea, in ziua aceea vei merge la biserica lui Dumnezeu, vei lua parte la slujba si te vei impartasi cu crdinta sincera si cu constiinta neosandita cu Sfantul Trup si Sfantul Sange al lui Hristos. Si vei pune inceput unei vieti sfinte, inoindu-te si pregatindu-te pentru primirea bunurilor viitoare vesnice. De dragul acestor bunuri, nici in celelalte zile nu vei face abuz de lucrurile si grijile pamantesti. Ziua "de odhna" ( Iesire 20, 8 ) , adica duminica , o vei inchina lui Dumnezeu, odihnindu-te prin nesavarsirea relelor, adica infranandu-te de la orice rau. La duminici sa adaugi si sarbatorile mari, facand si infranandu-te de la aceleasi lucruri. ( Va urma )

[patinina34]

Astazi, Ianurie 14, sarbatorim pe Sfanta Nina.

Sa ne ajute aceasta sfanta, pe noi toti!!!!!!!

[cristiboss56]

În prealabil postat de patinina34

Astazi, Ianurie 14, sarbatorim pe Sfanta Nina.

Sa ne ajute aceasta sfanta, pe noi toti!!!!!!!

Sa dea Bunul Dumnezeu ! La multi ani , draga Nina si toate cele de folos tie si familiei tale . Doamne ajuta ! +

[cristiboss56]

5. Cinsteste pe tatal si mama ta !
Cinsteste pe tatal si pe mama ta ( Iesire 20, 12 ) pentru ca prin acestia Dumnezeu ti-a dat viata, ei sunt cauza faptului ca existi. Deci si tu, dupa Dumnezeu, pe acestia sa-i cinstesti si sa-i iubesti, deoarece iubirea ta fata de aceia contribuie la lucrarea de a- L iubi pe Dumnezeu. Daca insa, nu contribuie, pleaca degraba de langa ei. Mai mult , daca iti sunt si piedica pentru credinta adevarata si mantuitoare, deoarece au alta credinta , nu vei pleca in mod simplu, ci te vei indeparta de acestia, si de toti cei cu care esti in relatie de rudenie, de prieteni , chiar si de madularele tale, si de poftele si de trupul tau intreg, si de relatia trupului tau cu patimile. Pentru ca Hristos a zis : "Daca vine cineva la Mine si nu uraste pe tatal sau si pe mama si pe femeie si pe copiii si pe frati, si pe surori si chiar sufletul sau insusi, nu poate sa fie ucenicul Meu. Si cel ce nu-si poarta crucea sa si nu vine dupa Mine, nu poate sa fie ucenicul Meu" ( Luca 14, 26 - 27 ; Matei 10,37 ) . Aceste porunci sunt pentru parintii trupesti, pentru frati si pentru prieteni. Pe cei care insa au aceeasi credinta cu tine , si nu te impiedica de la mantuire, sa-i cinstesti si sa-i iubesti. Si daca trebuie sa-i cinstesti astfel pe parintii tai trupesti , cu cat mai mult trebuie sa-i iubesti pe parintii tai spirituali....... . Parintilor duhovnicesti li s-a dat puterea sa ierte sau sa nu ierte sufletele. Si cee ce leaga pe pamant va fi legat si in ceruri, iar ceea ce iarta pe paman, va fi iertat si in cer. De aceea, pana la sfarsitul vietii tale sa te sfatuiesti cu ei si sa-i asculti, ca sa-ti mantuiesti sufletul tau, si sa te faci partas bunurilor vesnice si nestricacioase.

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

5. Cinsteste pe tatal si mama ta !
Cinsteste pe tatal si pe mama ta ( Iesire 20, 12 ) pentru ca prin acestia Dumnezeu ti-a dat viata, ei sunt cauza faptului ca existi. Deci si tu, dupa Dumnezeu, pe acestia sa-i cinstesti si sa-i iubesti, deoarece iubirea ta fata de aceia contribuie la lucrarea de a- L iubi pe Dumnezeu. Daca insa, nu contribuie, pleaca degraba de langa ei. Mai mult , daca iti sunt si piedica pentru credinta adevarata si mantuitoare, deoarece au alta credinta , nu vei pleca in mod simplu, ci te vei indeparta de acestia, si de toti cei cu care esti in relatie de rudenie, de prieteni , chiar si de madularele tale, si de poftele si de trupul tau intreg, si de relatia trupului tau cu patimile. Pentru ca Hristos a zis : "Daca vine cineva la Mine si nu uraste pe tatal sau si pe mama si pe femeie si pe copiii si pe frati, si pe surori si chiar sufletul sau insusi, nu poate sa fie ucenicul Meu. Si cel ce nu-si poarta crucea sa si nu vine dupa Mine, nu poate sa fie ucenicul Meu" ( Luca 14, 26 - 27 ; Matei 10,37 ) . Aceste porunci sunt pentru parintii trupesti, pentru frati si pentru prieteni. Pe cei care insa au aceeasi credinta cu tine , si nu te impiedica de la mantuire, sa-i cinstesti si sa-i iubesti. Si daca trebuie sa-i cinstesti astfel pe parintii tai trupesti , cu cat mai mult trebuie sa-i iubesti pe parintii tai spirituali....... . Parintilor duhovnicesti li s-a dat puterea sa ierte sau sa nu ierte sufletele. Si cee ce leaga pe pamant va fi legat si in ceruri, iar ceea ce iarta pe paman, va fi iertat si in cer. De aceea, pana la sfarsitul vietii tale sa te sfatuiesti cu ei si sa-i asculti, ca sa-ti mantuiesti sufletul tau, si sa te faci partas bunurilor vesnice si nestricacioase.

Readuc pe prima pagina aceasta invatatura, pentru ca ea, ne da un posibil raspuns pentru un alt topic "Pacatele ne izoleaza de semeni . . ." . Este un raspuns dat framantarilor unor frati si surori intru credinta si in mod special pentru Eugenia si Thheo. Au pus o intrebare foarte pertinenta ce probabin ne-am puso foarte multi, privind modul nostru de a reactiona fata de rudenile noastra neiubitoare, hulitoare de Dumnezeu. Atitudinea ce trebuie sa o adoptam . Sunt multe de spus pentru aceasta tema, dar o parte din concluzii , probabil, le vom trage la topicul celalalt.

[cristiboss56]

Sfantul Simeon s-a nascut in anul 949 in Galateea, din Paflagonia ( Asia Mica ), intr o familie de aristrocati care apartineau nobilimii provinciale bizantine cu implicari in viata politica a vremii. Inca din copilarie este adus la Constantinopol, unde bunicii sai ocupau posturi importante la palat, pentru a-si face studiile in scolile capitalei. Dupa absolvirea scolii secundare, refuza sa aprofundeze cultura profana. Unchiul sau incearca sa-l convinga in urmarea unei carieri politice si , pentru o vreme, Sfantul Simeon accepta o demnitate la palat.
Dupa moartea unchiului si protectorului sau, tanarul Simeon vrea sa fuga in lume si vine la faimoasa manastire Studion, unde monahul Simeon Evlaviosul nu-l primeste. Totusi, acesta ramane povatuitorul duhovnicesc al tanarului Simeon si ii da o regula de vietuire duhovniceasca pe care sa o aplice in lume. Astfel gazduit in casa unui patrician, incepe o viata de asceza cu rugaciune , meditatie si lectura si are o prima experienta a vederii luminii dumnezeiesti . Acum, doreste sa intre in manastire, dar este din nou refuzat de indrumatorul sau care considera ca nu a sosit momentul potrivit. Dupa inca sase ani de asteptare, Sfantul Simeon merge intr-o ultima vizita la casa parinteasca. Aici, fiind vremea postului mare, isi sporeste nevointele si citeste "Scara" Sfantului Ioan Scararul. Rugaciunea pe care o practica acum era atat de intensa incat, stand cu mainile ridicate ore intregi, ele intepeneau si cu greu le mai putea cobori. <<< Va urma >>>

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Sfantul Simeon s-a nascut in anul 949 in Galateea, din Paflagonia ( Asia Mica ), intr o familie de aristrocati care apartineau nobilimii provinciale bizantine cu implicari in viata politica a vremii. Inca din copilarie este adus la Constantinopol, unde bunicii sai ocupau posturi importante la palat, pentru a-si face studiile in scolile capitalei. Dupa absolvirea scolii secundare, refuza sa aprofundeze cultura profana. Unchiul sau incearca sa-l convinga in urmarea unei carieri politice si , pentru o vreme, Sfantul Simeon accepta o demnitate la palat.
Dupa moartea unchiului si protectorului sau, tanarul Simeon vrea sa fuga in lume si vine la faimoasa manastire Studion, unde monahul Simeon Evlaviosul nu-l primeste. Totusi, acesta ramane povatuitorul duhovnicesc al tanarului Simeon si ii da o regula de vietuire duhovniceasca pe care sa o aplice in lume. Astfel gazduit in casa unui patrician, incepe o viata de asceza cu rugaciune , meditatie si lectura si are o prima experienta a vederii luminii dumnezeiesti . Acum, doreste sa intre in manastire, dar este din nou refuzat de indrumatorul sau care considera ca nu a sosit momentul potrivit. Dupa inca sase ani de asteptare, Sfantul Simeon merge intr-o ultima vizita la casa parinteasca. Aici, fiind vremea postului mare, isi sporeste nevointele si citeste "Scara" Sfantului Ioan Scararul. Rugaciunea pe care o practica acum era atat de intensa incat, stand cu mainile ridicate ore intregi, ele intepeneau si cu greu le mai putea cobori. <<< Va urma >>>

Dupa aceasta perioada, el renunta la averea care i se cuvenea si merge la Studion, unde Petru, egumenul acestei manastiri, il primeste si il da in grija lui Simeon Evlaviosul. In calitate de ucenic , la acea vreme in varsta de varsta de 27 de ani, Simeon devine deosebit de ravnitor in ascultarea parintelui duhovnicesc si in indeplinirea indatoririlor vietii ascetice. Totusi , intampina ispite din partea celorlalti frati, care erau invidiosi, dar si din partea rudelor care doreau sa-l readuca acasa. Simeon rezista si se invredniceste de vederea luminii dumnezeiesti care il umple " nu numai de smerenie si de strapungere, ci si de inpelepciunea de sus prin care devine el insusi invatator duhovnicesc. " Din cauza invidiilor pe care le trezise in randul fratilor, Sfantul Simeon este alungat de la Studion.
<<< Va urma >>>

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

5. Cinsteste pe tatal si mama ta !
Cinsteste pe tatal si pe mama ta ( Iesire 20, 12 ) pentru ca prin acestia Dumnezeu ti-a dat viata, ei sunt cauza faptului ca existi. Deci si tu, dupa Dumnezeu, pe acestia sa-i cinstesti si sa-i iubesti, deoarece iubirea ta fata de aceia contribuie la lucrarea de a- L iubi pe Dumnezeu. Daca insa, nu contribuie, pleaca degraba de langa ei. Mai mult , daca iti sunt si piedica pentru credinta adevarata si mantuitoare, deoarece au alta credinta , nu vei pleca in mod simplu, ci te vei indeparta de acestia, si de toti cei cu care esti in relatie de rudenie, de prieteni , chiar si de madularele tale, si de poftele si de trupul tau intreg, si de relatia trupului tau cu patimile. Pentru ca Hristos a zis : "Daca vine cineva la Mine si nu uraste pe tatal sau si pe mama si pe femeie si pe copiii si pe frati, si pe surori si chiar sufletul sau insusi, nu poate sa fie ucenicul Meu. Si cel ce nu-si poarta crucea sa si nu vine dupa Mine, nu poate sa fie ucenicul Meu" ( Luca 14, 26 - 27 ; Matei 10,37 ) . Aceste porunci sunt pentru parintii trupesti, pentru frati si pentru prieteni. Pe cei care insa au aceeasi credinta cu tine , si nu te impiedica de la mantuire, sa-i cinstesti si sa-i iubesti. Si daca trebuie sa-i cinstesti astfel pe parintii tai trupesti , cu cat mai mult trebuie sa-i iubesti pe parintii tai spirituali....... . Parintilor duhovnicesti li s-a dat puterea sa ierte sau sa nu ierte sufletele. Si cee ce leaga pe pamant va fi legat si in ceruri, iar ceea ce iarta pe paman, va fi iertat si in cer. De aceea, pana la sfarsitul vietii tale sa te sfatuiesti cu ei si sa-i asculti, ca sa-ti mantuiesti sufletul tau, si sa te faci partas bunurilor vesnice si nestricacioase.

Nu vei desfrâna ( Ieşire 20, 13 ) nici nu vei săvârşi adulter, ca să nu te faci în loc de mădular al lui Hristos, mădular al unei desfrânate, să fii tăiat din trupul dumnezeiesc, să cazi din moştenirea dumnezeiască şi să fii aruncat în gheenă. Pentru că, dacă conform legii iudaice, trebuia să fie arsă fata preotului , prinsă în desfrânare, deoarece umilea pe părintele ei , cu mult mai mult nu trebuie să fie ars în focul cel veşnic, cel care a alipit asemenea întinare, de trupul lui Hristos ? Nu numai să nu desfrânezi, dar dacă poţi, să fii şi fecioară, ca să devii în întregime lui Dumnezeu şi să te alipeşti cu dragoste desăvârşită de Acesta , rămânând lângă El toată viaţa, şi îngrijindu-te fără piedici să slujeşti Domnului, desfătându-te de pe acum în viaţa viitoare , şi trăind ca un înger al lui Dumnezeu pe pământ. Pentru că fecioria este cunoştinţa îngerilor, şi asemenea acestora se face pe cât îi stă în putinţă, cel care se nevoieşte cu ea ,cu toate că are trup ; sau , înaintea acestora se face asemenea Tatălui, Care a născut pe Fiul mai înainte de veci, într un mod feciorelnic, şi s-a întrupat în vremurile din urmă dintr o Maică Fecioară, şi cu Duhul Sfânt, Care apare într-un mod negrăit doar din Tatăl, nu prin naştere, ci prin purcedere. Cel care a ales fecioria adevărată, care se păstrează fecior la suflet şi la trup , care-şi înfrumuseţează toate simţurile , şi cuvântul , şi cugetul cu frumuseţea fecioriei, se aseamănă cu Acest Dumnezeu, şi se uneşte , legând cu El nuntă nestricăcioasă. Dacă nu preferi fecioria , nici n-ai făgăduit lui Dumnezeu despre aceasta, îţi este îngăduit să iei cu nuntă o femeie, după legea Domnului.
<< VA URMA >>